sâmbătă, 19 aprilie 2025
19.8 C
Buzău

România

19.8 C
Buzău
sâmbătă, 19 aprilie 2025
19.8 C
Buzău
Ești aiciAncheteBaronul peștilor, prins iarăși cu mâna-n buzunarul nostru. Horia Teodorescu, președintele Consiliul...

Despre Express Sud-Est


New York Times: „Cine sunt băieții ăștia? Niște mâzgălitori obosiți de pe net?”
The Guardian: „Nu am auzit niciodată de Express Sud-Est. Nu ne interesează.”
Le Monde: „Ăștia care scriu sunt români? Ce au furat?”

Baronul peștilor, prins iarăși cu mâna-n buzunarul nostru. Horia Teodorescu, președintele Consiliul județean Tulcea, ascunde contractele ilegale cu avocații

De teama Parchetului și a Curții de Conturi, președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu, refuză să comunice informațiile care vor proba că a cheltuit ilegal sume uriașe pe contracte cu case de avocatură. Este motivul pentru care „baronul” Teodorescu invocă proceduri judiciare închipuite, dezvăluie cetateanul.net.

Instituția condusă de Horia Teodorescu, supranumit și Baronul peștilor, deși are un serviciu juridic stufos, și-a externalizat serviciile de asistență juridică.

Surse CJ Tulcea: Horia Teodorescu știe că e în culpă

Horia Teodorescu se teme să facă publice informațiile referitoare la cât a cheltuit Consiliul Județean Tulcea, în ultimii ani, din bani publici pe contracte ilegale cu avocați de lux, care au reprezentat în instanță interesele obscure ale baronilor locali.

Citește și: Laura Codruța Kovesi se apropie cu încă un pas de obținerea funcției de procuror-șef al Parchetului European. Ea va fi propunerea înaintată președintelui Parlamentului European, după ce a primit cele mai multe voturi în Comisiile LIBE și CONT

Surse apropiate șefului CJ Tulcea au explicat, pentru ziarul „Cetățeanul”, că Horia Teodorescu știe foarte bine că este în culpă, motiv pentru care a invocat proceduri judiciare în curs, pentru a se eschiva de la comunicarea informațiilor publice.

„Cetățeanul” a solicitat încă din luna decembrie a anului trecut Consiliului Județean Tulcea informațiile de interes public referitoare la valoarea contractelor încheiate cu case de avocatură, precum și hotărârile de consiliu județean pentru aprobarea lor. Pentru că funcționarii publici nu au comunicat informațiile în termenul legal, ziarul „Cetățeanul” a somat de două ori CJ Tulcea să facă publice aceste date, în conformitate cu Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Baronul Teo și procedurile judiciare imaginare

La data de 3 ianuarie, funcționarii CJ Tulcea au precizat că vor da un răspuns în termen de 30 de zile.

CJ Tulcea sfidează legea și refuză să comunice informațiile referitoare la contractele ilegale încheiate cu casele de avocatură

„Urmare solicitării dumneavoastră înregistrată la Consiliul Județean Tulcea sub nr. 51/19.12.2018, vă aducem la cunoștință că vom comunica informațiile solicitate în termen de maxim 30 de zile, în conformitate cu dispozițiile art. 7 din Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public (articol care se referă la dificultatea, complexitatea, volumul lucrarilor documentare solicitate n.r.)”, este tertipul folosit de CJ Tulcea pentru a tergiversa comunicarea informațiilor publice solicitate de „Cetățeanul”.

Citește și: Împușcături pe Marea Neagră. Grănicerii români au tras asupra unei ambarcațiuni de pescuit turcești

În data de 23 ianuarie, întrucât termenul de 30 de zile a fost depășit, „Cetățeanul” a solicitat din nou CJ Tulcea să comunice informațiile publice.

La aproape două luni de la formularea solicitării, în data de 4 februarie 2019, CJ Tulcea informează „Cetățeanul” că informațiile solicitate sunt exceptate de la publicare, pentru că ar afecta proceduri judiciare în curs!

„Ziarul Cetățeanul se consideră îndreptățit să primească informațiile solicitate în temeiul Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, fără a ține cont că furnizarea acestora poate fi limitată în măsura în care este vorba de informații exceptate în baza art.12 din Legea nr. 544/2001. Astfel, potrivit dispozițiilor art.12, alin.(1), lit.f) din Legea nr. 544/2001, informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în proces, se exceptează de la accesul liber al cetățenilor”, se arată în nota remisă redacției de CJ Tulcea.

Pentru a masca inclusiv depășirea termenului legal de răspuns, funcționarii CJ Tulcea au făcut referire la solicitarea din data de 23 ianuarie 2019, prin care „Cetățeanul” a somat CJ Tulcea să respecte termenul legal de răspuns. Mai mult decât atât, șeful CJ Tulcea, Horia Teodorescu, a evitat să semneze documentul.

Expert în Drept: O aberație!

Specialiștii în Drept spun că articolul de lege invocat de Consiliul Județean Tulcea pentru a refuza să comunice informațiile publice solicitate de ziarul „Cetățeanul” nu are nicio legătură cu situația de față.

„Este o aberație! Informațiile solicitate nu au nicio legătură cu activitatea judiciară. Doar o instanță de judecată ar putea invoca niște proceduri judiciare pentru a limita accesul la anumite informații dintr-un dosar, care dacă ar fi făcute publice ar aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în proces. Informațiile despre legalitatea unui contract din bani publici nu are nicio legătură cu procedurile judiciare avute în vedere de legiuitor. În acest caz, vorbim de hotărâri de consiliul județean. O instituție publică, precum Consiliul Județean, nu are cum să declare o ședință publică drept nepublică”, a declarat, pentru ziarul „Cetățeanul”, avocatul Adrian Cuculis.

Legea, încălcată grosolan de baronii locali

Consiliul Județean Tulcea a preferat să fie reprezentat în instanță, prin încălcarea legii, de avocați sau societăți de avocatură. Și nu orice fel de avocați, ci cei „cu ștaif”, ale căror servicii sunt foarte scumpe. Printre societățile preferate de președintele CJ Tulcea, Horia Teodorescu, se numără Popovici Nițu Stoica & Asociații, una dintre cele mai cunoscute și, în același timp, discrete firme din avocatura de business din România.

Numai că, prin angajarea caselor de avocatură, deși dispune de un compartiment juridic numeros, Consiliul Județean Tulcea a încălcat Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 26/2012, care precizează, la art. 1, alin 1: „Autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și regiile autonome care au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică nu pot achiziționa servicii juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare”.

Legea oferă însă o „portiță” (situație) în care se pot folosi serviciile unei case de avocatură, cea în care este nevoie ca apărătorii entităților publice să aibă un înalt grad de specializare: „În situații temeinic justificate, în care activitățile juridice de consultanță, de asistență şi/sau de reprezentare, necesare autorităților şi instituțiilor publice prevăzute la alin. (1), nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entități, pot fi achiziționate servicii de această natură, în condițiile legii, numai cu aprobarea (…) consiliilor locale, consiliilor județene sau Consiliului General al Municipiului București, după caz, pentru autoritățile şi instituțiile publice ale administrației publice locale”.

Contractele cu avocații „privați”, metodă de risipire a banului public

În 2012, Curtea de Conturi a României a constatat grave neregularități asupra modului de utilizare a fondurilor publice. Una dintre cele mai grave a fost risipa de buni publici pentru serviciile juridice.

Curtea de Conturi a constatat că „pentru aceeași activitate cu caracter juridic, o autoritate/instituție publică a efectuat atât cheltuieli cu personalul propriu de specialitate juridică cât şi cheltuieli cu firme private de avocatură, care, de cele mai multe ori, egalează sau depășesc pe cele cu structura juridică proprie conducând astfel la cheltuieli ineficiente ale banului public”.

Potrivit Raportului acestei instituții pe perioada 2008-2010, cele 408 entități supuse controlului  (reprezentând 3% dintr-un total de 13.500 de entități) au efectuat cheltuieli cu serviciile externe de avocatură în cuantum total de 317,9 milioane lei, iar cheltuielile cu funcționarea structurilor juridice proprii au fost în sumă de 274,6 milioane lei.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook și, dacă vrei, poți să ne dai Like și mai jos: 

Întrucât suntem CENZURAȚI pe FACEBOOK, ne poți urmări investigațiile și reportajele și pe GoogleNews. Nu te costă nimic, dar ajuți astfel niște ziariști idealiști care se încăpățânează, încă, să creadă că își pot face meseria fără patroni și fără interese ascunse. 

Express Sud-Est.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială, care nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice. Puteți să ne sprijiniți prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Donează prin Transfer Bancar

CONTURI BANCARE:
IBAN RO34BTRLRONCRT0CE8518001, în lei
IBAN RO78BTRLEURCRT0CE8518001, în euro

Deschise la Banca Transilvania

Doriți să primiți notificări ori de câte ori postăm ceva nou?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Preluarea textelor de pe paginile EXPRESS SUD-EST se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe EXPRESS SUD-EST sunt protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului. Preluarea integrală a materialelor EXPRESS SUD-EST se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

- A word from our sponsor -

spot_img

News

EXPRESS SUD-EST

Editorial

George Lixandru
GEORGE LIXANDRU

GARGARAGII

Ei sunt gargaragii acestei țări. Îi doare-n cur de ce se întâmplă cu viețile voastre, dar vă plâng pe umeri, în campanie, că așa și pe dincolo. Gargaragii George Simion fără politică ar fi nevoit să vândă petarde căci în rest nu are niciun fel de experiență pe piața muncii. Nici măcar un gargaragiu talentat nu e și, aici, oricum, competiția e mult prea mare. Eu nu l-aș lăsa pe Simion nici să aibă grijă de pisicile mele la ce experiență managerială are. Simion fără politică ar fi indiscutabil un om care s-ar zbate la limita sărăciei. Unul care nu știe să facă nimic. La fel și Ponta care ar trebui să intre în pământ pentru banii primiți de la tot...

Dezvăluiri

Răzvan Leu, din Buzău, și țeapa justițiarului Călin Georgescu

Iese la iveală încrengătura din spatele lui Călin Georgescu. Candidatul la Cotroceni, care a raportat „zero costuri" pentru promovare, s-a ales cu plângere penală la DIICOT, pentru înșelăciune. Concret, un om de afaceri din Buzău îi acuză pe Călin Georgescu și pe un apropiat al acestuia, Ionel Rusen, că l-au escrocat cu suma de 1,1 milioane de euro și că banii ar fi fost folosiți pentru a finanța campania electorală a lui Georgescu. Răzvan Leu a depus, la începutul anului,...
spot_img

REPORTAJ

Cislău – osul domnesc...

Ieșim din Buzău și  intrăm în șerpuirea scâncită a câmpiei buzoiene în jurul râului cu același nume. E ca și cum Bărăganul n-ar vrea să se despartă de noi, agățându-se de gâtul bietei ape și sufocând-o într-o ultimă îmbrățișare. Mergem spre Cislău, o comună al cărei nume are o rezonanță stranie. Mașina în care suntem este condusă de nea Gigi, un moldovean stabilit în Buzău și care se apropie bine de 60 de ani. Ca orice șofer care se respectă, nea Gigi este „omul enciclopedie”. Răspunde la întrebări, dar ...

Herghelia Cislău, o comoară națională

Herghelia Cislău, cu o istorie de peste un secol în care a servit armatei, a cunoscut un declin în timpul Primului Război Mondial şi o perioadă de glorie în anii '30 când a devenit centru de formare şi perfecţionare pentru echipa sportivă a României, este locul în care se găseşte armăsarul Pur sânge englez Fronzen Fire, adus din îndepărtata Irlandă de Irina Vlăducă Marghiloman, strănepoata marelui om politic şi 'părinte' al hipismului românesc, Alexandru Marghiloman. Potrivit...

Anchete

Ținutul Buzăului, gardul și leopardul

Avem o țară frumoasă, cu minunății pe care nu știm cum să le arătăm străinilor, la care ajungem greu, pentru că nu construim autostrăzi. Nici măcar nu ne asfaltăm drumurile… Fără strategii, fără promovare, doar cu planuri care rămân pe hârtie și bani cheltuiți fără rost, România rămâne o comoară îngropată adânc în nepăsarea celor care o conduc. Astăzi, EXPRESS SUD-EST vă arată provocările prin care trece un turist care vrea să vadă minunile din Ținutul Buzăului despre care...

- A word from our sponsor -

spot_img

Filip Andrei Ciolacu a ajuns medic la București, în departamentul lui Rafila, deși a luat notă mică la rezidențiat și fusese repartizat în Tg....

La examenul de rezidențiat, fiul lui Ciolacu a ocupat locul 4.503 din 6.243 de candidați. Punctajul lui: 579. Punctajul minim de trecere: 562. Cu toate astea, Filip Andrei Ciolacu a ajuns la Spitalul „Matei Balș”, din Capitală, sub coordonarea ministrului Alexandru Rafila, dezvăluie snoop.ro. Filip Andrei Ciolacu a fost repartizat, conform punctajului, la Târgu Mureș. Apoi, medicul s-a detașat în București, la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”. Potrivit listei oficiale a UMF, în spitalul Balș, singurul coordonator de...