Drumul de fier Braşov-Buzău, visul neîmplinit al unei căi ferate care trebuia să lege Transilvania de Muntenia

Drumul de fier Braşov-Buzău, visul neîmplinit al unei căi ferate care trebuia să lege Transilvania de Muntenia

Aceasta e istoria unei idei vizionare: construirea unei căi ferate care să lege Transilvania de Muntenia, trecând Carpații prin Pasul Buzău. E însă o istorie scurtă, încheiată înainte de vreme: construcţia s-a oprit în mai multe rânduri, înainte şi după Primul Război Mondial, şi în 1931 de tot, atunci când nu mai erau de realizat decât cei aproximativ 40 de kilometri ce despărțeau Întorsura Buzăului de Nehoiaşu. Părţi ale unui proiect uriaş, cele două staţii rămân pentru totdeauna uitate „puncte terminus” ale unor linii ferate secundare.

Premisele acestui proiect pot fi identificate încă din anul 1862, când, în textul unui memoriu tratând problema realizării „celei dintâi căi ferate din România Unită”, ilustrul om politic şi ziarist George Bariţiu (1812-1893) considera că viitorul traseu ar fi trebuit „să lege Giurgiul cu Bucureştiul şi, trecând prin Ploieşti, să se apropie de munţi”.

Buzău-Nehoiaşu, primul tronson al căii ferate, e inaugurat în 1909

Punerea în practică a ambițiosului deziderat avea să demareze însă abia patru decenii mai târziu, la 24 martie 1907, când în „Monitorul Oficial” nr. 276 este publicat textul Înaltului Decret Regal Nr. 1129, prin care era aprobată construcţia viitoarei linii ferate particulare „de utilitate publică” Buzău-Nehoiaşu, primul tronson al proiectatei căi ferate Buzău-Braşov.

Citește și: Constantin Toma, primarul Buzăului, îndeamnă populația să-și toarne vecinii care nu stau în izolare. Toma a anunțat ieri și faptul că s-au luat şi alte măsuri în acest sens, dar care nu pot fi făcute publice

Realizată de antrepriza inginerului Maximillian Schiffer, din fondurile puse la dispoziţie de banca „Marmorosch-Bank &Co.”, noua cale ferată a fost deschisă circulaţiei în ziua de 30 ianuarie 1909, exploatarea sa urmând a fi realizată de „Societatea anonimă a căii ferate Buzău-Nehoiaşu”, în baza unei convenţii încheiate cu Direcţiunea Generală a Căilor Ferate Române.

Cu toate că, în anul 1913, administraţia feroviară naţională prevedea realizarea unui studiu vizând prelungirea liniei până la Întorsura Buzăului, izbucnirea Primului Război Mondial a făcut ca această idee să fie abandonată.

Între cele două războaie se construiește şi tronsonul Hărman – Întorsura Buzăului

După încheierea conflagrației mondiale, dar mai ales după reunificarea României, problema deschiderii unei noi legături feroviare transcarpatice avea să revină în actualitate: proiectul s-a regăsit în toate cele patru programe de dezvoltare ale reţelei feroviare naţionale, ce au fost elaborate succesiv între anii 1920-1926. În acest context, prin legea publicată în „Monitorul Oficial” nr. 80 din data de 12 iulie 1923, linia „Braşov-Buzău” era considerată „lucrare de utilitate publică”, iar Direcţiei Generale a Căilor Ferate Române îi e acordat un credit în valoare de 100 de milioane de lei pentru realizarea sa.

Citește și: Salariile românilor în vremea coronavirusului. La bugetari, rezistă, la privat, trec în șomaj tehnic, decontat de stat

În toamna aceluiași an, construcţia drumului de fier transcarpatic a fost reluată, șantierul său mutându-se de această dată în Transilvania, la Hărman, o mică staţie situată pe linia magistrală Braşov-Deda. După şapte ani şi jumătate, în ziua de 25 iunie 1931, răsună, la Întorsura Buzăului, șuieratul primul tren. Dar, ca şi cu două decenii în urmă, la Nehoiaşu, lucrările se opresc din nou. Iar, peste puţină vreme, situaţia geopolitică a Europei se degradează rapid, ceea ce face ca aproape toate fondurile de care dispunea Direcţia Generală CFR să fie realocate către alte proiecte mult mai necesare în cazul izbucnirii unui nou conflict militar.

Urmarea: cei aproximativ 40 de kilometri de traseu ce mai trebuiau construiți pentru a îndeplini doritul vis al românilor de pe cele două părţi ale Carpaţilor nu aveau să mai fie realizați niciodată – iar cele două staţii de cale ferată, de la Întorsura Buzăului şi Nehoiaşu, rămân, pentru totdeauna, doar nişte uitate „puncte terminus” ale unor linii ferate secundare.

La Teliu, cel mai lung tunel feroviar din România

Pentru ca proiectatul „drum de fier” transcarpatic să poată străpunge culmile întâlnite pe tronsonul său cuprins între Braşov şi Întorsura Buzăului, a fost necesară însă construcţia a trei tuneluri, cel mai important dintre ele, de la Teliu, măsurând nu mai puţin de 4.379 de metri. Monumentala lucrare de arhitectură feroviară, ce rămâne şi în prezent cea mai lungă construcţie de acest tip din România, a fost realizată de antrepriza germană „Julius Berger Tiefbau Aktien Gesselschaft-Berlin”, excavarea sa demarând de la nord către sud, în ziua de 15 iulie 1924.

După aproape un an, în ziua de 5 iulie 1925, o altă echipă de tunelişti a început să lucreze în sens contrar, dinspre actuala staţie de cale ferată Întorsura Buzăului, cele două galerii întâlnindu-se în ziua de 1 octombrie 1926, la o distanţă de 3.363 de metri de portalul nordic al tunelului şi 1.013 metri de cel sudic. Finalizat la 30 septembrie 1928, deschis circulaţiei în ziua de 25 iunie 1931 şi inaugurat abia trei ani mai târziu, la 24 iunie 1934, tunelul a fost proiectată astfel încât să nu stânjenească o eventuală dezvoltare ulterioară a atât de necesarei legături transcarpatice; gabaritul său permitea instalarea unei linii ferate electrificate cu două fire de circulație, linie care nu se va mai construi însă niciodată.

Astăzi, numai câteva trenuri de pasageri ale companiei private care a preluat în concesiune, în 2005, calea ferată Hărman-Întorsura Buzăului mai străbat zilnic bătrânul tunel – şi doar șuieratul tainic al vântului ce se strecoară uneori prin portaluri mai spune povestea proiectului vizionar de traversare a Carpaţilor… (Sursa: historia.ro)

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturați, cu un „Like”, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

Agresorul de la mitingul PSD din Brașov identificat de Poliție: Are 75 de ani și va fi cercetat penal

Polițiștii brașoveni l-au identificat pe bărbatul care, duminică, la un miting de susținere a social-democraților, în Piața Sfatului, a lovit cu pumnii și picioarele un protestatar anti-PSD.

„În urma vizionarii imaginilor evenimentului petrecut duminica, Politia s-a autosesizat și a deschis un dosar penal (pentru lovire și alte violente – n.red.). Vorbim despre o anchetă ‘in rem’ (cu privire la faptă) . În cadrul cercetărilor, polițiștii l-au identificat pe bărbat, care are 75 de ani și este din municipiul Brașov”, a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Județean de Politie Brașov, subcomisarul Alina Ivan.

Citește și: Are Dragnea viză pentru SUA? N-are! Nu ar fi prima oară când americanii procedează astfel. În 2012, i-au retras viza și fostului prim-ministru Adrian Năstase, înainte chiar să fi fost condamnat

Aceasta a precizat că victima are, în continuare, posibilitatea de a depune plângere împotriva agresorului, dacă dorește.

„În mod normal, acțiunea penală se pune în mișcare doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Momentan, noi nu avem o astfel de plângere. Persoana vătămată are, însă, la dispoziție 90 de zile pentru a înainta o plângere.

Cu toate astea, chiar și fără plângere, polițiștii vor continua să strângă probe. La final, Parchetul este cel care va dispune o soluție finală în acest caz”, a spus Alina Ivan.

În funcție de gravitatea rănilor pe care i le-a provocat victimei, dacă va fi găsit vinovat de lovire și alte violențe, bărbatul ar putea primi o pedeapsa cuprinsa intre 6 luni și 5 ani de închisoare. În cazul în care Parchetul va clasa cauza, bărbatul agresiv ar putea fi, totuși, amendat pentru tulburarea ordinii și liniștii publice.

Citește și: Dosarul Țăndărei. Misterul achitărilor din cel mai monstruos caz privind traficul de copii: Procurorul DIICOT a cerut, cot la cot cu inculpații, schimbarea încadrării în fapte mai ușoare, care erau prescrise! Judecătorul le-a restituit romilor aurul, puștile şi pistoalele, mai puțin mitralierele

Vă reamintim că, duminică, la mitingul pro-PSD din Piața Sfatului din Brașov, bărbatul de 75 de ani a lovit cu pumnii și cu picioarele un protestatar care scanda împotriva social-democraților.

În loc să îl rețină pe agresor, jandarmii l-au dus la autospecială pe bărbatul agresat. Ulterior, purtătorul de cuvânt al Brigăzii Mobile de Jandarmi din Brașov, colonelul Adrian Stoian, a declarat că jandarmii nu au asistat la incident, iar oamenii prezenți în piață nu au acordat sprijin pentru identificarea bărbatului agresiv.

În concluzie, sarcina identificării acestuia le-a revenit polițiștilor.

Altfel, chestia asta, cu agresatul care nu depune plângere, e nostimă de tot. Atât mai lipsea, să-i și mulțumească agresorului! Am întreba retoric: când a declarat el că nu depune plângere? Când se afla în duba jandarmeriei? Merci!

Nu știm ce părere are ministrul de Interne despre toată tevatura, dar atâta am întreba-o pe doamna Carmen Dan: dacă agresorul ar fi fost dintre protestatari, iar cel agresat dintre simpatizanții PSD, atunci jandarmii pe cine ar fi băgat în dubă? Tot victima?

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook și, dacă vrei, poți să ne dai Like și mai jos: