duminică, 6 octombrie 2024
19.8 C
Buzău

România

19.8 C
Buzău
duminică, 6 octombrie 2024
19.8 C
Buzău

Consiliul Judeţean Buzău transformă o școală din Smeeni în...

Consiliul Judeţean Buzău este implicat într-un proces administrativ pentru identificarea a două locaţii/imobile, eliberate de sarcini administrative, care ar putea face obiectul reorganizării structurale...
Ești aiciCULTURĂBojdeuca lui Ion Creangă a scăpat de războaie și de cutremure, dar...

Despre Express Sud-Est


New York Times: „Cine sunt băieții ăștia? Niște mâzgălitori obosiți de pe net?”
The Guardian: „Nu am auzit niciodată de Express Sud-Est. Nu ne interesează.”
Le Monde: „Ăștia care scriu sunt români? Ce au furat?”

Bojdeuca lui Ion Creangă a scăpat de războaie și de cutremure, dar a fost distrusă de ultima renovare

Nu este pentru prima dată când bojdeuca lui Ion Creangă a avut nevoie de renovări. Căsuța care a scăpat de război și de două mari cutremure a fost distrusă de ultima renovare.

Bojdeuca lui Ion Creangă a fost restaurată. Pînă aici, toate bune și frumoase,  numai că restaurarea, deși s-a realizat cu mijloace adecvate, cum susţine Consiliul Judeţean Iaşi, cu scopul de a „stopa procesul de deteriorare şi de a păstra semnificaţia culturală a primului muzeu literar din Romania”, este considerată o „butaforie de lux” sau „pensiune banală de două margarete”, cu parchet şi prize  nemaiavînd nimic încomun cu fosta casă a marelui povestitor român.

Bojdeuca lui Ion Creangă și uimirea legat de cum arată acum

Personalităţi şi cititori şi-au exprimat uimirea legat de cum arată acum Bojdeuca lui Ion Creangă: cu ciubăr, prize, parchet laminat şi ca o pensiune de două margarete, relatează News.ro.

  • „Cum naiba să faci o butaforie de lux total împotriva a ceea ce era locul şi Creangă? Modestia, căldura, tihna, sărăcia, discreţia – era spiritul locului acela – cu poveste, umor şi miros de balegă şi borş. Şi poftim: noii moldoveni s-au boierit. Sper că a rămas bani şi de mobilă Ikea”, a scris Vasile Ernu, scriitor.
  • „Curat meşteşug de tâmpenie, ar fi zis Creangă, dacă ar fi văzut ce acoperiş de pagodă japoneză are pe casă”, a scris profesoara Otilia Bălinişteanu.
  • Bojdeuca – „reabilitată” „ca o pensiune banală de 2 margarete, cu parchet tip dedeman şi vopsea pe grinzi închisă la culoare total fără legatură cu ceva din original”, a scris o altă persoană.
  • Iulian Bulai: „Bojdeuca lui Creangă a ajuns pensiune-model cu încălzire prin pereţi şi gazon”.
  • „Dacă eşti din Iaşi, ori ştii Iaşul bine, nu ai cum să nu fii revoltat de dezastrul făcut la Bojdeuca din Ţicău, primul muzeu casă memorială din România”, a spus Bogdan Alecsandru.

Explicațiile Consiliul Județean Iași: „A fost restaurată cu mijloace adecvate”

Restaurarea Bojdeucii lui Ion Creangă este parte a proiectului „Călător pe meridiane culturale”/ „Traveller on Cultural Meridians”, derulat în cadrul Programului Operaţional Comun România – Republica Moldova 2014-2020 şi finanţat prin ENI CBC.

Bojdeuca lui Ion Creangă
Bojdeuca renovată a lui Ion Creangă
Bojdeuca lui Ion Creangă în 2014
Bojdeuca lui Ion Creangă în 2014

Potrivit unui comunicat al CJ Iaşi citat de News.ro, iniţial, structura de rezistenţă a construcţiei era alcătuită din pereţi de vălătuci, stâlpii pridvorului şi planşeu cu grinzi de lemn, având acoperişul în şarpantă, cu învelitoare din siţă. În cadrul intervenţiilor din anul 1984 de consolidare, necesare în urma seismului din 4 martie 1977, au fost înlocuite elementele structurale din lemn (furci) cu elemente de confinare verticale şi orizontale din beton armat. Planşeul peste parter are grinzi din lemn şi termosistem de argilă armată cu fibre vegetale.

Soluţiile arhitecturale şi tehnice alese în vederea reabilitării Bojdeucii scriitorului Ion Creangă au urmărit îndeplinirea urmatoarelor obiective şi nevoi prin:

consolidarea clădirii în concordanţă cu principiile de intervenţie asupra monumentelor istorice;

  • desfacerea şarpantei existente din lemn şi refacerea acesteia integral;
  • refacerea învelitorii tip şindrilă din lemn, precum şi a sistemului de preluare şi evacuare a apelor pluviale;
  • bordarea golurilor de uşi şi ferestre existente;
  • deoarece fundaţiile existente sunt dispuse la cota -0,70m faţă de CTA au fost realizate subzidiri din beton armat pentru fundaţiile exterioare, până la cota -1,50m, pentru atingerea cotei de fundare recomandate în studiul geotehnic;
  • protejarea elementelor din beton armat prin execuţia de hidroizolaţii verticale cu emulsie bituminoasă realizate sub cota terenului amenajat;
  • refacerea sistematizării verticale perimetrale clădirii;
  • refacerea zonelor fisurate prin injectări cu mortar de var-nisip;
  • refacerea tencuielilor şi a finisajelor.

Lucrările de execuţie au demarat cu desfacerea duşumelilor de lemn pentru a începe procesul de consolidare a fundaţiilor. Executantul a realizat o Expertiză Biologică, care a recomandat înlocuirea în totalitate a duşumelilor şi nu desfacere cu recuperare şi restaurare, aşa cum a fost prevăzut în proiect. În baza Expertizei Biologice, a fost emisă o dispoziţie de şantier în vederea înlocuirii.

Octav Minar, Tinca Vartic (soția lui Ion Creangă) și Eugeniu Revent în cerdacul-Bojdeucii, 1912 ©MNL
La pereţii interiori şi exteriori s-au realizat lucrări de refacere a tencuielilor şi injectare a crăpăturilor cu mortar de var-nisip. Tencuielile s-au refăcut şi în zonele în care s-a intervenit din punct de vedere structural. Au fost executate tencuieli pe bază de var pastă-nisip, lucrate cu mănuşa. A fost refăcută învelitoarea de tip şiţă din lemn, incluzându-se într-un sistem cu astereală dublă, o membrană performantă de hidroizolare. Tot materialul lemnos al şarpantei a fost tratat ignifug şi antiseptic. Jgeabul este din lemn rotund, scobit concav, căptuşi la interior cu plumb 2 mm grosime.

Soclul perimetral este protejat prin execuţia de hidroizolaţii verticale exterioare realizate sub cota terenului amenajat. Trotuarele şi sistematizarea verticală perimetrală clădirii au fost refăcute în totaliate. Zidăria aparentă a fundaţiilor din piatră a fost curăţată şi rostuită cu mortare hidrofobe.

De asemenea, s-au executat lucrări de recondiţionare a elementelor decorative din lemn. Grinzile existente, precum şi planşeul, au fost decapate, reparate şi rebăiţuite.

Tâmplăria cerdacului închis a fost înlocuită cu o tâmplărie simplă din lemn de stejar, cu geam simplu cu sticlă artizanală. Parapetul cerdacului închis a fost şi el înlocuit cu unul dublu din lemn de stejar, cu vată bazaltică rigidă la interior, realizat din scândură profilată, geluită pe ambele feţe, cu lambă şi uluc, protejat ignifug, antifungic şi împotriva insectelor. Şipcile au fost aşezate conform modelului din planşele de arhitectură. Restul tâmplăriei a fost restaurată. Sticla a fost schimbată cu una artizanală. Deoarece se poate observa că tâmplăria bojdeucii a fost una dublă, în sit existând feroneria celei de-a doua cercevele spre interior, a fost propusă dublarea tâmplăriei existente spre interior cu una din lemn de stejar, cu geam simplu cu sticlă artizanală. Toată feroneria a fost restaurată.

Lucrările de intervenţie au fost realizate de către IASICON S.A. în baza Autorizaţiei de Construire nr. 143 din 13.02.2020, emisă de Primăria Municipiul Iaşi. Executantul a respectat în principiu prevederile proiectului nr. 290/2019 şi a dispoziţiilor de şantier emise în timpul execuţiei lucrărilor, punând în aplicare soluţiile tehnice propuse.

Întrucât suntem CENZURAȚI pe FACEBOOK, ne poți urmări investigațiile și reportajele și pe GoogleNews. Nu te costă nimic, dar ajuți astfel niște ziariști idealiști care se încăpățânează, încă, să creadă că își pot face meseria fără patroni și fără interese ascunse. 

Express Sud-Est.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială, care nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice. Puteți să ne sprijiniți prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Donează prin Transfer Bancar

CONTURI BANCARE:
IBAN RO34BTRLRONCRT0CE8518001, în lei
IBAN RO78BTRLEURCRT0CE8518001, în euro

Deschise la Banca Transilvania

Doriți să primiți notificări ori de câte ori postăm ceva nou?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Preluarea textelor de pe paginile EXPRESS SUD-EST se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe EXPRESS SUD-EST sunt protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului. Preluarea integrală a materialelor EXPRESS SUD-EST se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

- A word from our sponsor -

spot_img

News

EXPRESS SUD-EST

Editorial

George Lixandru
GEORGE LIXANDRU

BIȘNIȚARI DE SIMILEASCA

N-am crezut niciodată că viața politico-socială a unui țărișoare precum Românica poate ajunge să semene cu bălăcăreala promiscuă a unor țațe de Simileasca. Şi încă Simileasca are un avantaj: are regulile ei, ștaiful ei şi, mai ales, locul ei. Nu se dă drept altceva decât este. Or sunt zile când, privind de la Primăria Buzău, sau răsfoind ziarele lu’ Toma de la primărie ori ale lui Neagu de la CJ, mi se pare că m-am născut într-o țărișoară incertă, fără legi, fără consistență, fără sens: un fel de șir de căruțe cu coviltir, cu o șleahtă de bulibași care joacă barbut continuu, nemaiștiind când e zi și noapte. Mi-e scârbă și sunt trist. Trist pentru că niște bișnițari de Simileasca...

Dezvăluiri

Suma astronomică a contractelor pe care firmele președintelui Consiliului Județean Tulcea, pesedistul Horia Teodorescu, le au cu statul

Suma astronomică a contractelor pe care firmele președintelui Consiliului Județean Tulcea, pesedistul Horia Tedorescu, le au cu statul: 32 de milioane de lei, doar în ultimii doi ani. Majoritatea contractelor sunt cu primării din propriul județ. Teoretic, primăriile nu au o relație de subordonare cu Consiliul Județean, dar localitățile mici, care nu dispun de bani suficienți, depind de sumele dirijate de Consiliul Județean. În total, contractele care figurează în declarația de interese a lui Teodorescu sunt de 55 de milioane de lei. Aproape...
spot_img

REPORTAJ

Ianca, orașul fantomatic din...

Unitatea de la Ianca a fost 58 de ani elita aviaţiei militare. Acum seamănă cu piramidele mayaşilor din junglă. Ultimii 22 de colonişti de aici merg 5 km ca să-şi cumpere o pâine. E o lungă penitenţă, cea mai plictisitoare din lume. E ca o pedeapsă de 20 de ani la solitudine, pleci capul şi încerci să rezişti, n-ai unde să fugi, n-ai unde să scapi. Câteva familii, le numeri pe degetele de la mâini, îşi contemplă finalul printre ruinele fostei unităţi militare de aviaţie Ianca, într-un decor fantomatic din...

Focurile Vii, locul de baștină a Flăcării olimpice....

Focurile Vii. Un fenomen rar, o locație superbă, un loc cu iz de legendă, chiar mitic dacă este să-i credem pe cei care spun că a inspirat Flacăra Olimpică… Toate acestea sunt ascunse însă de o infrastructură jalnică, fapt ce a dus la o situație caracteristică pentru întreg turismul românesc. Fenomenul natural de la Focurile Vii, din județul Buzău, este puțin cunoscut turiștilor din țară şi străinătate şi nu este deloc promovat în circuitele turistice...

Anchete

Nehoiu, orașul cu lacăte pe speranță

Nehoiu, orașul care, înainte de revoluție, era o bijuterie a județului Buzău, trece printr-unul dintre cele mai grele momente ale existenței sale. După ce fabrica de prelucrare a cherestelei Foresta a încăput pe mâinile afaceristului sirian Omar Hayssam, sub oblăduirea prefectului Ion Vasile și a primarului Alexandru Corcodel, orașul s-a prăbușit, scăderea iremediabilă a nivelului de trai aducând sărăcie, șomaj şi lipsa oricărei perspective pentru localnici. Altfel, localitatea în care trăiesc în jur de 14.000 de suflete se află...

- A word from our sponsor -

spot_img

Buzău, orașul înglodat în datorii. Drumul lui Constantin Toma, de la o căruță cu pepeni, la falimentarea unui oraș. Ascensiunea unui escroc

Constantin Toma a pozat, ani de zile, în „milionar”. Să ne aducem aminte cât de mult timp s-a lăudat și s-a folosit de această etichetă ca să se strecoare în Primăria Buzău. Șmecheria a ținut pentru că buzoienii, ca orice alți românii de fapt, preferă să creadă în iluzii şi să uite ce nu le place. În fapt, statutul lui Constantin Toma din top Forbes a ținut doar o vară. Odată cu obținerea funcției de primar al Buzăului, și...