luni, 17 februarie 2025
-0.6 C
Buzău

România

-0.6 C
Buzău
luni, 17 februarie 2025
-0.6 C
Buzău

Revoltă la Focșani. Cristi Misăilă a pus taxă pe...

O taxă specială introdusă de primarul Cristi Misăilă la Focșani a creat revoltă în rândul localnicilor: impozitul pe iluminatul public. Mulți locuitori consideră taxa abuzivă,...
Ești aiciBrăilaIanca, orașul fantomatic din pustietatea Bărăganului. Ori despre penitența ultimilor pensionari ai...

Despre Express Sud-Est


New York Times: „Cine sunt băieții ăștia? Niște mâzgălitori obosiți de pe net?”
The Guardian: „Nu am auzit niciodată de Express Sud-Est. Nu ne interesează.”
Le Monde: „Ăștia care scriu sunt români? Ce au furat?”

Sunt prea săraci să viseze, sunt prea bătrâni ca să fugă

Ianca, orașul fantomatic din pustietatea Bărăganului. Ori despre penitența ultimilor pensionari ai fostei elite a aviației militare românești

Unitatea de la Ianca a fost 58 de ani elita aviaţiei militare. Acum seamănă cu piramidele mayaşilor din junglă. Ultimii 22 de colonişti de aici merg 5 km ca să-şi cumpere o pâine. E o lungă penitenţă, cea mai plictisitoare din lume. E ca o pedeapsă de 20 de ani la solitudine, pleci capul şi încerci să rezişti, n-ai unde să fugi, n-ai unde să scapi.

Câteva familii, le numeri pe degetele de la mâini, îşi contemplă finalul printre ruinele fostei unităţi militare de aviaţie Ianca, într-un decor fantomatic din pustietatea Bărăganului. Sunt prea săraci să viseze, sunt prea bătrâni ca să fugă. Poteca din pavele te conduce de la intrarea în unitate până în inima a 11 blocuri vandalizate.

Cislău, mica Românie a PSD Buzău. De ce n-am scris până azi despre Cislău, comuna mea natală, pe EXPRESS SUD-EST

Un vânt domol scutură, peste hainele lăsate pe sârmă, scaieții încărcați cu zăpadă, iar rogojinile de buruieni uscate ascund ruinele unei şcoli. Acoperişurile a două blocuri au cedat, s-au prăbuşit peste bârnele putrezite. E domnia mizeriei, oamenii s-au obişnuit aşa, mucegaiul se întinde pe pereţi ca un cancer în metastază, caloriferele şi ţevile au fost de mult smulse din pereţi. Din parcul de joacă al copiilor de ofiţeri au mai rămas doar tijele unui singur scrânciob şi un tobogan de piatră. „E pustiu aici, am mai rămas vreo câţiva. Ca să număr familiile care mai locuiesc, nu tre’ să mă descalţ”, povesteşte cu ochii-n pământ Scriba, fost maistru de aviaţie. Destinul fatal trece din casă în casă prin toată colonia. Nu iartă pe nimeni.

„Era ca-n staţiune pe aici”

Îl înconjoară găinile scăpate din coteţ, trei câini, o pisică şi-un nepot, Doru, uitat de noră-sa, care-a plecat de opt ani în Spania. E-n clasa I şi face naveta până-n oraş, la şcoală. Scriba se învârte de 40 de ani printre clădirile fostului Regiment de Aviaţie Vânătoare şi Vânătoare Bombardament Ianca. În blocurile din faţă, de la numărul unu la şase stăteau ofiţerii cu rang mare, majoritatea piloţi, şi sunt singurele care au rămas în picioare. Până la numărul 11 locuiau nefamiliştii, infanteriştii, tehnicienii la radiolocaţie, iar astăzi uşile de la intrare au sigiliu. „Am avut onoarea să termin cea mai bună şcoală tehnică de aviaţie, de la Mediaş. Tot ce trebuia să faci aici era să ai grijă de avioane, iar statul se ocupa de restul: educaţia copiilor tăi, mâncare, locuinţă”, zice bătrânul.

Spitalul Județean Buzău, mediocritatea și nepăsarea. Cel mai bun doctor buzoian rămâne tot trenul de București…

Cel mai mic fiu al său locuiește singur într-un bloc dezafectat, din apropriere. E singurul locatar al unui uriaș sarcofag cu 60 de apartamente pustii. „Nu plec de lângă taică-miu”, spune ferm tânărul. Pentru familia Scriba, în 1972 Ianca era Raiul. „Aveam aici coafor, frizerie, poştă, magazin mixt, şcoală, grădiniță, cinci medici, stomatolog, cinema, grădină de vară, două terenuri de fotbal, parc de joacă, coteţe pentru animale, un centru de cultură la care a cântat chiar şi Temişan odată”, îşi aminteşte fostul maistru.

Soldatul, mână ieftină de lucru, se-ngrijea ca fiecare potecă din „colonie” să fie atent trasată cu vopsea, iar celor câteva sute de pomi fructiferi să nu le lipsească apa în perioadele de secetă. Canalul de irigaţii, aflat în imediata apropriere a pistei, era alimentat în timpul verii „şi ne bălăceam ca nebunii-n el”, povestesc foştii piloţi. De jur împrejur, serviciile secrete se făceau că prăşeau pe câmp.

Ianca și pistele bune chiar şi pentru Concorde

În unele zile, Scriba privea de pe margine antrenamentele ruşilor: „Când un pilot rus murea într-un accident, turnau pământ şi ciment peste, netezeau şi se apucau din nou de treabă”. Nu poate să numere atât de departe, dar e sigur că sau cheltuit milioane pentru a aduce toate echipamentele din ţară la Ianca, plus cele 40 de avioane.„Pe pista noastră putea ateriza oricând un Concorde”, se mândreşte Scriba cu obiectul muncii sale. „Statul israelian a încercat aici, din 1984, mai multe avioane. Făceau aterizări şi noi priveam mască modelele pe care nu le recunoşteam”, a completat acesta. Pe Ceauşescu l-au aşteptat o zi întreagă să aterizeze.

Trans-Cislău, feerie de toamnă în Munții Buzăului. DJ 102C, o șosea modernizată acum un an de CJ Buzău, la bătaie cu Transfăgărășanul și Transalpina

„Pe pistă am ascuns cu tablă toaleta săpată, doar să nu o vadă. Dar nu a mai venit. Ilie, frate-su, stătea de vorbă cu noi când trecea paici”, depănează maistrul din desaga sa de-amintiri. Nici trenul nu mai circulă prin Ianca. „Ultima oară când am văzut un tren aici a fost 1999, când au încărcat două garnituri cu lemnele de la pomii fructiferi defrișați”, zice scurt acesta. „Sunt atâția care plâng de loc de dormit în țara asta, da’ la Ianca cine vine?”, se-ntreabă fostul maistru, ridicându-se de pe prispa blocului. Majoritatea au plecat în Spania, iar nora lui a trimis un calculator cu unitate centrală încorporată în monitor anul trecut. Stă pe o mașină de cusut, în camera nepotului.

Le-au umflat preţul la „cavouri”

În 2008, M.Ap.N. a decis să dea spre vânzare cele 132 de apartamente, capacitatea „coloniei” de la Ianca. „Totul s-a întâmplat în două valuri: în primul val apartamentele s-au vândut cu 315 milioane de lei vechi. Eu am prins valul doi, în 2009, când nemulţumiţi de preţ, am adus un reevaluator care a scăzut preţul la 200 de milioane. Armata, pentru a nu ieşi în pierdere, a mai adus o duduie, care-a stabilit preţul final la 260 de milioane. Dar a scris cu mâna ei pe foaie «situaţia apartamentelor este deplorabilă»”, a povestit Scriba. „Dacă te bag la mine-n beci, de la atâta igrasie, nu o să-ţi mai vină să mănânci la aceeaşi masă cu mine”, mărturiseşte fostul tehnician de la radiolocaţii, Luca.

Şi-a făcut rate şi a cumpărat la primul val un apartament: „În contractul făcut, unitatea militară s-a obligat să ne asigure utilităţile. Când au închis-o definitiv, în decembrie 2009, ne-au ameninţat că ne lasă fără curent de Crăciun”. Astăzi, au deschis doar un punct de radiolocaţie aici. Cele două părţi au căzut de acord să le lase un termen chiriaşilor, de două săptămâni, după care fiecare îşi va trage apă, curent şi gaze. „Foarte mulţi au cumpărat apartamentele ca să le poată vinde când unitatea o să-şi reia activitatea. Dar locul ăsta se degradează iremediabil”, a completat Scriba plângerile tehnicianului Luca.

Ultimii colonişti pe insula Ianca

La Luca-n faţă, doi „ingineri” meşteresc de zor roţile unei Dacii albastre. Cei câţiva copii rămaşi în colonie roiesc în jurul forfotei de la bloc. Geamurile nu mai au tocuri, proprietarii le-au înlocuit cu folii de plastic. Restul a rămas în paragină, oamenii plecând fie la Buzău, fie la Brăila, fie în Spania, ca familia Panţâru. „Alţii dintre noi au murit. Îi onorăm pe cei care au făcut-o pe pistă”.

Floricica, fosta bucătăreasă a piloţilor de la popotă, creşte două vaci în coteţele din spatele şcolii. Nevestele piloţilor rămaşi la Ianca nu regretă venirea lor aici. Soţia lui Luca s-a mutat din Brăila pentru ca soţul ei să fie tehnician la Ianca. „Unde să plec de aici, dom’şoară? Să mă întorc la prăşit, de unde am plecat?Mai bine mor aici”, a tras concluzia Luca.

Paznicii de la aerodromul Ianca

Blocurile au fost vandalizate, s-a furat tot, au ras pereţii până la fier-beton. „Vedeam cum ieşeau camioanele pe poartă. Era unul Huzum, şef la pază, numit de Consiliul Judeţean Brăila, el le deschidea porţile”, povestesc femeile adunate la taclale. Cu avioanele s-a întâmplat la fel, le-au casat înainte de intrarea în NATO, le-au topit la fier vechi, au bătucit locul până n-a mai rămas nimic dintr-o bază militară de elită. Scriba se tolăneşte pe o băncuţă de lemn, calm: „Asta a fost Ianca!”.

Întrucât suntem CENZURAȚI pe FACEBOOK, ne poți urmări investigațiile și reportajele și pe GoogleNews. Nu te costă nimic, dar ajuți astfel niște ziariști idealiști care se încăpățânează, încă, să creadă că își pot face meseria fără patroni și fără interese ascunse. 

Express Sud-Est.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială, care nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice. Puteți să ne sprijiniți prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Donează prin Transfer Bancar

CONTURI BANCARE:
IBAN RO34BTRLRONCRT0CE8518001, în lei
IBAN RO78BTRLEURCRT0CE8518001, în euro

Deschise la Banca Transilvania

Doriți să primiți notificări ori de câte ori postăm ceva nou?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Preluarea textelor de pe paginile EXPRESS SUD-EST se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe EXPRESS SUD-EST sunt protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului. Preluarea integrală a materialelor EXPRESS SUD-EST se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

- A word from our sponsor -

spot_img

News

EXPRESS SUD-EST

Editorial

George Lixandru
GEORGE LIXANDRU

Bolojan și „mănăstiruțele” din PNL

Eram convins că toate reformele începute de Ilie Bolojan atât în PNL, dar şi la locul de muncă din Senat, nu vor fi primite cu aplauze nici măcar în propriul partid. Mă aşteptam însă ca, o perioadă de timp, cârcotelile să aibă loc pe la colţuri, prin birturi conspirative sau prin vreo toaletă frumos mirositoare din Bruxelles. Fiindcă PNL-iştii au mare nevoie de Bolojan, măcar la nivel de imagine, fostul primar al Oradiei scoţându-i pur şi simplu din gunoi, după calamitatea de la alegerile prezidenţiale. Iată, însă că deja o voce s-a ridicat public împotriva lui Bolojan, şi încă pe un ton foarte vehement, ca să nu spun mitocănesc. Mă refer la Silviu Mănăstire, fost secretar general adjunct al PNL...

Dezvăluiri

Răzvan Leu, din Buzău, și țeapa justițiarului Călin Georgescu

Iese la iveală încrengătura din spatele lui Călin Georgescu. Candidatul la Cotroceni, care a raportat „zero costuri" pentru promovare, s-a ales cu plângere penală la DIICOT, pentru înșelăciune. Concret, un om de afaceri din Buzău îi acuză pe Călin Georgescu și pe un apropiat al acestuia, Ionel Rusen, că l-au escrocat cu suma de 1,1 milioane de euro și că banii ar fi fost folosiți pentru a finanța campania electorală a lui Georgescu. Răzvan Leu a depus, la începutul anului,...
spot_img

REPORTAJ

Cislău – osul domnesc...

Ieșim din Buzău și  intrăm în șerpuirea scâncită a câmpiei buzoiene în jurul râului cu același nume. E ca și cum Bărăganul n-ar vrea să se despartă de noi, agățându-se de gâtul bietei ape și sufocând-o într-o ultimă îmbrățișare. Mergem spre Cislău, o comună al cărei nume are o rezonanță stranie. Mașina în care suntem este condusă de nea Gigi, un moldovean stabilit în Buzău și care se apropie bine de 60 de ani. Ca orice șofer care se respectă, nea Gigi este „omul enciclopedie”. Răspunde la întrebări, dar ...

Herghelia Cislău, o comoară națională

Herghelia Cislău, cu o istorie de peste un secol în care a servit armatei, a cunoscut un declin în timpul Primului Război Mondial şi o perioadă de glorie în anii '30 când a devenit centru de formare şi perfecţionare pentru echipa sportivă a României, este locul în care se găseşte armăsarul Pur sânge englez Fronzen Fire, adus din îndepărtata Irlandă de Irina Vlăducă Marghiloman, strănepoata marelui om politic şi 'părinte' al hipismului românesc, Alexandru Marghiloman. Potrivit...

Anchete

Dumitru Mitroiu, fostul primar din Cislău, la un pas de pușcărie. Ce acuzații i se mai aduc

Dumitru Mitroiu, fostul primar din Cislău, a fost trimis în judecată, alături de un consilier PSD al comunei, după ce din fondurile primăriei ar fi fost achitată contravaloarea energiei electrice consumate de o societate economică aparținând consilierului local, în cuantum de peste 66.000 lei. Potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău, Dumitru Mitroiu și respectivul consilier PSD al comunei Cislău au fost trimiși în judecată pentru infracțiunile de delapidare şi complicitate la delapidare. Dumitru Mitroiu a plătit facturile unui asociat în...

- A word from our sponsor -

spot_img

Nehoiu, orașul cu lacăte pe speranță

Nehoiu, orașul care, înainte de revoluție, era o bijuterie a județului Buzău, trece printr-unul dintre cele mai grele momente ale existenței sale. După ce fabrica de prelucrare a cherestelei Foresta a încăput pe mâinile afaceristului sirian Omar Hayssam, sub oblăduirea prefectului Ion Vasile și a primarului Alexandru Corcodel, orașul s-a prăbușit, scăderea iremediabilă a nivelului de trai aducând sărăcie, șomaj şi lipsa oricărei perspective pentru localnici. Altfel, localitatea în care trăiesc în jur de 14.000 de suflete se află...