Constantin Toma a pozat, ani de zile, în „milionar”. Să ne aducem aminte cât de mult timp s-a lăudat și s-a folosit de această etichetă ca să se strecoare în Primăria Buzău. Șmecheria a ținut pentru că buzoienii, ca orice alți românii de fapt, preferă să creadă în iluzii şi să uite ce nu le place. În fapt, statutul lui Constantin Toma din top Forbes a ținut doar o vară. Odată cu obținerea funcției de primar al Buzăului, și averea a dispărut.

Municipiul Buzău este un studiu de caz despre cum se poate irosi potențialul unui oraș atunci când ajunge la cheremul intereselor unui grup de sorginte mafiotă. De 34 de ani, singura viziune politică s-a rezumat la carnavaluri cu o frecvență aproape săptămânală, pomeni pentru subjugarea electoratului și căpușarea unor industrii pentru care nu s-a făcut aproape nimic, dar care au funcționat din inerție.

Constantin Toma: Buzăul îl am de la o mătușă! DNA-ul vorbește prostii!

Primarii Buzăului din ultimele două decenii au funcționat pe aceleași coordonate: nici-un proiect notabil pentru dezvoltarea orașului și multe dosare penale pentru corupție, abuz în serviciu și alte infracțiuni.

• Constantin Boșcodeală (PSD, 1996 – 2016) – condamnat pentru fapte de corupție;
• Constantin Toma (PSD, 2016-2024) – cercetat în „n” dosare penale.

Drumul lui Constantin Toma, de la o căruță cu pepeni, la falimentarea municipiului Buzău

În 2015 Marcel Ciolacu pregătea debarcarea șefului său de la primărie și de partid Constantin Boșcodeală. Constantin Boșcodeală era trimis în judecată pentru fapte de corupție, dar, în primăvara anului 2016, verdictul nu era dat și se apropiau alegerile locale. Ciolacu voia să preia organizația și se pare că a forțat scoaterea de pe scena politică a protectorului său, Constantin Boșcodeală, prin publicarea unui film porno, în care protagonist părea a fi primarul Constantin Boșcodeală și două prostituate, una dintre ele se pare că a fost minoră.

Filmul a fost ținut la sertar din 2012 și pare a fi fost acțiunea lui Ciolacu, care, la sfârșitul peliculei era anunțat ca fiind actor într-un film similar, care va urma. Includerea lui Ciolacu pare să fi fost o diversiune ca șeful său Boșcodeală să nu se prindă de unde a plecat povestea. Filmul a fost făcut de într-o cameră de hotel, la Rin Hotel, complex ce aparține familiei Negoiță. Robert Negoiță este primar al Sectorului 2 din București, iar în vremea aceea era căsătorit cu Sorina Docuz, cea despre care se spune că ar fi actuala parteneră cu care Ciolacu locuiește în vila de protocol din Dorobanți, dar și partenera de afaceri, prin intermediul căreia sunt virați banii de la partid către presă.

Boșcodeală a fost înlăturat prin toate aceste presiuni, la care a contribuit inclusiv Liviu Dragnea și a cedat frâiele organizației PSD Buzău lui Marcel Ciolacu, care l-a desemnat pe Constantin Toma, fost senator PSD și om de afaceri falimentar candidat la primăria Buzău..

Constantin Toma este unul dintre foștii oameni de afaceri care au apărut în top Forbes. Acum, este primar al Buzăului. Dar odată cu statutul de funcționar public, și averea a dispărut

Încă de prin luna august a anului 2015 se știa că între Ciolacu și Toma exista o înțelegere pe care omul de afaceri eșuat și-o dorea, pentru a se salva din situația financiară în care se afla, ca urmare a accesării unor credite despre care contracandidatul său la Primărie, Ovidiu Anghel, afirma că ar fi în valoare de 60 de milioane de euro, bani pe care Toma ar fi trebuit să-i restituie băncilor.

Constantin Toma, ia-ți labele de pe buzunarele mele!

Interesul lui Ciolacu a fost enorm, iar unii afirmau că a avut la mijloc și argumente de ordin… financiar, motiv pentru care a pus presiune print toate mijloacele pe Constantin Boșcodeală să demisioneze și să-i lase locul.

Alegerea lui Toma în funcția de primar a fost făcută relativ instinctual de către buzoieni. Nu au avut alternativă credibilă, Ciolacu având înțelegeri cu celelalte partide. De asemenea, buzoienii au votat din obișnuință pentru PSD deoarece, în ciuda tuturor problemelor, Constantin Boșcodeală era un personaj simpatic și educat în relația cu cetățenii.

Constantin Toma și lupta de clasă

Ajuns în scaunul de primar Constantin Toma a început o campanie de lupta împotriva lui Boșcodeală, care nu mai avea nicio putere politică. A declarat că face un audit al activității, deși relele administrației Boșcodeală era și ale lui Ciolacu, în egală măsură, având în vedere că era viceprimar. Auditul a dispărut.

În același timp, Toma a început o campanie agresivă de imagine în toată presa locală și centrală, în care s-a prezentat ca marele salvator al orașului.

Această campanie a acoperit o realitate: Toma avea și are un dosar penal de evaziune fiscală și spălare de bani, pentru o sumă de 29 de milioane de euro, dosar pentru care se spune că s-au tras sfori favorabile să fie desemnat cine trebuie șef la Parchetul Ialomița, pentru a-l ține pe loc. Și acum dosarul stă pe loc, chiar dacă șeful Parchetului s-a pensionat.

Constantin Toma, primarul care FACE! Escrocherii în lanț în Primăria Buzău

Toma, prin campania de imagine agresivă și cu ajutorul lui Ciolacu, prin șantaj la anumite instituții, a reușit să mai ascundă un adevăr. Ca antreprenor și-a devalizat propria firmă. Nu are nimic pe persoană fizică, iar banii au ajuns la fiicele sale care dețin locații de exclusiviste, precum fost cabană a lui Ceaușescu din Munții Buzăului, loc unde populația de rând, votanții PSD, nu au acces.

Puțini buzoieni au perceput faptul că primarul orașului, mare amator de credite, a fost un factor de depopulare a orașului. A preluat prin tot felul de mijloace fosta întreprindere făcută de buzoieni în vremea comuniștilor, Metalurgica și a falimentat-o, lăsând pe drumuri peste 3000 de buzoieni, care au plecat în lume să-și caute o pâine, împreună cu familiile lor. Gaura dată industriei locale de Toma este imensă. Banii s-au făcut nevăzuți, iar Toma a ajuns primar, un primar care încasează banii în mână de frica băncilor.

Deși pare doar un aspect de biografie eșecul de antreprenor al lui Toma, în realitate Toma, omul lui Ciolacu, a dus în primărie pasivul acestor datorii. Nu poți fi dator vândut și liniștit, dacă ești om normal și nu te tratezi, așa cum se plâng buzoienii executați cu sânge rece pentru datorii de către administrația Toma.

Toma, omul lui Ciolacu de la Buzău, a făcut din Buzău cel mai dator oraș la bănci din România

Da, tatăl este dator, dar fiicele sunt bine și privesc lumea din locuri exclusiviste și mașini scumpe.

Ciolacu și-a asumat un mare risc punându-l șef peste banii buzoienilor pe cel care-i mai păcălise o dată prin intermediul Romet S.A, fosta Metalurgică. Obiceiul – poate și nevoia sau patima – de a face credite l-a transferat Toma și în primăria Buzău.

Actualmente Buzăul este cel mai îndatorat oraș din România, cu o datorie care depășește 50 de milioane de euro. Deși vrea să se compare cu Clujul sau Oradea și cu cei doi edili, Buzăul este dator vândut băncilor, în timp ce Clujul are cea mai mică datorie.

Toma s-a împrumutat în numele buzoienilor și pe seama viitorului copiilor lor. Nu i-a întrebat dacă vor să fie împrumutați pe locuitorii orașului și dacă vor ca împrumuturile să meargă în tot felul de parcuri și lucrări de proastă calitate, care nu au contribuit cu nimic la o viața mai bună sau la prosperitatea economică a orașului. Clujul nu are datorii pentru că s-a dezvoltat. Buzăul arată precum Rometul în perioada în care Toma l-a abandonat plin de datorii, pentru a începe … proiectul Buzău.

Patima creditelor l-a stăpânit la fel de tare pe Constantin Toma, așa cum îl stăpânește și patima laudei și publicității. Buzăul e cel mai împrumutat oraș, cu credite care se apropie de valoarea maxim admisă de 30% din venituri. Situația este gravă pentru că de data aceasta creditele rămân să fie plătite de urmașii buzoienilor, principalii păgubiți în afacerea desemnării ca primar a lui Toma, de către Ciolacu.

Rămâne de văzut ce se va întâmpla pe viitor cu acest personaj cu viață aventuroasă, având în vedere că buzoienii simt pe pielea lor regresul economic al localității și impozitele care-i apasă.

Oricum, buzoienii sunt buni de plată 50 de milioane de euro, doar după două mandate de primar ale lui Constantin Toma, iar în „programul” lui Constantin Toma sunt noi și noi împrumuturi.

Buzău, orașul lui Toma Faliment

De 34 de ani, singura viziune politică a celor care au condus municipiul Buzău s-a rezumat la carnavaluri cu o frecvență aproape săptămânală și pomeni pentru subjugarea electoratului, iar rezultatul este tragic: în timp ce alte orașe vin imediat după Capitală ca nivel de dezvoltare și ca număr de locuitori, municipiul Buzău se află în coada tuturor clasamentelor și, în loc să se ridice, se transformă tot mai mult într-un oraș subdezvoltat și îmbătrânit. Tinerii pleacă masiv, mediul de afaceri e aproape inexistent, iar statul a rămas cel mai important angajator.

Companiile de salubrizare și de apă, cei mai mari angajatori din Buzău

Tinerii pleacă în primul rând pentru că în Buzău nu există oportunități profesionale. E singurul oraș cu peste 300.000 de locuitori care nu are un parc industrial, iar conducerea orașului nu a elaborat, în ultimii 20 de ani, nicio strategie de dezvoltare economică sau pentru atragerea de investitori.

Cei mai mari angajatori din Buzău sunt Compania de Apă, condusă de o mafiotă din clanul lui Toma, fostă angajată a sa la Romet S.A, Simona Săvulescu, și compania de salubrizare RER SUD SA, firmă de casă a PSD, partidul care câștigă alegerile în Buzău de 34 de ani. Cu alte cuvinte, cei mai mari angajatori ai orașului plătesc salarii din banii buzoienilor și nu aduc valoare adăugată.

Prin comparație, celelalte orașe mari din provincie au atras angajatori de top, giganți internaționali cu aport economic substanțial pe plan local, precum Continental, Ford, Renault, Draxlmaier, Bosch, etc. În Buzău, singurele și cele mai puternice unități de producție care pot fi catalogate “fabrici” sunt una de ulei, una de saci de rafie, una de bere și cea de pâine. Toate acestea cumulează sub 1.000 de angajați și sunt încadrate la „întreprinderi mici și mijlocii” pentru că nu depășesc câteva sute de muncitori.

Investitori izgoniți din Buzău

Pe de altă parte, Buzăul este din ce în ce mai puțin atractiv pentru investitori. Yazaki, firma japoneză (inaugurată cu fast de capii PSD Buzău, în urma cu 3 ani) care se ocupa cu componente pentru industria auto, și-a închis porțile din „lipsa comenzilor” pentru piața de profil.

Astfel, în toamnă, au fost disponibilizați în total 400 de muncitori. Și nu este singura fabrica din Buzău care și-a închis porțile – reamintim, Air Liquide, altă fabrică importantă din oraș, și-a mutat producția la Chitila. La fel, Heurtey Petrochem Manufacturing (din curtea fostei IUT sau mai nou – BETA) și-a încheiat socotelile la Buzău la sfârșitul anului 2022. Iar acum, un alt gigant industrial este pe cale să intre în insolvență – Bunge România SRL.

Așadar, vrei să ai un job bun? Iei drumul Bucureștiului sau emigrezi. Tot mai mulți tineri adoptă una dintre aceste două soluții. De fapt, nu doar tinerii. Ci și cei care au peste 35-40 de ani. Trăind într-un oraș cu o viață economică ce nu asigură un echilibru pe piața muncii, oamenii aleg să plece.

Constantin Toma, primarul municipiului Buzău, și „metoda Dragnea”

Se întrevăd investiții, în viitor, în Buzău? Vreun proiect care să ducă la un boom economic fantastic, care să ducă județul Buzău alături de județele Cluj, Sibiu, Timiș sau Ilfov, în topul dezvoltării naționale? Nu, nu, nu și iarăși nu.

De exemplu, banii pe care România și-a propus să îi atragă prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) ocolesc aproape cu desăvârșire județul Buzău. În schimb, România își propune, pentru a se redresa economic și a fi rezilientă în viitor, evident, construcția unei magistrale de metrou în Cluj.

Așa se face că tabloul „realizărilor” PSD în municipiul Buzău arată dezastruos:

• unul dintre cele mai aglomerate și poluate orașe din România;

• cel mai mare preț din țară la apa potabilă și alte utilități;

• primul loc în țară la asistați social;

• printre primele orașe din România cu un șomaj ridicat;

• pe lista cu cele mai sărace orașe din România, cu cea mai mică putere de cumpărare, municipiul Buzău se poziționează pe locurile fruntașe;

• populația folosește puterea de cumpărare pentru a acoperi doar cheltuielile pentru alimentație, achiziții, întreținere, servicii (la Buzău nu te poți angaja nici femeie de serviciu dacă nu ești membru PSD!!!).

Constantin Toma nu răspunde la telefon, nici la mesajele de pe Facebook ori Whatsapp

Am vrut să aflăm de la autoritățile buzoiene dacă au vreun plan pentru viitorul orașului și cum răspund la criticile aduse de elevi, studenți, profesori universitari și mediul de afaceri. Așa că l-am interpelat pe Constantin Toma, primarul municipiului Buzău, în timpul unei acțiuni de presă, întrebându-l ce părere are despre fenomenul depopulării orașului și ce are de gând să facă pentru a stopa plecarea tinerilor din oraș. Nu am primit nici-un răspuns.

În loc de epilog

Așadar, municipiul Buzău, orașul lui Sava Gotul, orașul cu unul dintre cele mai frumoase parcuri din țară, arată precum o amantă tristă și machiată strident de niște așa ziși ziariști plătiți gras de Constantin Toma și Marcel Ciolacu. Asta nu se întâmplă de ieri, de azi, ci de vreo 34 de ani.

Buzău, această oază de indiferență, poleială, tufe, la propriu și la figurat, mai nou cu un trafic haotic. Orașul fără nicio șansă să devină o urbe importantă a țării, așa cum eram pe vremuri, orașul complet ignorat de mari investiții. Dar stați liniștiți, în mai puțin de două săptămâni, orașul Buzău se va umple de pesediști care vor defila îmbrăcați în roșu pe străzi. Parcurile, străzile, cluburile vor bubui cu manele și artificiile vor lumina cerul. Vor urma reportajele difuzate la știri, cu distracțiile ce vor ține până pe 9 iunie. Buzăul va fi machiat strident. Apoi, vara ne va lovi direct în moalele capului și machiajul se va scurge, urâțindu-ne definitiv. Iar municipiul Buzău va continua să își lingă rănile acumulate în acești ultimi 34 de ani. Și alături de el, locuitorii săi.