luni, 21 aprilie 2025
14.6 C
Buzău

România

14.6 C
Buzău
luni, 21 aprilie 2025
14.6 C
Buzău
Ești aiciȘTIRI SUD-ESTObștile sătești, cea mai strălucită formă de democrație rurală a țăranilor vrânceni

Despre Express Sud-Est


New York Times: „Cine sunt băieții ăștia? Niște mâzgălitori obosiți de pe net?”
The Guardian: „Nu am auzit niciodată de Express Sud-Est. Nu ne interesează.”
Le Monde: „Ăștia care scriu sunt români? Ce au furat?”

Obștile sătești, cea mai strălucită formă de democrație rurală a țăranilor vrânceni

Obștile sătești au fost în trecut şi sunt şi astăzi niște comunități reunite pe un hotar, în care oamenii aveau drepturi egale pe suprafețele de pădure, pășune, livezi şi așa mai departe.

Obștile sătești au jucat un rol important în viața românilor din cele mai vechi timpuri. Obștea asigura împlinirea tuturor îndeletnicirilor specifice comunităților străvechi. Practic, săteanul avea drept de folosință la toate părțile comune ale teritoriului, precum pădure, ape, pășuni, beneficiari fiind toți membrii obșteni, în drepturi egale.

Obștile Devălmașe de Răzeși ale Vrancei

Obștile sătești s-a format încă de pe vremea geto-dacilor, au evoluat şi s-au dezvoltat până în epoca modernă, reprezentând motorul dezvoltării satelor. În Vrancea, obștile s-au format mai ales în zona de munte, care avea întinse suprafețe de păduri. Chiar şi numele județului Vrancea provine de la această entitate administrativ – economică, nume a cărui origine, potrivit lui Bogdan Petriceicu Hașdeu, ar fi traco-dacică şi ar proveni de la cuvântul „vrana”, care se traduce ca „pădure” sau „munte”, ori poate de la cuvântul sanscrit „vran” („munte).

Conform studiilor unui mare sociolog, Henri Stahl şi ale unui jurist strălucit, judecătorul Aurel Sava, Obștile Devălmașe de Răzeși ale Vrancei au însemnat acum un secol cea mai strălucită formă de democrație sătească, cu mult timp înainte ca această idee să se aplice la nivelul țărilor Europei.  

„Fiecare obște dispunea de un statut juridic, cu drepturi şi îndatoriri pentru membri. Obștile sătești au contribuit la ridicarea bisericilor, a școlilor, a drumurilor şi dispensarelor”, ne spune istoricul focșănean Cezar Cherciu.

Dacă sute de ani activitatea obștilor s-a desfășurat fără nici un regulament, pentru prima dată în istorie statutul acestora a fost legiferat pe baza Codului Silvic din anul 1910, când toate aceste entități au fost obligate să-şi aprobe, în ședințe colective, instrucțiuni şi un cadru oficial de funcționare. Prin acesta se stabilea modul în care trebuia gestionată averea colectivă, alcătuită din pădure în special, dar şi din fânețepășuni sau goluri de munte, dar şi să împiedice, cât de cât, abuzurile din interiorul lor, unde de multe ori se votau tranzacții suspecte de material lemnos sau exploatări silvice iraționale.

Obștile sătești, reglementate în 1910

“Codul Silvic din anul 1910 încearcă să pună capăt jafului din Munții Vrancei şi-i obligă pe obșteni să dea o formă oficială, riguroasă, organizării lor arhaice, întemeiate pe drepturi tradiționale şi obiceiul pământului. Practic se dorea prin acest cod silvic ca toate hotărârile obştenilor, pronunțate prin glasurile Consiliilor de Administrație, să fie avizate de către persoane deasupra oricăror bănuieli şi influențe, adică judecătorii vechilor ocoale rurale Năruja, Vidra şi Tulnici şi la nevoie supervizate de Judecătorii Tribunalului Putna.

Teoria aceasta, perfectă pe hârtie, s-a dovedit mai greu de pus  în practică, avutul obștilor, pădurile, scăzând an de an ca suprafață, fără ca obştenii, deși egali între ei, să se îmbogățească cu toții, la fel şi proporțional cu exploatările forestiere pe care, în definitiv, le votau şi le acceptau”, spune istoricul vrâncean Florin Dîrdală.

Cu puțin timp înainte de declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial, câțiva ingineri silvici din regiune au întocmit o hartă a munților Vrancei şi un raport, ambele sugestive pentru o zonă geografică, altădată prosperă, dar, chiar şi în aceste condiții, de mare potențial pentru viitor. Aflăm din acest studiu că suprafaţa totală a Vrancei arhaice era de 135.000 hectare, din care obștile, 27 la număr, stăpâneau 61.519 hectare, iar aproape întreg fondul forestier disponibil pentru exploatare era epuizat la nivelul anului 1939.

Sugestii de revenire la vitalitatea forestieră de altădată

“Inginerii au lansat atunci câteva sugestii pentru ca Vrancea să revină la vitalitatea ei forestieră de altădată, dintre care amintim – federalizarea pe bazine a obștilor existente, apoi separarea definitivă a categoriilor de folosință – pădure, pășune, teren agricol, asigurarea fondurilor bănești pentru opera de reîmpădurire, încurajarea culturii pomicole şi apicole ale Regiunii Vrancea şi organizarea aprovizionării şi valorificării tuturor produselor din Vrancea muntoasă”, mai spune Florin Dîrdală. 

Alături de aceste vechi obști devălmașe, au mai existat în trecut, şi e cel puțin curios ca  până în prezent nu s-au reînființat, obști provenite din  comasări de suprafețe lăsate moștenire rudelor, suprafețe care nu s-au divizat pe teren şi care nu trebuie înțelese ca obști de moșneni sau răzeși în spiritul Codului silvic din 1910.

Vrancea are azi 29 de obști

În anul 1948 existau obști diferite față de cele cunoscute, precum Chelboasa din Drăguşeni, Valea Lungă, Petrişul, Pelinul toate din Fitioneşti, Chiscoci din Movilita, Hormolocul şi Pânceşti ambele din comuna Pânceşti, Muncelul, Străoane de Sus, Străoane de Munte, Străoane de Jos, toate din comuna Străoane. Membrii lor stăpâneau teren acoperit cu vegetaţie forestieră, dar mai ales fânețe şi pășuni, cea mai bogată în păduri fiind Obștea Pânceşti cu 125 ha, iar cea mai întinsă pășune, de 170 ha, aparținea Obștii Chiscoci din Movilita. 

Statistic, aceste obști aparte nu stăpâneau mai mult de câteva sute de hectare de pădure în total, dar suprafețele de pășune pe care le aveau în proprietate toate aceste  asociaţii depăşeau câteva mii de hectare. 

După 1948, Obștile sătești au fost naționalizate, iar patrimoniul lor a intrat în stăpânirea statului. Activitatea obștilor a fost reluată după 1990.

Astăzi, în Vrancea, funcționează 29 de obști, care dețin 64.000 de hectare de pădure, adică o treime din suprafaţa forestieră a județului. Acestea funcționează pe principiul unei societăți comerciale, astfel încât dacă sunt administrate eficient la sfârșitul fiecărui an membrii obștii primesc o anumită cantitate de lemne şi chiar dividende din profitul obștii. De regulă, sumele de bani pe care le primesc obştenii nu se ridică la mai mult de 200 de lei pe an, iar cantitatea de lemne pentru folosință proprie ajunge la cel mult trei metri cubi.

Întrucât suntem CENZURAȚI pe FACEBOOK, ne poți urmări investigațiile și reportajele și pe GoogleNews. Nu te costă nimic, dar ajuți astfel niște ziariști idealiști care se încăpățânează, încă, să creadă că își pot face meseria fără patroni și fără interese ascunse. 

Express Sud-Est.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială, care nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice. Puteți să ne sprijiniți prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Donează prin Transfer Bancar

CONTURI BANCARE:
IBAN RO34BTRLRONCRT0CE8518001, în lei
IBAN RO78BTRLEURCRT0CE8518001, în euro

Deschise la Banca Transilvania

Doriți să primiți notificări ori de câte ori postăm ceva nou?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Preluarea textelor de pe paginile EXPRESS SUD-EST se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe EXPRESS SUD-EST sunt protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului. Preluarea integrală a materialelor EXPRESS SUD-EST se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

spot_img
spot_img

News

EXPRESS SUD-EST

Editorial

George Lixandru
GEORGE LIXANDRU

GARGARAGII

Ei sunt gargaragii acestei țări. Îi doare-n cur de ce se întâmplă cu viețile voastre, dar vă plâng pe umeri, în campanie, că așa și pe dincolo. Gargaragii George Simion fără politică ar fi nevoit să vândă petarde căci în rest nu are niciun fel de experiență pe piața muncii. Nici măcar un gargaragiu talentat nu e și, aici, oricum, competiția e mult prea mare. Eu nu l-aș lăsa pe Simion nici să aibă grijă de pisicile mele la ce experiență managerială are. Simion fără politică ar fi indiscutabil un om care s-ar zbate la limita sărăciei. Unul care nu știe să facă nimic. La fel și Ponta care ar trebui să intre în pământ pentru banii primiți de la tot...

Dezvăluiri

Răzvan Leu, din Buzău, și țeapa justițiarului Călin Georgescu

Iese la iveală încrengătura din spatele lui Călin Georgescu. Candidatul la Cotroceni, care a raportat „zero costuri" pentru promovare, s-a ales cu plângere penală la DIICOT, pentru înșelăciune. Concret, un om de afaceri din Buzău îi acuză pe Călin Georgescu și pe un apropiat al acestuia, Ionel Rusen, că l-au escrocat cu suma de 1,1 milioane de euro și că banii ar fi fost folosiți pentru a finanța campania electorală a lui Georgescu. Răzvan Leu a depus, la începutul anului,...
spot_img

REPORTAJ

Cislău – osul domnesc...

Ieșim din Buzău și  intrăm în șerpuirea scâncită a câmpiei buzoiene în jurul râului cu același nume. E ca și cum Bărăganul n-ar vrea să se despartă de noi, agățându-se de gâtul bietei ape și sufocând-o într-o ultimă îmbrățișare. Mergem spre Cislău, o comună al cărei nume are o rezonanță stranie. Mașina în care suntem este condusă de nea Gigi, un moldovean stabilit în Buzău și care se apropie bine de 60 de ani. Ca orice șofer care se respectă, nea Gigi este „omul enciclopedie”. Răspunde la întrebări, dar ...

Herghelia Cislău, o comoară națională

Herghelia Cislău, cu o istorie de peste un secol în care a servit armatei, a cunoscut un declin în timpul Primului Război Mondial şi o perioadă de glorie în anii '30 când a devenit centru de formare şi perfecţionare pentru echipa sportivă a României, este locul în care se găseşte armăsarul Pur sânge englez Fronzen Fire, adus din îndepărtata Irlandă de Irina Vlăducă Marghiloman, strănepoata marelui om politic şi 'părinte' al hipismului românesc, Alexandru Marghiloman. Potrivit...

Anchete

Ținutul Buzăului, gardul și leopardul

Avem o țară frumoasă, cu minunății pe care nu știm cum să le arătăm străinilor, la care ajungem greu, pentru că nu construim autostrăzi. Nici măcar nu ne asfaltăm drumurile… Fără strategii, fără promovare, doar cu planuri care rămân pe hârtie și bani cheltuiți fără rost, România rămâne o comoară îngropată adânc în nepăsarea celor care o conduc. Astăzi, EXPRESS SUD-EST vă arată provocările prin care trece un turist care vrea să vadă minunile din Ținutul Buzăului despre care...

- A word from our sponsor -

spot_img

Filip Andrei Ciolacu a ajuns medic la București, în departamentul lui Rafila, deși a luat notă mică la rezidențiat și fusese repartizat în Tg....

La examenul de rezidențiat, fiul lui Ciolacu a ocupat locul 4.503 din 6.243 de candidați. Punctajul lui: 579. Punctajul minim de trecere: 562. Cu toate astea, Filip Andrei Ciolacu a ajuns la Spitalul „Matei Balș”, din Capitală, sub coordonarea ministrului Alexandru Rafila, dezvăluie snoop.ro. Filip Andrei Ciolacu a fost repartizat, conform punctajului, la Târgu Mureș. Apoi, medicul s-a detașat în București, la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”. Potrivit listei oficiale a UMF, în spitalul Balș, singurul coordonator de...