Guvernul a anunțat ieri într-o conferință de presă că a adoptat proiectul de lege pentru noul Cod Silvic, care va genera însă mai multe probleme grave pentru silvicultura din România decât soluțiile de suprafață pe care le invocă, după cum WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) a avertizat în mod repetat în ultimele luni.
Considerăm că Noul Cod Silvic contravine flagrant direcțiilor strategice de acțiune stabilite prin Strategia Națională pentru Păduri (SNP30), ceea ce înseamnă că firul roșu al reformelor necesare pentru sectorul forestier din Romania este practic deturnat. Toate argumentele si propunerile tehnice pe care le-am susținut au fost în esența lor ignorate. Același lucru s-a întâmplat și cu mai toate soluțiile exprimate de Consiliului Economic și Social (CES), care prin avizul transmis a scos în evidență elemente-cheie care ar fi trebuit introduse în noul proiect de lege.
Ion Gherghiceanu, primarul din Pătârlagele, prins cu pantalonii-n vrie, în plină primărie
„Vreme de peste trei ani, Guvernul a construit alături de factorii interesați invitași să se implice, o viziune pentru păduri, pe care si-a asumat-o cu mândrie ca jalon al PNRR. Însă, după niciun an, același Guvern o aruncă practic la maculatură. Un „artificiu” prin care Romania irosește o șansă istorică pentru a pune bazele unor politici clare și sănătoase pentru păduri. Spunem asta pentru că, odată în Parlament, este foarte greu ca o sumă de amendamente disparate să reușească să transpună direcțiile strategice asumate de România și să dea coerența și predictibilitatea necesare pentru o lege cu o astfel de importanță.” – Radu Vlad, managerul programelor de păduri și proiecte regionale la WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură).
Reamintim câteva dintre cele mai grave implicații pe care le aduce Noul Cod Silvic:
- Se legalizează o creștere necontrolată a exploatărilor de lemn. Este subminat practic principiul continuității recoltelor sustenabile de lemn. Se va putea tăia mai mult si mai ieftin, fără a se ține cont de impactul cumulat pe care exploatările le vor genera la nivel de peisaj forestier, cu riscuri majore legate de conservarea pădurilor și de dezvoltarea unei bioeconomii durabile.
- Se va putea tăia atât cât poate „înghiți” piața lemnului. Visul industriei de prelucrare primară și soluția inedită a Guvernului pentru a rezolva problema recoltărilor ilegale.
Șoșoacă, șantajată cu filmări de la duș. Cum a reacționat Silvestru Șoșoacă
- Nu este instituită o reformă clară a sistemului de combatere a exploatărilor ilegale. Rămânem cu același sistem ineficient centrat pe marcarea arborilor, valorificarea lemnului pe picior și identificarea cioatelor nemarcate. Este un sistem care nu produce probe concludente în instanță, nu funcționează ca prevenție ci, dimpotrivă, generează conflicte de interese sistemice și sufocă orice efort privind eficiența administrativă.
- Nu creează un cadru clar de promovare a valorificării superioare a lemnului și aplicarea principiilor utilizării în cascadă a lemnului. Nu sunt instituite cerințe clare care sa promoveze lanțurile de utilizare a lemnului cu cea mai mare valoare economică adăugată, astfel ca lemnul ca materie primă să poate fi utilizat în cel mai valoros mod, printr-o prelucrare superioară în produse cu durată lungă de viață.
- Deficiențe semnificative în ceea ce privește integrarea conservării biodiversității în managementul forestier. Conceptele de conservare nu sunt definite corect iar modalitățile de conservare sunt incomplete și inconsistente.
- Dă undă verde pentru împroprietăriri din fondul forestier proprietate publică, care a fost și înainte de 1945 în proprietatea statului. Urmează noi valuri de retrocedări controversate și o fărâmițare administrativă artificială a fondului forestier național.
Toate acestea, pe fondul liberalizării tăierilor, vor revigora haosul în păduri.
Citește argumentele si propunerile WWF referitoare la proiectul Noului Cod Silvic.
Parlamentul României este de acum ultima șansă pentru ca soarta pădurilor României, experimentată la începutul anilor 2000, să nu se mai repete.
Este dezamagitor sa vedem ca Noul Cod Silvic aduce mai multe probleme grave decat solutii pentru silvicultura din Romania. Tocmai cand speram ca se va construi o viziune solida pentru paduri, cu implicarea factorilor interesati, Guvernul renunta practic la aceasta sansa istorica. Riscul cresterii necontrolate a exploatarilor de lemn este real, putand submina principiul continuitatii recoltelor sustenabile si afectand biodiversitatea si dezvoltarea unei bioeconomii durabile. De asemenea, o reforma logica si eficienta a combaterii exploatarilor ilegale lipseste din noul proiect de lege, ceea ce poate duce la continuarea unui sistem ineficient si generarea de conflicte de interese. Avem nevoie de un cadru clar pentru promovarea valorificarii superioare a lemnului si a principiilor utilizarii in cascada a acesteia, precum si de o integrare mai buna a conservarii biodiversitatii si a activitatilor recreative in procesul decizional.