O dronă militară, cu inscripții în limba rusă, s-a prăbușit în Insula Mare a Brăilei, în apropierea fermei Filipoiu, la aproximativ 8 km de municipiul Brăila. Și, totuși, toată lumea se comportă ca şi cum n-ar fi trecut o dronă cu explozibil pe deasupra brăilenilor. Cei responsabili ne spun că nu este nimeni rănit şi nu ne atacă nimeni, fără să ia vreo măsură prin care să şi garanteze acest lucru pentru incidentele viitoare. Din septembrie cad drone militare pe teritoriul României fără să se facă nimic, în afară de alertarea populației. De data aceasta, la Brăila, nu a fost alertată populația, posibil drona nici nu a fost văzută pe radar.
Spre deosebire de cazurile anterioare, când drone sau resturi de drone au căzut lângă granița cu Ucraina, ca urmare a interceptării dronelor de către apărarea antiaeriană ucraineană, drona căzută aseară în România se află într-un loc la 23 de km de granița cu Ucraina. După explozia-implozia dronei, este greu de spus ce misiune avea la o depărtare așa de mare în interiorul României, țară NATO.
Este armata română incapabilă să apere teritoriul țării?
Prima întrebare, de ce România nu este în stare să controleze granița cu Ucraina şi să intercepteze drone care intră pe teritoriul României. Probabil zboară foarte jos, sub plafonul de observare al instalațiilor radar. De aceeași problemă s-au lovit şi ucrainenii, dar este de presupus că altele sunt capacitățile de observare şi interceptare ale unei țări NATO, spre deosebire de Ucraina.
Ion Coman s-a AURit. Tinicheaua de la Cislău se vrea mai albă, mai strălucitoare
În contextul actual, în care Putin este la limita rezistenței, după masacrul de la Crocus, se poate bănui că este în stare de orice, pentru a șantaja NATO. De exemplu prin testarea vigilenței țărilor NATO la incursiuni de rachete şi drone.
Zilele trecute, o rachetă rusească a intrat în spațiul aerian al Poloniei timp de 39 de secunde, şi n-a fost doborâtă de apărarea antiaeriană poloneză.
Zona în care a căzut drona rusească joi seara, lângă Brăila, este nelocuită, probabil aleasă special pentru a nu provoca pierderi prea mari, şi în special nu pierderi de vieți omenești care ar fi ridicat scandalul la cote înalte.
Rusia a vrut două lucruri: să testeze capacitatea României de a se apăra, şi să dea un avertisment țărilor NATO, că nu au granițe invincibile la rachetele şi dronele Rusiei.
Într-o situație similară în trecut, România l-a chemat pe ambasadorul Rusiei, i-a transmis protestul guvernului român şi atât. Cum să nu-şi ridice tupeul Rusia la alte cote, mai înalte?
În acest context, varianta unei drone scăpată de sub control, care ajunge la 23 de km de granița României, este exclusă. Mai ales că a şi fost distrusă de cei care o controlau, pentru a nu se afla și analiza aparatura de spionaj sau de distrugere aflată la bord.
Rusia vrea să șantajeze România în legătură cu baza NATO de la Kogălniceanu
Militarii știu dar nu vor să sperie populația ce s-ar întâmpla dacă astfel de drone cu explozibil la bord ar cădea în Brăila, Galați sau Tulcea, peste clădiri sau în zone intens locuite. Peste unități militare, școli, spitale.
Ciolacu, trădător? De ce a „jucat” pentru Gabriel Resources premierul României
Până acum, dronele rusești care au intrat în România ar fi putut ajunge fără probleme în orașele mari de lângă granița cu Ucraina. Doar că Rusia vrea, deocamdată, să avertizeze şi să sperie autoritățile şi populația, ce o așteaptă dacă face în continuare jocul „naziștilor” de la Kiev.
Ce ar trebui să facă NATO
Să nu mai accepte în viitor ca rachete sau drone să se apropie de granițele unor țări NATO şi, cu acordul Ucrainei, să le doboare în spațial aerian al Ucrainei sau deasupra Mării Negre. Nu cred că Ucraina s-ar opune, dacă interceptarea s-ar produce în zone nelocuite din Ucraina, pentru a nu periclita populația sau obiective militare şi civile din Ucraina.
Rusia nu are de ce să protesteze, Ucraina este o țară liberă şi suverană, poate face ce dorește prin acorduri bilaterale cu țări NATO, sau chiar cu NATO.
Este o chestiune de minute, ca o rachetă sau dronă care se apropie de granițele unei țări NATO, să cadă într-un oraș mare din România sau Polonia şi să producă distrugeri mari, inclusiv de vieți omenești. Cu așa ceva nu este de joacă.
Este momentul ca Președintele şi Guvernul României să solicite NATO trecerea la această nouă etapă de apărare, în care să fie inclus şi spațial aerian al Republicii Moldova, de asemeni o țară suverană şi independentă care poate decide ce dorește pentru apărarea teritoriului său.
Premierul Ciolacu: „Se vede după crater că nu avea explozibil”
Premierul Marcel Ciolacu a declarat vineri că, judecând după craterul făcut la prăbușire, drona de la Brăila nu avea explozibil la bord.
Dacă ne uităm la crater, nu a avut explozibil, de aceea, nu putea să producă daune, chiar dacă ar fi căzut în altă zonă. Sperăm să evităm cât mai mult aceste evenimente”, a spus Ciolacu, în timp ce Iohannis și-a văzut liniștit de golf.
Așadar, Ciucă şi Ciolacu, curvele care împart, sub oblăduirea lui Iohannis și SRI, puterea în Românica, nici nu se sfiesc să se agite să dea explicații şi să muncească să creeze cadrul legal pentru Armată să doboare dronele care intră neautorizat în țara noastră. Nici ministrul de Externe nu se sinchisește să trimită scrisori de protest la Ambasada Rusiei, dacă a fost vorba de o dronă de-a lor așa cum s-a întâmplat în cazurile anterioare.
Până acum nu a fost nimeni rănit din pur noroc. Să sperăm doar că vom fi norocoși în continuare, că la altceva văd că nu putem spera. Din toată această bâlbâială, Armata este singura care pierde la imagine, dar politicienii nu sunt îngrijorați, deoarece erau oricum deranjați că românii aveau prea multă încredere în instituția militară.
Actualii guvernanți se poartă cu poporul român ca şi cum ar fi un copil care nu înțelege ce se întâmplă şi nu trebuie speriat cu detalii. Să ne bazăm în continuare pe noroc! Am trecut prin multe așa de-a lungul istoriei.
