sâmbătă, 30 mai, 2020
18 C
Buzău
sâmbătă, 30 mai, 2020
18 C
Buzău
Ești aici EXPRESS SUD-EST Orașul Pătârlagele, pași mari către statutul său din acte. Schimbarea la față....

Orașul Pătârlagele, pași mari către statutul său din acte. Schimbarea la față. Șantierele şi proiectele lui Ion Gherghiceanu. Ce-au lăsat în urmă foștii primari din Pătârlagele

TOPUL DE AZI

SIIJ, SS-ul lui Dragnea în lupta lui disperată împotriva Justiției, apărată la baionetă de anti-europenii din CSM. Cui i-a folosit și îi folosește SIIJ,...

Cei mai mulți dintre membrii actualului Consiliu Superior al Magistraturii (CSM) au demonstrat încă o dată, ieri, ceea ce...

Constantin Toma, primarul orașului Buzău, se plânge, pe la cine îl mai crede, de „abuzurile” la care îl supune DNA: am zece dosare penale,...

Constantin Toma, primarul municipiului Buzău, se laudă, pe la cine îl mai crede, că pe numele său ar fi...

De ce a decis CNCD să-i amendeze pe președintele Iohannis și pe fostul președinte Traian Băsescu. Ori despre cum a ajuns Csaba Ferenc Asztalos,...

Săptămâna aceasta, Consiliul Național de Combatere a Discriminării a decis să-l amendeze pe președintele Klaus Iohannis pentru declarațiile sale...

Cine este Adrian Mocanu, deputatul care dă pe votanții săi exact atât cât valorează: o sacoșă, două cu pungi de mălai și sticle de...

Adrian Mocanu face politică de când se știe. Sunt 11 ani în care a reușit să câștige încrederea electoratului...

ARTICOL SCRIS DE

George Lixandru
George Lixandruhttps://expresssud-est.ro
Sunt mândru, ăsta este Oscarul meu! E grozav să trăiesc într-un județ pesedizat, iar niște imbecili, Dumnezeu știe de ce, să considere că, dacă nu sunt cu PSD, nu merit să fiu, sanchi, cineva!

Trec prin orașul Pătârlagele destul de des, dar scriu foarte rar despre această localitate săracă, fără locuri de muncă, cu o geografie generoasă, dar neexploatată. O localitate care până de curând era doar o biată comună cu buletin de oraș și pe care investițiile o ocoliseră, banii pentru proiectele de dezvoltare ducându-se indubitabil spre mediul rural, conform unor directive stupide ale fostelor guvernări, iar Pătârlagele rămânând, spre dezamăgirea primarului Ion Gherghiceanu, tot o biată comună care, deși avea statut de oraș, abia se târa prin noroaiele tranziției de toate felurile: tranziția către democrație, tranziția către mai bine, tranziția către orașul visat.

Așa cum spuneam mai sus, oricine trecea până mai ieri prin orașul Pătârlagele se întreba, chiar de la intrare, de ce poartă localitatea acest titlu.

Citește și: Roșia Montană în UNESCO. Decizia PNL pune practic capăt unui proiect minier care ar fi adus 2,4 miliarde de dolari statului român şi ar fi creat 2.300 de locuri de muncă

Pentru a fi considerată oraș, o localitate trebuie să îndeplinească niște indicatori minimali de dezvoltare urbană. Spre exemplu, cel puțin jumătate din străzi trebuie să aibă canalizare, lucru care nu se întâmplă în Pătârlagele. Totodată, potrivit normelor, aici ar trebui să fie şi un spital. El există, doar că datorită bâlbelor la nivel guvernamental este privat, iar oamenii se tratează aiurea la Nehoiu ori la Buzău.

Legea nr 351 din 2001, pentru amenajarea teritoriului, spune că un oraș trebuie să aibă cel puțin 10.000 de locuitori. Trei sferturi din populație trebuie să lucreze în alte domenii decât agricultura şi în localitate trebuie să existe măcar 50 de locuri de cazare pentru vizitatori. În Pătârlagele trăiesc cu mult sub zece mii de oameni, majoritatea fermieri, iar în oraș abia de câțiva ani există câteva pensiuni. Chiar dacă nu îndeplinea condițiile impuse de lege, localitatea a fost declarată oraș, prin votul Parlamentului, în anul 2005.

Eșecul urbanizării se vede monstruos în orașul Pătârlagele

În județul Buzău, dimensiunile eșecului urbanizării forțate se văd la orice pas în Pătârlagele, de exemplu. Localitatea (în trecut Pătârlagi), deși are doar 7.304 de locuitori, cu tot cu localitățile Calea Chiojdului, Crâng, Fundăturile, Gornet, Lunca, Mănăstirea și Mărunțișu, precum și satele Mușcel, Poienile, Sibiciu de Sus, Stroești, Valea Lupului, Valea Sibiciului și Valea Viei, apare în acte apare ca oraș, chiar dacă abia de aproximativ doi ani are o canalizare de doamne ajută și o rețea solidă de apă potabilă, pentru că de o alimentare cu gaze nici nu poate fi vorba. Ironia face că în Pătârlagele până și gunoiul este adunat de pe străzi de o firmă de salubrizare aparținând comunei alăturate, Cislău, iar alăturarea titulaturii de oraș lângă nume te face să izbucnești în râs chiar.

Aici, în Pătârlagele, au fost construite o duzină de blocuri, toate în perioada comunistă. Locatarii cresc găini şi rațe în magaziile din spatele blocurilor. Încălzirea se face la soba cu lemne. Cu toate acestea, taxele sunt la fel de mari ca la oraș. Şi salariile funcționarilor de la primărie au crescut, pe măsură, spun oamenii.

„Ca să câștige ei niște bani, tăticu, şi astea! Ăștia marii, fostul primar şi gașca lui, ca să fie mai mulți la primărie, să ia bani mai mulți că e oraș. Şi noi o ducem rău!”, spune apăsat unul dintre localnicii „de la blocuri”.

Pătârlagele, comuna cu buletin de oraș

orașul Pătârlagele
„La timpul respectiv, Pătârlagele avea un primar cu relații la nivelul consiliului județean şi al prefecturii. Se învârteau niște afaceri. Le-a zis oamenilor: „Bă, noi de ce să nu fim oraș? Facem dracului ceva! Ne dezvoltăm! Nu s-a făcut nimic…””, e supărat Ion Gherghiceanu.

Așadar, până de curând, Pătârlagele era doar o biată comună cu buletin de oraș, pe care investițiile o ocoliseră, banii pentru proiectele de dezvoltare ducându-se indubitabil spre mediul rural, conform unor directive stupide ale fostelor guvernări, iar localitatea rămânând, spre dezamăgirea primarului Ion Gherghiceanu, tot o biată comună care, deși avea statut de oraș, abia se târa prin noroaiele tranziției de toate felurile: tranziția către democrație, tranziția către mai bine, tranziția către orașul visat.

Citește și: Cutremure serioase în Vrancea și Marea Neagră! Când se preconizează că va veni următorul seism uriaș în România. Detalii „cutremurătoare”!

Chiar și primarul Ion Gherghiceanu recunoaște că satul a devenit oraș deși nu merită. Transformarea s-a întâmplat dintr-o pură ambiție locală, exploatată la maxim de primarul de atunci Valeriu Sârbu, ne spune Gherghiceanu.

„La timpul respectiv, Pătârlagele avea un primar cu relații la nivelul consiliului județean şi al prefecturii. Se învârteau niște afaceri. Le-a zis oamenilor: „Bă, noi de ce să nu fim oraș? Facem dracului ceva! Ne dezvoltăm! Nu s-a făcut nimic…”, e supărat Ion Gherghiceanu.

Astfel, pe lângă majorarea taxelor şi impozitelor, localitatea a pierdut banii europeni pentru dezvoltare rurală. „Deci noi fiind acuma nici cal, nici măgar, nu putem nici să accesăm fonduri de dezvoltare rurală, că suntem oraș, dar nici oraș nu suntem, că dacă te duci cu un proiect acolo şi vede 2600 de locuitori zice „Du-te, mă, d-acilea! Ce oraș sunteți voi?””, ne mai zice amărât Ion Gherghiceanu.

Orașul Pătârlagele și băncuța de la capătul podului. Fostele mari proiecte 

Lucrurile au mers tot mai prost după „rebranduirea” satului Pătârlagele. Până şi primarul o recunoaște. Poate că de asta și ajunsese, anii trecuți, ca pe lângă pavelele din centru şi utilitățile de la liceul Radu Vlădescu, să adauge printre proiectele cu care se lăuda „construirea” unor băncuțe la capetele unor poduri din localitate.

Altfel, oricine trece prin Pătârlagele  are o dilemă: de ce a devenit comuna oraș? Cândva existau o fabrică de tricotaje și una de chirpici în zonă, care s-au închis după Revoluție. Astăzi, șomajul este în floare. Atunci, după ce a fost declarat oraș, în anul 2004, așteptările localnicilor au fost uriașe. Şi dezamăgirile pe măsură. „Ne gândeam şi noi la vremea respectivă că o să avem niște facilități. Noi am intrat cu titlul ca oraș, dar beneficiile au fost mai rele ca la comună”, ne mai spune Ion Gherghiceanu.

Citește și: Pătârlagele – comuna cu buletin de oraș. Ori despre cum plătesc pătârlăgenii taxe de oraș, însă duc o viaţă ca la ţară, iar râul Buzău le trage apa la closet când plouă la munte şi se umflă în albie

Dacă este să privim logic, din aprilie 2004, satele din jurul orașului Pătârlagele au devenit, teoretic, cartiere. Aminteau, însă, mai degrabă de Evul Mediu. Zona Mușcel – sau, mai degrabă, cătunul Mușcel – e formată din circa o sută de locuințe, răsfirate pe un deal. Iarna, oamenii se tem că vor fi luați pe sus cu tot cu case, așa de tare bate vântul aici. Despre canalizare ori asfaltare nici nu putea fi vorba până anii trecuți.

„Perioada 2007-2013 a fost o perioadă în care orașele noi formate şi celelalte orașe mici şi mijlocii nu prea am avut acces pe tot ce a însemnat accesarea de fonduri europene”, spune Ion Gherghiceanu.

„Nici nu putem, însă, să ne mai gândim la ideea de a ne reîntoarce la statutul de comună, deoarece, de acum fondurile se îndreaptă spre localitățile mici. Şi să ne întoarcem la ce? Am pierdut o dată când am devenit oraș şi acum devin comună? Şi fondurile, pentru cine sunt? Pentru orașele mici! Pierd iarăși?”, se întreabă și ne întreabă primarul din Pătârlagele. Și are dreptate. Deoarece, abia în urmă cu doi ani locuitorii din Pătârlagele au început să aibă și partea lor de avantaje ca oraș.

Orașul Pătârlagele, schimbarea la față

Astfel, azi, Ion Gherghiceanu se poate lăuda pe bune cu  o rețea modernă de alimentare cu apă şi un sistem de canalizare bine pus la punct. Toate acestea, prin proiectul care s-a derulat în colaborare cu Compania de Apă Buzău. Printr-un program de investiții în valoare de peste 48 de milioane de lei peste o mie de gospodării din satele Crâng şi Muscel vor beneficia de sistemul de canalizare.

orașul Pătârlagele
Pătârlagele: Stația de epurare a apei

Per ansamblu, investiţiile s-au concretizat în construirea a trei foraje noi şi a unei stații de tratare a apei potabile, reabilitarea stației de pompare, construirea unei aducțiuni pe o distanță de 4,5 kilometri, construirea unui rezervor în satul Mușcel, extinderea rețelei de alimentare cu apă cu 12,2 kilometri, construirea unei stații de pompare a apei potabile, extinderea rețelei de canalizare cu 14,5 kilometri, construirea a 14 stații de pompare a apei uzate, precum şi reabilitarea stației de epurare.

Citește și: Calvini, comuna care trăiește din alocația copiilor. Ori despre cum „tinde” o comună buzoiană să devină republică, iar țiganii din localitate, chiar dacă au vile, mașini de lux aduse de afară și bani fără număr în conturi, primesc ajutoare sociale, deși nu muncesc

„A fost vorba despre un proiect cofinanțat prin POS Mediu, care a vizat îmbunatățirea calității mediului şi a standardelor de viaţă a populației prin creșterea accesului la servicii moderne de apă şi canalizare”, ne zice cu mândrie primarul. Aceeași mândrie o ghicim în vocea lui și când ne vorbește despre grădinița cochetă, cu aere justificat europenești, construită de curând la Mușcel.

Tot anul acesta, autoritățile locale din Pătârlagele intenționează să continue şi programul de asfaltare a drumurilor. Este vorba despre reabilitarea a circa 2,3 kilometri spre Sibiciu de Sus şi circa un kilometru spre Valea Viei. „Ne dorim să avem drumuri bune şi să ne modernizăm. Asfaltarea celor trei kilometri de drum costă în jur de 10-12 miliarde de lei vechi, bani pe care îi va plăti primăria”, ne mai spune Ion Gherghiceanu.

500 de miliarde de lei vechi accesați pentru dezvoltarea orașului Pătârlagele

Chiar dacă modificarea statutului administrativ – de la comună, la oraș – a luat prin surprindere administrația locală la momentul 2004, sub conducerea primarului Ion Gherghiceanu proiecția edilitară legată de mobilările urbanistice „trădează” preocuparea edilului pentru o imagine a orașului Pătârlagele cât mai aproape de statut şi, nu în ultimul rând, pentru ridicarea nivelului de trai în toate comunitățile aparținătoare.

Citește și: Șantierul celui mai scump pod din România lasă în urmă găuri uriașe. Cum arată zona dintre Brăila și Galați unde va fi construit podul ce va lega Moldova şi Muntenia de Dobrogea și care va costa circa 500 milioane de euro

Cu finanțare de la Guvernul României, a fost implementat un proiect în valoare de 40 de miliarde de lei vechi pentru asfaltare de drumuri de interes local. Cu alte 40 de miliarde de lei vechi, de data aceasta bani europeni, primarul Gherghiceanu a finalizat un proiect de extindere şi reabilitare a rețelelor de apă şi canalizare în orașul Pătârlagele.

Un capitol important în planurile primarului Ion Gherghiceanu, a fost orientat către atragerea de fonduri europene, de altfel un deziderat la nivel național. Nouă proiecte au deja aprobarea Comisiei Europene şi se află în faze incipiente de demarare a lucrărilor. Spectrul este divers: de la reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă – o investiție în valoare de 300 de miliarde de lei vechi, aprobată , la extinderea şi dotarea unităților de învățământ, cum este cazul școlilor din satele Mărunțișu, Valea Lupului şi Crâng.

Prin GAL „Valea Buzăului”, proiect european în valoare de 46 de mii de euro, va fi posibilă dotarea cu echipamente IT şi comunicații, în scopul eficientizării actului administrativ în orașul Pătârlagele. Un proiect european, în valoare de 44 miliarde de lei vechi, este folosit pentru restaurarea, consolidarea  şi introducerea în circuitul turistic a bisericii monument de la Sibiciu de Sus.

Reabilitarea infrastructurii pe învățământ

Două proiecte, semnate încă din anul 2018, vor avea finanțare de la Guvernul României şi se vor finaliza cu ridicarea unui atelier școală, în cadrul Liceului Tehnologic Pătârlagele, în valoare de 6,4 miliarde de lei vechi, şi reabilitarea şi modernizarea atelierului existent, cu finanțare în valoare de 8,2 miliarde de lei. Un proiect PNDL este realizat în proporție de 80% şi a presupus construirea unei grădinițe cu program prelungit, cu patru săli de grupă, în valoare de 12 miliarde de lei vechi. Nu în ultimul rând, alte 57 de miliarde de lei vechi, pe un proiect PNDL, vor fi folosite pentru modernizarea străzilor în orașul Pătârlagele.

Regularizarea pârâului Muscel

În planurile primarului de la Pătârlagele intră şi construirea unui pod peste pârâul Valea Sibiciului, la Drăgănoi, și regularizarea pârâului Muscel, deși fondurile destinate acestui proiect sunt, în prezent, sistate.

„Este foarte important să demarăm lucrările de regularizare a pârâului Muscel, în condițiile în care ar ajuta la asigurarea unor zone cu locuințe. În aceste zone există un risc mare de alunecări de teren”, a precizat primarul Ion Gherghiceanu.

În loc de epilog

Așadar, la plecarea din Pătârlagele, avem motive să împărtășim mândria primarului Ion Gherghiceanu: orașul a reușit să facă pasul la care facem referire în titlul reportajului. În altă ordine de idei, statisticile recente susțin o singură concluzie: în România, 35 de municipii şi 215 orașe cu o populație sub 25.000 de locuitori nu au atins încă indicatorii de urbanizare minimi din lege. Țara noastră este în continuare, cu sau fără noi orașe peste noapte, statul european cu cea mai mare populație în mediul rural. Iar Pătârlagele începe să se detașeze frumos de rural.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturați, cu un „Like”, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

ARTICOL SCRIS DE

George Lixandru
George Lixandruhttps://expresssud-est.ro
Sunt mândru, ăsta este Oscarul meu! E grozav să trăiesc într-un județ pesedizat, iar niște imbecili, Dumnezeu știe de ce, să considere că, dacă nu sunt cu PSD, nu merit să fiu, sanchi, cineva!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

EXPRESS SUD-EST dorește ca acest site să fie un spațiu al discuțiilor civilizate, al comentariilor de bun simț. Din acest motiv, cei care postează comentarii la articole trebuie să respecte următoarele reguli:

  1. Să se refere doar la articolul la care postează comentarii.
  2. Să folosească un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legătură cu textul. Aceștia pot fi criticați, însă, pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.

Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.
Abaterile repetate vor avea drept consecință interdicția accesului la aceasta facilitate a site-ului.

Harta cazurilor de coronavirus din fiecare țară. Graficul îmbolnăvirilor. Statistici

Country/Region
Confirmed cases
Deaths
Recovered
Active cases
USA
1,793,530
104,542
519,569
1,169,419
Brazil
468,338
27,944
193,181
247,213
Russia
396,575
4,555
167,469
224,551
Spain
285,644
27,121
196,958
61,565
UK
271,222
38,161
0
233,061
Italy
232,248
33,229
152,844
46,175
France
186,835
28,714
67,803
90,318
Germany
183,019
8,594
164,900
9,525
India
174,020
4,981
82,676
86,363
Turkey
162,120
4,489
125,963
31,668
Peru
148,285
4,230
62,791
81,264
Iran
146,668
7,677
114,931
24,060
Chile
90,638
944
38,598
51,096
Canada
89,418
6,979
47,518
34,921
Mexico
84,627
9,415
59,610
15,602
China
82,999
4,634
78,302
63
Saudi Arabia
81,766
458
57,013
24,295
Pakistan
66,457
1,395
24,131
40,931
Belgium
58,061
9,430
15,682
32,949
Qatar
52,907
36
20,604
32,267
Netherlands
46,126
5,931
0
40,195
Bangladesh
44,608
610
9,375
34,623
Belarus
40,764
224
17,390
23,150
Ecuador
38,571
3,334
19,190
16,047
Sweden
36,476
4,350
4,971
27,155
Singapore
34,366
23
19,631
14,712
UAE
33,170
260
17,097
15,813
Portugal
31,946
1,383
18,911
11,652
Switzerland
30,828
1,919
28,300
609
South Africa
29,240
611
15,093
13,536
Colombia
26,688
853
6,913
18,922
Indonesia
25,216
1,520
6,492
17,204
Kuwait
25,184
194
9,273
15,717
Ireland
24,876
1,645
22,089
1,142
Poland
23,376
1,051
11,016
11,309
Ukraine
23,204
696
9,311
13,197
Egypt
22,082
879
5,511
15,692
Romania
18,982
1,253
12,829
4,900
Israel
17,008
284
14,776
1,948
Japan
16,719
874
14,254
1,591
Austria
16,655
668
15,347
640
Philippines
16,634
942
3,720
11,972
Dominican Republic
16,531
488
9,266
6,777
Argentina
15,419
520
4,788
10,111
Afghanistan
14,525
249
1,303
12,973
Panama
12,531
326
7,540
4,665
Denmark
11,593
568
10,240
785
S. Korea
11,441
269
10,398
774
Serbia
11,354
242
6,524
4,588
Bahrain
10,449
15
5,700
4,734
Kazakhstan
10,382
37
5,057
5,288
Oman
9,820
42
2,396
7,382
Nigeria
9,302
261
2,697
6,344
Czechia
9,200
319
6,502
2,379
Algeria
9,134
638
5,422
3,074
Armenia
8,927
127
3,317
5,483
Bolivia
8,731
300
749
7,682
Norway
8,425
236
7,727
462
Moldova
7,896
289
4,455
3,152
Malaysia
7,732
115
6,235
1,382
Morocco
7,714
202
5,271
2,241
Ghana
7,616
34
2,421
5,161
Australia
7,184
103
6,605
476
Finland
6,776
314
5,500
962
Iraq
5,873
185
3,044
2,644
Cameroon
5,436
177
3,326
1,933
Azerbaijan
4,989
58
3,125
1,806
Honduras
4,886
199
528
4,159
Guatemala
4,607
90
648
3,869
Sudan
4,521
233
816
3,472
Luxembourg
4,012
110
3,815
87
Hungary
3,867
524
2,142
1,201
Tajikistan
3,686
47
1,769
1,870
Guinea
3,656
22
2,000
1,634
Uzbekistan
3,513
14
2,728
771
Senegal
3,429
41
1,738
1,650
Thailand
3,077
57
2,961
59
DRC
2,966
69
428
2,469
Djibouti
2,914
20
1,241
1,653
Greece
2,909
175
1,374
1,360
Côte d'Ivoire
2,750
32
1,370
1,348
Gabon
2,613
15
709
1,889
Bulgaria
2,499
139
1,064
1,296
Bosnia
2,485
153
1,803
529
El Salvador
2,395
44
1,026
1,325
Croatia
2,245
103
2,059
83
Macedonia
2,129
126
1,516
487
Cuba
2,005
82
1,760
163
Estonia
1,865
67
1,622
176
Somalia
1,828
72
310
1,446
Iceland
1,805
10
1,794
1
Kenya
1,745
62
438
1,245
Kyrgyzstan
1,722
16
1,113
593
Mayotte
1,699
21
1,385
293
Lithuania
1,670
70
1,229
371
Maldives
1,591
5
197
1,389
Haiti
1,584
35
22
1,527
Sri Lanka
1,558
10
781
767
Slovakia
1,521
28
1,356
137
New Zealand
1,504
22
1,481
1
Slovenia
1,473
108
1,357
8
Venezuela
1,370
14
302
1,054
Equatorial Guinea
1,306
12
200
1,094
Guinea-Bissau
1,256
8
42
1,206
Mali
1,226
73
669
484
Nepal
1,212
6
206
1,000
Lebanon
1,172
26
705
441
Albania
1,099
33
851
215
Hong Kong
1,083
4
1,036
43
Tunisia
1,071
48
946
77
Latvia
1,065
24
745
296
Zambia
1,057
7
779
271
Costa Rica
1,022
10
653
359
South Sudan
994
10
6
978
Ethiopia
968
8
197
763
Niger
955
64
813
78
Cyprus
942
17
784
141
Paraguay
917
11
413
493
Central African Republic
874
1
23
850
Burkina Faso
847
53
720
74
Sierra Leone
829
45
386
398
Uruguay
816
22
680
114
Andorra
764
51
684
29
Nicaragua
759
35
370
354
Chad
759
65
444
250
Georgia
757
12
600
145
Jordan
730
9
507
214
Diamond Princess
712
13
651
48
Madagascar
698
5
164
529
San Marino
671
42
344
285
Malta
616
9
514
93
Jamaica
575
9
289
277
Congo
571
19
161
391
Channel Islands
560
45
512
3
Tanzania
509
21
183
305
Réunion
470
1
411
58
Sao Tome and Principe
463
12
68
383
French Guiana
450
1
172
277
Palestine
447
3
368
76
Taiwan
442
7
421
14
Togo
428
13
202
213
Mauritania
423
20
21
382
Cabo Verde
405
4
155
246
Rwanda
355
0
247
108
Isle of Man
336
24
309
3
Mauritius
335
10
322
3
Uganda
329
0
72
257
Vietnam
328
0
279
49
Montenegro
324
9
315
0
Yemen
283
65
11
207
Swaziland
279
2
168
109
Malawi
273
4
42
227
Liberia
273
27
146
100
Mozambique
234
2
84
148
Benin
224
3
136
85
Myanmar
224
6
130
88
Martinique
200
14
98
88
Faroe Islands
187
0
187
0
Mongolia
179
0
44
135
Guadeloupe
162
14
138
10
Gibraltar
161
0
148
13
Guyana
150
11
67
72
Zimbabwe
149
4
28
117
Cayman Islands
141
1
68
72
Brunei
141
2
138
1
Bermuda
140
9
92
39
Cambodia
125
0
123
2
Syrian Arab Republic
122
4
43
75
Libyan Arab Jamahiriya
118
5
41
72
Trinidad and Tobago
116
8
108
0
Bahamas
102
11
48
43
Aruba
101
3
98
0
Monaco
98
4
90
4
Barbados
92
7
76
9
Comoros
87
2
24
61
Liechtenstein
82
1
55
26
Angola
81
4
18
59
Sint Maarten
77
15
60
2
French Polynesia
60
0
60
0
Macao
45
0
45
0
Burundi
42
1
20
21
Saint Martin
41
3
33
5
Eritrea
39
0
39
0
Botswana
35
1
20
14
Bhutan
33
0
6
27
Saint Vincent and the Grenadines
26
0
14
12
Gambia
25
1
20
4
Antigua and Barbuda
25
3
19
3
Timor-Leste
24
0
24
0
Namibia
23
0
14
9
Grenada
23
0
18
5
Lao People's Democratic Republic
19
0
16
3
New Caledonia
19
0
18
1
Fiji
18
0
15
3
Saint Lucia
18
0
18
0
Curaçao
18
1
14
3
Belize
18
2
16
0
Dominica
16
0
16
0
Saint Kitts and Nevis
15
0
15
0
Greenland
13
0
11
2
Falkland Islands (Malvinas)
13
0
13
0
Holy See (Vatican City State)
12
0
2
10
Suriname
12
1
9
2
Turks and Caicos Islands
12
1
10
1
Seychelles
11
0
11
0
Montserrat
11
1
10
0
Western Sahara
9
1
6
2
MS Zaandam
9
2
0
7
Papua New Guinea
8
0
8
0
British Virgin Islands
8
1
7
0
St. Barth
6
0
6
0
Caribbean Netherlands
6
0
6
0
Anguilla
3
0
3
0
Lesotho
2
0
1
1
Saint Pierre Miquelon
1
0
1
0
Updated on 30 May 2020 12:10
- Advertisement -

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Advertisement -

EDITORIAL

Ciolacu Național și minciuna etatizată. Cât adevăr și câtă minciună există în sintagma „Iohannis a dat-o afară pe Kovesi” și de ce minte Marcel...

Marcel Ciolacu minte prin omisiune, omite date importante, inoculând în mod deliberat o concepție greșită unei comunități și așa ruptă de realitate. Minte pur și simplu. Minte de îngheață Buzăul. Minte, își permite să mintă, dar oricât ar minți, sunt din ce în ce mai puțini cei care mai pun credit pe spusele sale. De data asta nu mai e statul paralel al lui Liviu Dragnea, sunt realități paralele. Complet paralele. Bineînțeles că lumea care se uită la știri...

TOPUL DE AZI