La Buzău, ANI, ca și DNA de altfel, se face că plouă. Dacă o dată la câțiva ani mai cade câte un penal din greii județului, este pentru că, din când în când, ANI ori DNA trebuie să se facă_că lucrează, vorba aia celebră de la loviluția din 89. Ion Gherghiceanu, primarul din Pătârlagele, umblă cu pantalonii incompatibilității în vine prin primărie, dar conform legilor PSD în baza cărora funcționează instituțiile amintite mai sus, nimeni nu vede, nimeni nu aude.

Ion Gherghiceanu este la conducerea orașului Pătârlagele din anul 2008, acesta fiind al patrulea mandat de edil. De-a lungul anilor, Ion Gherghiceanu a pendulat între primărie și găinărie, meseria de agent veterinar dându-i aripi (sic!) în această direcție. Cât a stat în politică, primarele a trecut și pe la PSD, și pe la PNL, ambele partide venindu-i ca o mănușă. Dacă-l întrebi cum a ajuns primar, se încurcă în vorbe. Au trecut 16 ani de când este primar și dintre toți care au crezut în el atunci, la începuturi, a rămas doar cu ai lui.

Sorina Docuz și legăturile periculoase cu comuna Racovițeni din Buzău, epicentrul rețelei de firme care sub protecția premierului Ciolacu sug zeci de milioane de euro de la buget

Cine sunt de fapt ai lui? O mână de oameni care controlează totul și împarte totul. Se bucură chiar și până de ajutoarele sociale pentru care sărmanii din Pătârlagele se încolonează umili și cuminți pentru a nu-l deranja pe tătucul primar. Deoarece, Pătârlagele actual este miniatura României de azi. O mână de oameni terorizează cu seninătate o comunitate întreagă, lipsind-o de accesul la informație, amenințând-o, ba chiar, și nu în rare cazuri, apelând la amenințări și șantaj în cazul în care unul dintre membrii comunității are „nesimțirea” să creadă și să vrea altceva decât tătucul primar.

Un primar cu „apetit” pentru găinării

Ion Gherghiceanu, primarul care conduce orașul Pătârlagele de 16 ani, are de cinci ani salariul majorat. Conform unor surse din Primăria Pătârlagele, dar și din Parchetul Buzău, primarul Gherghiceanu „în exercitarea atribuțiilor de primar, a semnat mai multe documente care i-au produs un folos patrimonial”, chiar dacă nu avea dreptul legal de a semna aceste documente, care trebuiau să fie transmise viceprimarului comunei.

Cristi Mușat, candidatul PNL la Primăria Cislăului. Cine e și de ce candidează? (INTERVIU)

Potrivit articolului 76 privind Conflictul de interese cu privire la aleșii locali, din Legea 161/2003, „primarii (…) sunt obligați să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziție, în exercitarea funcției, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul său ori rudele sale de gradul I.”

Ion Gherghiceanu, primarul din Pătârlagele, și-a acordat singur spor la salariu de 25% și 50%

Dar Gherghiceanu face ceva pe lege. Astfel, în anul 2018 a semnat un document prin care primea sporul de 25% la salariu pentru implementarea de proiecte prin fonduri europene, sumă pe care a primit-o până în luna martie 2023. Atunci, modificându-se criteriile de acordare a acestor sporuri, primarul găinar a semnat o altă decizie mărindu-și sporul la salariu la 50%. Se pare însă că inspectorii Agenției Naționale de Integritate trec cam rar pe la Pătârlagele, așa că lucrurile au rămas așa cum le-a bătut în cuie Gherghiceanu.

Ion Gherghiceanu este acuzat de nenumărate abuzuri

Ion Gherghiceanu nu este la prima „abatere”, de-a lungul anilor remarcându-se și prin alte fapte reprobabile. Astfel, conform surselor EXPRESS SUD-EST, primarul orașului Pătârlagele angajează permanent lucrări fără să aibă nicio sursă clară de finanțare, lucrări care sunt date cadou unor firme aparținând unor apropiați. Executarea unei rigole de scurgere a apei în localitatea Mușcel, reparațiile capitale interioare la școala din Valea Viei, care au fost făcute de 3 ori în patru ani, cu toate că nu mai este funcțională de 30 de ani, sunt doar câteva din aceste așa zise investiții ale primarului găinar, deși Legea 273/2006 a finanțelor publice locale specifică câteva aspecte importante de bază ale unor asemenea investiții:

• Orice investiție trebuie să aibă o sursă clară de finanțare (în buget sau, dacă investiția depășește un an, și în bugetul multianual, care cuprinde estimările de venituri și cheltuieli pe următorii 3 ani)

• Toate investițiile trebuie să fie prezentate într-un program de investiții publice (anexă la buget, care se aprobă de consiliul local). Investițiile din această anexă sunt împărțite între ”în continuare” (proiecte începute în anii precedenți), ”noi” (începute în anul aferent bugetului respectiv) și ”alte cheltuieli de investiții”, unde intră diverse achiziții de imobile, echipamente, studii de fezabilitate, expertize etc.

• Fiecare investiție trebuie să fie însoțită de detalii financiare și non-financiare. În cele financiare trebuie să se vadă clar câți bani costă, un grafic de finanțare în timp, o analiză cost-beneficiu și detalii privind costurile de funcționare și întreținere după punerea în funcțiune. În informațiile non-financiare intră ”locul” investiției respective în planul mai mare de investiții a UAT, ca să existe o corelare.

Incultura, la ea acasă

Altfel, în orașul marii artiste Coca Andronescu, incultura este la ea acasă. Casa de Cultură are niște lacăte uriașe pe ușă, pe care ni le arată triumfătoare de fiecare dată când trecem prin Pătârlagele.

Cât despre statutul economic, Pătârlagele este un oraș mort pentru că Gherghiceanu nu a fost în stare să atragă investitori serioși pentru pătârlăgeni, nu a putut să profite de potențialul zonei. Oamenii valoroși de aici, stau deoparte, scârbiți.

Pătârlagele a devenit, astfel, un  imens CAP, castrat de un pârlit de agent veterinar.

(VOM REVENI CURÂND CU O AMPLĂ ANCHETĂ DESPRE SITUAȚIA ACTUALĂ DIN PĂTÂRLAGELE)