miercuri, 19 februarie 2025
-2.3 C
Buzău

România

-2.3 C
Buzău
miercuri, 19 februarie 2025
-2.3 C
Buzău

Revoltă la Focșani. Cristi Misăilă a pus taxă pe...

O taxă specială introdusă de primarul Cristi Misăilă la Focșani a creat revoltă în rândul localnicilor: impozitul pe iluminatul public. Mulți locuitori consideră taxa abuzivă,...
Ești aiciDezvăluiriRețeaua de linii ferate din Munții Vrancei. Cum au dispărut 94 de...

Despre Express Sud-Est


New York Times: „Cine sunt băieții ăștia? Niște mâzgălitori obosiți de pe net?”
The Guardian: „Nu am auzit niciodată de Express Sud-Est. Nu ne interesează.”
Le Monde: „Ăștia care scriu sunt români? Ce au furat?”

Rețeaua de linii ferate din Munții Vrancei. Cum au dispărut 94 de kilometri de șine ca şi cum n-ar fi fost

În prezent, liniile ferate  nu mai există, doar semne pe unde au trecut, în condițiile în care se puteau amenaja în scopuri turistice, dacă s-ar fi dorit, așa cum este pe cealaltă parte a muntelui, la Comandău, scrie Adevărul.

La începutul secolului trecut, lemnul din Munții Vrancei era exploatat de societăți străine, concesionare. Acestea au construit linii de cale ferată în munți, cum a fost şi linia înființată de la Mărășești şi până în Cheile Tișiței, o zonă superbă de altfel. Așa a apărut pe lume rețeaua de linii ferate din Munții Vrancei, care avea cu tot cu ramificații 94 de km şi era de tip „mocăniță”, cu ecartament îngust.

„Prin 1919 societatea şi-a adus 29 de meșteri cehi şi slovaci pentru a schimba o ramificație construită de armata germană în timpul Primului Război Mondial si pentru reorganizarea gării de cale ferată din punctul ,,Ciutele”. Pentru a avea o imagine completă a poveștii, menționez faptul că ,,Societatea Anonimă Tișița” exploata 7.000 de hectare de pădure, avea 94 de kilometri de linie de cale ferată îngustă, 10 locomotive cu aburi, vagoane de marfă şi de călători.

Rețeaua de linii ferate din Munții Vrancei: Mărășești – Cheile Tișiței

Linia pornea de la Mărășești, atunci important nod de cale ferată, urma Valea Șușiței trecea prin Răcoasa, Câmpurile, Soveja, tabăra Gălăciuc, Tulnici, Lepșa, Cheile Tișiței până la graniță. Lângă Cascada Putnei exista gara Putna, apoi linia înainta spre Greșu unde se ramifica spre stânga Cheile Tișiței şi spre dreapta pe valea Lepșulețului. În amonte de Greșu, linia continua pe valea Putnei cu ramificație spre Poiana Mărului până în punctul Buniu, la confluența Putnei cu pârâul Țiganului. Aici, într-o poiană era punctul de plecare al unui funicular”, spune Florin Sima, ghid turistic în Vrancea.

Potrivit acestuia, în anul 1926 societatea este naționalizată şi trece sub proprietatea statului, iar intre 1940 – 1941, în timpul celui De-al Doilea Război Mondial, este scoasă linia de cale ferată. Rambleul ei, pe anumite porțiuni, încă este vizibil şi astăzi.

Evident, se puteau amenaja în scopuri turistice, dacă s-ar fi dorit, așa cum este pe cealaltă parte a muntelui, la Comandău.

Nu este singura linie de cale ferată care a fost construită în Munții Vrancei.

EXPLOATARE INDUSTRIALĂ A PĂDURILOR, TRANSPORT ŞI LOCURI DE MUNCĂ

Străinii erau abonați la exploatarea aurului verde al României, iar Munții Vrancei au fost printre cei mai râvniți. Mari afaceriști străini, în general germani, au văzut ce potențial imens au pădurile din țara noastră şi au pregătit strategii complexe pentru a ajunge să exploateze cât mai eficient masa lemnoasă.

Mai multe societăți forestiere au investit pentru a transporta lemnul pe calea ferată, pe şine cu ecartament îngust. Timp de mai bine de două decenii, lemnul a fost transportat în afara ţării cu ajutorul căilor ferate construite atunci.

Pentru ca exploatarea să fie cât mai eficientă şi, implicit, profitul înregistrat cât mai mare, societățile forestiere s-au grăbit să-şi instaleze căi ferate cu ecartament îngust, împânzind Vrancea cu o adevărată rețea de asemenea drumuri de fier, potrivit istoricului vrâncean Ionuţ Iliescu, care a scris un amplu material pe această temă în lucrarea Cronica Vrancei.

Acesta spune că în anul 1900, inginerul Henri Engel din Fălticeni şi investitorul Adolf Kroeber solicitau Prefecturii Județului Putna, fiecare separat, aprobările necesare în vederea construirii unei căi ferate înguste care să lege Stația C. F. R. Odobești de pădurile luate în arendă în zona Nereju.

Prin reprezentantul său în județ, Kroeber a cumpărat drepturile de exploatare pentru mai multe păduri din Vrancea. El şi-a construit la Odobești, aproape de linia ferată, un gater complex, astfel că avea nevoie de linia ferată îngustă cu care să transporte lemnul din munți pentru a-l prelucra.

Linii de cale ferată îngustă au mai avut societățile Frăția şi Năruja, care au exploatat pădurile cumpărate de la obştenii din comuna Vrâncioaia, dar şi din Negrileşti.

Din documentele de arhive, reiese că în 1939, linia ferată a Societății „Năruja”, care stabilea legătura între propria fabrică forestieră şi linia ferată ce venea dinspre Comandău, în total peste 36 de kilometri, era încă în stare de funcționare. Istoricii mai pomenesc de încă trei linii de cale ferată în munți, respectiv Odobești-Burca-Valea Sării, apoi Tulnici-Lepșa, construită de armata germană în timpul Primului Război Mondial, dar şi Calea Ferată a Societății Tișița, pentru transport mixt.

„Având o existență mai scurtă sau mai îndelungată, în funcție de durata exploatărilor forestiere, căile ferate înguste din Munții Vrancei au avut o dublă importanță pentru acest colț de ţară. Pe de o parte, ele vorbesc de la sine despre exploatarea industrială a pădurilor vrâncene, iar pe de altă parte ele au asigurat atât transportul sătenilor şi a masei lemnoase necesare nevoilor casnice, cât şi locuri de muncă, fără de care nu se puteau construi, întreține şi exploata. În plus, de pe urma funcționării lor, obștile răzășești au încasat importante sume de bani, cu care au realizat de regulă, unele obiective de interes comun”, concluzionează istoricul Ionuţ Iliescu.

Întrucât suntem CENZURAȚI pe FACEBOOK, ne poți urmări investigațiile și reportajele și pe GoogleNews. Nu te costă nimic, dar ajuți astfel niște ziariști idealiști care se încăpățânează, încă, să creadă că își pot face meseria fără patroni și fără interese ascunse. 

SourceAdevărul

Express Sud-Est.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială, care nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice. Puteți să ne sprijiniți prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Donează prin Transfer Bancar

CONTURI BANCARE:
IBAN RO34BTRLRONCRT0CE8518001, în lei
IBAN RO78BTRLEURCRT0CE8518001, în euro

Deschise la Banca Transilvania

Doriți să primiți notificări ori de câte ori postăm ceva nou?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Preluarea textelor de pe paginile EXPRESS SUD-EST se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe EXPRESS SUD-EST sunt protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului. Preluarea integrală a materialelor EXPRESS SUD-EST se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

- A word from our sponsor -

spot_img

News

EXPRESS SUD-EST

Editorial

George Lixandru
GEORGE LIXANDRU

Bolojan și „mănăstiruțele” din PNL

Eram convins că toate reformele începute de Ilie Bolojan atât în PNL, dar şi la locul de muncă din Senat, nu vor fi primite cu aplauze nici măcar în propriul partid. Mă aşteptam însă ca, o perioadă de timp, cârcotelile să aibă loc pe la colţuri, prin birturi conspirative sau prin vreo toaletă frumos mirositoare din Bruxelles. Fiindcă PNL-iştii au mare nevoie de Bolojan, măcar la nivel de imagine, fostul primar al Oradiei scoţându-i pur şi simplu din gunoi, după calamitatea de la alegerile prezidenţiale. Iată, însă că deja o voce s-a ridicat public împotriva lui Bolojan, şi încă pe un ton foarte vehement, ca să nu spun mitocănesc. Mă refer la Silviu Mănăstire, fost secretar general adjunct al PNL...

Dezvăluiri

Răzvan Leu, din Buzău, și țeapa justițiarului Călin Georgescu

Iese la iveală încrengătura din spatele lui Călin Georgescu. Candidatul la Cotroceni, care a raportat „zero costuri" pentru promovare, s-a ales cu plângere penală la DIICOT, pentru înșelăciune. Concret, un om de afaceri din Buzău îi acuză pe Călin Georgescu și pe un apropiat al acestuia, Ionel Rusen, că l-au escrocat cu suma de 1,1 milioane de euro și că banii ar fi fost folosiți pentru a finanța campania electorală a lui Georgescu. Răzvan Leu a depus, la începutul anului,...
spot_img

REPORTAJ

Cislău – osul domnesc...

Ieșim din Buzău și  intrăm în șerpuirea scâncită a câmpiei buzoiene în jurul râului cu același nume. E ca și cum Bărăganul n-ar vrea să se despartă de noi, agățându-se de gâtul bietei ape și sufocând-o într-o ultimă îmbrățișare. Mergem spre Cislău, o comună al cărei nume are o rezonanță stranie. Mașina în care suntem este condusă de nea Gigi, un moldovean stabilit în Buzău și care se apropie bine de 60 de ani. Ca orice șofer care se respectă, nea Gigi este „omul enciclopedie”. Răspunde la întrebări, dar ...

Herghelia Cislău, o comoară națională

Herghelia Cislău, cu o istorie de peste un secol în care a servit armatei, a cunoscut un declin în timpul Primului Război Mondial şi o perioadă de glorie în anii '30 când a devenit centru de formare şi perfecţionare pentru echipa sportivă a României, este locul în care se găseşte armăsarul Pur sânge englez Fronzen Fire, adus din îndepărtata Irlandă de Irina Vlăducă Marghiloman, strănepoata marelui om politic şi 'părinte' al hipismului românesc, Alexandru Marghiloman. Potrivit...

Anchete

Dumitru Mitroiu, fostul primar din Cislău, la un pas de pușcărie. Ce acuzații i se mai aduc

Dumitru Mitroiu, fostul primar din Cislău, a fost trimis în judecată, alături de un consilier PSD al comunei, după ce din fondurile primăriei ar fi fost achitată contravaloarea energiei electrice consumate de o societate economică aparținând consilierului local, în cuantum de peste 66.000 lei. Potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău, Dumitru Mitroiu și respectivul consilier PSD al comunei Cislău au fost trimiși în judecată pentru infracțiunile de delapidare şi complicitate la delapidare. Dumitru Mitroiu a plătit facturile unui asociat în...

- A word from our sponsor -

spot_img

Nehoiu, orașul cu lacăte pe speranță

Nehoiu, orașul care, înainte de revoluție, era o bijuterie a județului Buzău, trece printr-unul dintre cele mai grele momente ale existenței sale. După ce fabrica de prelucrare a cherestelei Foresta a încăput pe mâinile afaceristului sirian Omar Hayssam, sub oblăduirea prefectului Ion Vasile și a primarului Alexandru Corcodel, orașul s-a prăbușit, scăderea iremediabilă a nivelului de trai aducând sărăcie, șomaj şi lipsa oricărei perspective pentru localnici. Altfel, localitatea în care trăiesc în jur de 14.000 de suflete se află...