joi, 10 octombrie 2024
21.1 C
Buzău

România

21.1 C
Buzău
joi, 10 octombrie 2024
21.1 C
Buzău

Consiliul Judeţean Buzău transformă o școală din Smeeni în...

Consiliul Judeţean Buzău este implicat într-un proces administrativ pentru identificarea a două locaţii/imobile, eliberate de sarcini administrative, care ar putea face obiectul reorganizării structurale...
Ești aiciVranceaPădurile din Vrancea, în pericol: se taie mii de hectare, iar de...

Despre Express Sud-Est


New York Times: „Cine sunt băieții ăștia? Niște mâzgălitori obosiți de pe net?”
The Guardian: „Nu am auzit niciodată de Express Sud-Est. Nu ne interesează.”
Le Monde: „Ăștia care scriu sunt români? Ce au furat?”

Pădurile din Vrancea, în pericol: se taie mii de hectare, iar de plantare se ocupă „mama natură”

Pădurile din Vrancea, în pericol! Deși din județ au dispărut însumat, fie prin tăiere la ras, fie prin exploatarea obișnuită, peste 5.000 de hectare de pădure, programul lucrărilor de regenerare a pădurilor cuprinde circa 284 de hectare, din care doar 30 de hectare împăduriri integrale.

A început „Luna Pădurii”, perioadă a anului când silvicultorii încep acțiunile de plantare în zonele muntoase. Conform statisticilor, pădurile din Vrancea însumează circa 181.489,34 ha, din care 57.412 hectare se află în proprietatea statului şi 123.731 de hectare sunt proprietăți private ale persoanelor fizice şi juridice.

Citește și: Transgaz vrea să extindă rețeaua de gaze naturale în județul Tulcea. Care sunt localitățile ce pot fi racordate mai repede

Pentru anul acesta, programul de împăduriri în județ este de 284,3 hectare, din care doar 30 de hectare vor fi împădurite integral, atât în la stat, cât şi la private. Ponderea este reprezentată însă de ceea ce se numește împădurire prin regenerare naturală, adică ce dă mama natură atunci când locul copacilor tăiați este luat de puieții rezultați din semințele aflate în sol. Vorbind aici de soiuri slab calitative, fără consistență, dar eficiente în silvicultură.

Campania de împăduriri se va desfășura pe 185 de hectare în pădurile private şi pe 98 de hectare în pădurile administrate de Direcția Silvică.

Citește și: De la morți, Dragnea a trecut la cei din spitale. Farfurii cu sigla PSD pentru pacienții internați la Institutul de boli infecțioase Matei Balș din București

În acest timp, suprafețele exploatate în pădurile din Vrancea sunt de câteva ori mai mari. Județul a ocupat dintotdeauna un loc fruntaș în ce privește volumul de exploatare a masei lemnoase din păduri, bună parte din proprietarii care şi-au primit pădurile în posesie, prin legile proprietății, tăindu-le aproape la ras, lucru întâlnit în special la obști.

Așa se face că doar în anul 2017 (raportul pe 2018 urmează să fie publicat în această primăvară), din pădurile din Vrancea a dispărut o cantitate de 581.700 mc de lemne, din care 145.000 mc din pădurile statului.

Specialiștii spun că este greu de transformat câți metri cubi de lemne încap într-un hectar de pădure, dar așa cum rezultă din raportului Gărzii Forestiere Focșani, care are competențe pentru județele Brăila, Buzău, Galați, Tulcea, Vaslui şi Vrancea, în anul 2017 au dispărut în aceste șase județe, însumat, fie prin tăiere la ras, fie prin exploatarea obișnuită, 13.482 de hectare de pădure.

Citește și: Marius Iacob, procuror-șef adjunct al DNA, a demisionat. Iacob fusese, ieri, sancționat disciplinar cu “avertisment” de ÎCCJ, dând astfel dreptate Inspecției Judiciare

Cum Vrancea are o pondere de aproximativ 40% din suprafața de pădure în rândul acestor județe, putem concluziona că, anual, din pădurile județului, se exploatează peste 5.000 de hectare.

Vorbim despre o exploatare legală, cu acte, pentru că există şi problematica criminalității silvice concentrată cu precădere pe comunele care dețin cele mai mari suprafețe de fond forestier. Vorbim aici de Nereju, Năruja, Nistorești, Tulnici, Mera, Dumitrești, Cîmpuri, Soveja și Ruginești, unde predomină fondul forestier.

Doar în anul 2018, polițiștii au confiscat aproape 5.000 de mc de lemne şi au aplicat peste 2.000 de amenzi în valoare de 2,6 milioane de lei. Peste 53% din totalul infracțiunilor înregistrate pe această linie au fost constatate de polițiști în flagrant.

Majoritatea infracțiunilor se întâmplă din cauză că în pădurile din Vrancea sunt încă suprafețe importante nepăzite. Doar în acest an, Garda Forestieră a notificat primăriile că sunt 13.400 de hectare de păduri nepăzite în Vrancea, dar până în prezent nu s-a reușit decât preluarea în pază a 1.316 hectare.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook și, dacă vrei, poți să ne dai Like și mai jos: 

Întrucât suntem CENZURAȚI pe FACEBOOK, ne poți urmări investigațiile și reportajele și pe GoogleNews. Nu te costă nimic, dar ajuți astfel niște ziariști idealiști care se încăpățânează, încă, să creadă că își pot face meseria fără patroni și fără interese ascunse. 

Express Sud-Est.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială, care nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice. Puteți să ne sprijiniți prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Donează prin Transfer Bancar

CONTURI BANCARE:
IBAN RO34BTRLRONCRT0CE8518001, în lei
IBAN RO78BTRLEURCRT0CE8518001, în euro

Deschise la Banca Transilvania

Doriți să primiți notificări ori de câte ori postăm ceva nou?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Preluarea textelor de pe paginile EXPRESS SUD-EST se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe EXPRESS SUD-EST sunt protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului. Preluarea integrală a materialelor EXPRESS SUD-EST se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

- A word from our sponsor -

spot_img

News

EXPRESS SUD-EST

Editorial

George Lixandru
GEORGE LIXANDRU

BIȘNIȚARI DE SIMILEASCA

N-am crezut niciodată că viața politico-socială a unui țărișoare precum Românica poate ajunge să semene cu bălăcăreala promiscuă a unor țațe de Simileasca. Şi încă Simileasca are un avantaj: are regulile ei, ștaiful ei şi, mai ales, locul ei. Nu se dă drept altceva decât este. Or sunt zile când, privind de la Primăria Buzău, sau răsfoind ziarele lu’ Toma de la primărie ori ale lui Neagu de la CJ, mi se pare că m-am născut într-o țărișoară incertă, fără legi, fără consistență, fără sens: un fel de șir de căruțe cu coviltir, cu o șleahtă de bulibași care joacă barbut continuu, nemaiștiind când e zi și noapte. Mi-e scârbă și sunt trist. Trist pentru că niște bișnițari de Simileasca...

Dezvăluiri

Suma astronomică a contractelor pe care firmele președintelui Consiliului Județean Tulcea, pesedistul Horia Teodorescu, le au cu statul

Suma astronomică a contractelor pe care firmele președintelui Consiliului Județean Tulcea, pesedistul Horia Tedorescu, le au cu statul: 32 de milioane de lei, doar în ultimii doi ani. Majoritatea contractelor sunt cu primării din propriul județ. Teoretic, primăriile nu au o relație de subordonare cu Consiliul Județean, dar localitățile mici, care nu dispun de bani suficienți, depind de sumele dirijate de Consiliul Județean. În total, contractele care figurează în declarația de interese a lui Teodorescu sunt de 55 de milioane de lei. Aproape...
spot_img

REPORTAJ

Cislău – osul domnesc...

Ieșim din Buzău și  intrăm în șerpuirea scâncită a câmpiei buzoiene în jurul râului cu același nume. E ca și cum Bărăganul n-ar vrea să se despartă de noi, agățându-se de gâtul bietei ape și sufocând-o într-o ultimă îmbrățișare. Mergem spre Cislău, o comună al cărei nume are o rezonanță stranie. Mașina în care suntem este condusă de nea Gigi, un moldovean stabilit în Buzău și care se apropie bine de 60 de ani. Ca orice șofer care se respectă, nea Gigi este „omul enciclopedie”. Răspunde la întrebări, dar ...

Herghelia Cislău, o comoară națională

Herghelia Cislău, cu o istorie de peste un secol în care a servit armatei, a cunoscut un declin în timpul Primului Război Mondial şi o perioadă de glorie în anii '30 când a devenit centru de formare şi perfecţionare pentru echipa sportivă a României, este locul în care se găseşte armăsarul Pur sânge englez Fronzen Fire, adus din îndepărtata Irlandă de Irina Vlăducă Marghiloman, strănepoata marelui om politic şi 'părinte' al hipismului românesc, Alexandru Marghiloman. Potrivit...

Anchete

Nehoiu, orașul cu lacăte pe speranță

Nehoiu, orașul care, înainte de revoluție, era o bijuterie a județului Buzău, trece printr-unul dintre cele mai grele momente ale existenței sale. După ce fabrica de prelucrare a cherestelei Foresta a încăput pe mâinile afaceristului sirian Omar Hayssam, sub oblăduirea prefectului Ion Vasile și a primarului Alexandru Corcodel, orașul s-a prăbușit, scăderea iremediabilă a nivelului de trai aducând sărăcie, șomaj şi lipsa oricărei perspective pentru localnici. Altfel, localitatea în care trăiesc în jur de 14.000 de suflete se află...

- A word from our sponsor -

spot_img

Buzău, orașul înglodat în datorii. Drumul lui Constantin Toma, de la o căruță cu pepeni, la falimentarea unui oraș. Ascensiunea unui escroc

Constantin Toma a pozat, ani de zile, în „milionar”. Să ne aducem aminte cât de mult timp s-a lăudat și s-a folosit de această etichetă ca să se strecoare în Primăria Buzău. Șmecheria a ținut pentru că buzoienii, ca orice alți românii de fapt, preferă să creadă în iluzii şi să uite ce nu le place. În fapt, statutul lui Constantin Toma din top Forbes a ținut doar o vară. Odată cu obținerea funcției de primar al Buzăului, și...