Unii dintre cei mai bine plătiți bugetari cer în instanță un spor de 25% din salariu pentru că lucrează cu secrete de stat. 11 din cei 14 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), magistrați de meserie, și-au dat în judecată instituția și cer „recunoașterea și plata drepturilor salariale cu includerea unui spor la salariul de bază de 25%, corespunzător nivelului maxim de secretizare (SSID) pe care îl dețin”.
În baza unei legi modificate în 2020, magistrații din CSM vor spor de 25% pentru că lucrează cu secrete. În fapt, în iulie 2020, Parlamentul a modificat legea unică a salarizării cu un articol. Astfel, conform legii 157/2020, „ personalul militar, polițiștii, polițiștii de penitenciare, precum și personalul civil din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională care ocupă o funcție cu acces la informații clasificate din clasa secret de stat beneficiază de un spor la salariul de bază/solda de funcție de până la 25%, în condițiile stabilite prin ordin al ordonatorului principal de credite”.
Citește și: Criză politică | USR-PLUS îi retrage încrederea premierului Cîțu. PSD-ul prinde aripi
În aceste condiții, judecătorii Bogdan Mateescu, Lia Savonea, Simona Marcu, Mihai Bălan, Mariana Ghena, Nicoleta Țînț și procurorii Codruț Olaru, Tatiana Toader, Florin Deac, Cristian Ban și Nicolae Solomon au cerut Tribunalului Dâmbovița, în octombrie 2020, să oblige CSM să le plătească și lor acest spor, fiind discriminați în raport cu categoriile de salariați trecute în legea amintită.
În cererea de chemare în judecată magistrații din CSM arată că „se impune ca toate persoanele care ocupă o funcție cu acces la informații clasificate să beneficieze, fără discriminare, de același tratament juridic de care se bucură celelalte categorii profesionale enumerate în cuprinsul dispozițiilor art. 15^1 din Legea nr. 157/2020, aflate într-o situație comparativă din punct de vedere al activității și atribuțiilor”.
Magistrații din CSM invocat Legea unică a salarizării
Magistrații din CSM mai arată în cererea lor că „deși sunt salarizați în baza aceleiași legi unitare de salarizare a personalului plătit din fonduri publice și ocupă funcții cu acces la informații clasificate, există categorii de salariați – cum este și cazul magistraților, care nu beneficiază de sporul acordat mai sus altor categorii profesionale care au, prin natura muncii lor, acces la aceleași categorii de informații”.
Cei 11 au chemat în judecată Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, nu pe inițiatorii legii sau pe cei care au votat acel articol pretins discriminatoriu. Reclamanții au ales calea de „auto-majorare” a veniturilor, prin acest gen de procese colective judecate de colegii de la diverse instanțe din țară. Odată câștigat procesul, CSM poate cere bani în plus de la buget, pentru așa numitele „drepturi salariale câștigate în urma unor hotărâri judecătorești” sau pentru plata unor sporuri care se acordă ulterior lună de lună, devenind literă de lege. Aceasta este o practică tot mai folosită prin care magistrații își majorează veniturile.
Nu au dorit să ia parte la acest proces judecătoarele Andrea Annamaria Chiș, Evelina Oprina și Gabriela Baltag și ele membre ale CSM.
Tribunalul Dâmbovița a spus „pas”
Tribunalul Dâmbovița a decis să trimită dosarul la Tribunalul București. Potrivit legii, „cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul”. Astfel, „competența de soluționare a cererii de chemare în judecată ce face obiectul prezentului litigiu se stabilește în favoarea Tribunalului București, prezumându-se că cel puțin unul dintre reclamanți are domiciliul în raza teritorială a acestei instanțe”, se arată în motivarea instanței.
Citește și: De ce și de cine îi protejează MApN pe actualii generali? Ce conțin dosarele din arhiva „capturată” în zilele Revoluției
Potrivit legii, salariul de bază al unui judecător diferă în funcție de vechimea în magistratură și de gradul profesional pe care acesta îl deține. De exemplu, un judecător de la instanța supremă cu o vechime în magistratură de 15 ani are o indemnizație brută lunară de 23.000 de lei, iar un judecător cu grad de judecătorie cu o vechime de 3 ani are o indemnizație brută lunară de 11.000 de lei. Dacă cei 11 vor avea câștig de cauză la Tribunalul București, indemnizațiile acestora vor crește cu o pătrime, lucru care ar angrena creșterea veniturilor acestora în cascadă.
Redăm mai jos veniturile lunare ale celor 11 reclamanți, venituri nete calculate la nivelul anului 2019, pe baza declarațiilor de avere depuse de aceștia anul trecut.
Bogdan Mateescu – 323.761 de lei/an, indemnizație de la CSM la care se adaugă diurna de detașare în valoare de 170.000 de lei, plus „drepturi salariale restante” în valoare de 23067 de lei. În total, 516.000 lei pe an, 43.000 de lei pe lună, adică 8.600 de euro/lună.
Citește și: De dragul puterii, REFORMA a ajuns la mâna UDMR. Alegerea primarilor în două tururi, ținută la sertar pentru liniștea coaliției
Lia Savonea – 499.795 de lei/an reprezentând „indemnizație și alte asemenea venituri”, 7.203 lei „drepturi salariale restante”. În total, 506.998 de le pe an, 42.200 de lei pe lună, echivalentul a 8.450 de euro/lună.
Simona Marcu – 324.765 de lei pe an de la CSM, plus 95.238 de lei „recalculare drepturi 2019”. În total, 420.000 de lei pe an, adică 35.000 de lei pe lună, echivalentul a 7.000 de euro.
Mihai Bălan – indemnizație CSM 323.400 de lei, plus drepturi bănești restante de la instanța de judecată în valoare de 30.461 de lei. În total, 353.800 de lei pe an, adică 29.488 de lei pe lună, echivalentul a 5.900 de euro.
Mariana Ghena – indemnizație CSM de 328.207 de lei, la care se adaugă 87.000 de lei salarii restante de la ÎCCJ și indemnizația de detașare de 167.800 de lei. În total, 582.827 de lei net pe 2019, adică 48.568 de lei pe lună, echivalentul a 9.700 de euro/lună.
Nicoleta Țînț – 331.845 de lei pe an indemnizația de la CSM, 160.600 de lei diurna de detașare, 7.374 de lei „diferențe salariale” și 11.187 de lei „drepturi salariale restante”. În total, 511.000 de lei pe an, 42.500 de lei pe lună, echivalentul a 8.500 de euro.
Citește și: Belina lui Chițac. Cum vrea primarul Vergil Chițac să aducă lacul Tăbăcărie la Primărie. Ori despre cum Constanța ALTFEL se dedulcește tot cu „delicatesele” lui Mazăre
Codruț Olaru – salariu de 331.417 de lei, plus indemnizație de detașare în valoare de 175.000 de lei (chiar dacă procurorul militar deține un apartament în București), „alte drepturi” în valoare de 36.760 de lei. În total, 543.177 de lei pe an, 45.200 de lei/lună, echivalentul a 9.050 de euro.
Tatiana Toader – indemnizație de la CSM în valoare de 302.015 lei, „drepturi salariale restante” de 16.052 de lei, total 318.000 de lei pe an, adică 26.500 de lei pe lună, echivalentul a 5.300 de euro.
Florin Deac – 324.000 indemnizația de la CSM, 133.373 de lei diurna de detașare, „diferențe drepturi salariale 7.600 de lei. În total, 465.000 de lei, 38.750 de lei pe lună, echivalentul a 7. 750 de euro.
Cristian Ban – 522.671 de lei reprezentând „drepturi de natură salarială, inclusiv diurne și chirie” și drepturi salariale restante de 2.522 de lei. În total, 525.193 de lei pe an, 43.766 de lei pe lună, echivalentul a 8.753 de euro.
Nicolae Solomon – 326.138 de lei salariu, plus 5.754 de lei restanțe salariale de la parchet, 60.057 de lei „restanțe 2017”, 52.682 de lei „restanțe 2018”, 15.570 de lei „diferențe ianuarie 2017 – aprilie 2018”, 126.845 de lei detașare, 1.450 de lei vouchere de vacanță. În total 588.496 de lei net, 49.041 de lei pe lună, echivalentul a 9.800 de euro.
