La Senat, partidele care şi-au anunțat prin poziționările publice susținerea alegerii primarilor în două tururi, adică PNL, USR-PLUS şi AUR, au 79 de aleși, cu zece mai mulți faţă de majoritatea necesară pentru a trece proiectul de lege. Situația este favorabilă schimbării legislației şi la Camera Deputaților, for decizional în ceea ce privește proiectul de modificare a legii privind alegerea autorităților administrației publice locale. Concret, forțele pro-alegere a primarilor în două tururi ar strânge 179 de voturi, cu 14 mai mult decât numărul necesar.
Tot ce mai lipsește este voința politică. De exemplu, proiectul depus de PMP în legislatura trecută, ajuns deja în for decizional la Cameră, a primit termen pentru adoptarea sau respingerea raportului, de către Comisia juridică, abia pe 17 iunie 2021, adică aproape de vacanța parlamentară.
Elanul reformei, tăiat din start
Până în prezent, a fost o singură încercare timidă de discutare a temei. La şedinţa Birourilor Permanente reunite din 16 februarie, președinta Senatului, Anca Dragu, îi anunța pe colegi că pe ordinea de zi este şi schița documentului prin care avea loc înființarea Comisia de cod electoral. Liderul minorităților naționale, Varujan Pambuccian, a ridicat problema luării unei decizii pripite privind această comisie, înainte de a se bate palma pe câteva modificări de principiu.
Citește și: Sinecuriștii de partid din Focșani, recompensați regește. Plăți uriașe în consiliile de administrație ale societăților de utilități
„În momentul de faţă vorbim despre înființarea unei comisii care modifică Codul electoral şi nu știm ce intenții există vizavi de această modificare. Lucrurile astea întotdeauna, repet, s-au discutat între grupurile parlamentare şi eu vă solicit să avem o asemenea discuție şi abia după aceea să înființăm. E bine să înființăm o Comisie de cod electoral imediat după alegeri, în general, așa este corect să se întâmple lucrurile, dar în cunoștință de cauză şi pe un număr de principii şi de proceduri negociate între grupurile parlamentare, așa cum s-a întâmplat întotdeauna”, le-a transmis Pambuccian.
Majoritatea partidelor au fost de acord şi au decis că peste o săptămână subiectul va fi reluat. Doar AUR s-a opus, cerând grăbirea constituirii comisiei. Însă coaliția nu a mai reluat nicio discuție pe tema Comisiei de cod electoral, deși au trecut două luni de atunci. Iar premisele dezbaterii revenirii la alegerea primarilor în două tururi nu mai sunt de interes, deși în urmă cu un an Guvernul Orban şi-a asumat răspunderea pe această lege, iar Cabinetul PNL a căzut la moțiunea de cenzură.
Liderul deputaților USR-PLUS, Ionuţ Moşteanu, a dat asigurări că revenirea la alegerea primarilor în două tururi nu e un proiect abandonat: „Mai e o discuție la nivel de lideri pe lucruri tehnice. Dar comisia va fi făcută. Însă vom lua şi discuta mai multe proiecte, nu neapărat doar pe revenirea la alegerea primarilor în două tururi”, a precizat liderul deputaților USR-PLUS.
Citește și: De cine vă temeți, domnilor Marcel Ciolacu și Petre Emanoil Neagu?
Întrebat dacă ar susţine inclusiv iniţiativa AUR, Moşteanu a punctat faptul că viitoarea comisie va stabili pe ce proiect lucrează: „Nu de proiecte ducem lipsă. Avem noi proiect depus, avea şi PMP, acum şi AUR. Trebuie dus până la capăt. Ne trebuie doar coordonare şi timp. Vrem ca la următoarele alegeri să fie cât mai multă lume la urne, să fie o reprezentativitate a aleșilor cât mai mare. Să nu mai vedem primari aleși cu 8%”.
Nu la fel de convins este liderul senatorilor PNL, Virgil Guran, care a recunoscut faptul că liberalii nu sunt preocupați în prezent de această temă. „Părerea mea este că mai durează. Deci nu este un lucru care este foarte urgent sau prioritizat în coaliție, pentru că avem multe alte probleme urgente acum, care sunt legate de pandemie, probleme economice ş.a.m.d. Ținem cont şi de faptul că n-o să fie alegeri curând şi este timp să se ajungă la o concluzie în domeniul ăsta”, a declarat Virgil Guran.
Alegerea primarilor în două tururi, o lege ținută la sertar pentru liniștea coaliției
Situația în spatele ușilor e alta. Surse din PNL şi UDMR au recunoscut că legea e pentru moment blocată pentru a nu supăra formațiunea condusă de Kelemen Hunor şi pentru ca această formațiune să nu vină la rândul ei cu inițiative neagreate de coaliție, cum ar fi schimbarea pragului privind folosirea limbii maghiare în administrația publică. „Nu știu de ce este atâta grabă cu schimbarea legislației electorale. Suntem de-abia în 2021. Alegerile sunt peste trei ani, iar discuțiile pot avea loc fără nicio problemă anul viitor sau peste doi ani. Caz închis, cum s-ar spune”, a conchis, săptămâna aceasta, un lider al UDMR.
