De teama Parchetului și a Curții de Conturi, președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu, refuză să comunice informațiile care vor proba că a cheltuit ilegal sume uriașe pe contracte cu case de avocatură. Este motivul pentru care „baronul” Teodorescu invocă proceduri judiciare închipuite, dezvăluie cetateanul.net.
Instituția condusă de Horia Teodorescu, supranumit și Baronul peștilor, deși are un serviciu juridic stufos, și-a externalizat serviciile de asistență juridică.
Surse CJ Tulcea: Horia Teodorescu știe că e în culpă
Horia Teodorescu se teme să facă publice informațiile referitoare la cât a cheltuit Consiliul Județean Tulcea, în ultimii ani, din bani publici pe contracte ilegale cu avocați de lux, care au reprezentat în instanță interesele obscure ale baronilor locali.
Citește și: Laura Codruța Kovesi se apropie cu încă un pas de obținerea funcției de procuror-șef al Parchetului European. Ea va fi propunerea înaintată președintelui Parlamentului European, după ce a primit cele mai multe voturi în Comisiile LIBE și CONT
Surse apropiate șefului CJ Tulcea au explicat, pentru ziarul „Cetățeanul”, că Horia Teodorescu știe foarte bine că este în culpă, motiv pentru care a invocat proceduri judiciare în curs, pentru a se eschiva de la comunicarea informațiilor publice.
„Cetățeanul” a solicitat încă din luna decembrie a anului trecut Consiliului Județean Tulcea informațiile de interes public referitoare la valoarea contractelor încheiate cu case de avocatură, precum și hotărârile de consiliu județean pentru aprobarea lor. Pentru că funcționarii publici nu au comunicat informațiile în termenul legal, ziarul „Cetățeanul” a somat de două ori CJ Tulcea să facă publice aceste date, în conformitate cu Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Baronul Teo și procedurile judiciare imaginare
La data de 3 ianuarie, funcționarii CJ Tulcea au precizat că vor da un răspuns în termen de 30 de zile.
„Urmare solicitării dumneavoastră înregistrată la Consiliul Județean Tulcea sub nr. 51/19.12.2018, vă aducem la cunoștință că vom comunica informațiile solicitate în termen de maxim 30 de zile, în conformitate cu dispozițiile art. 7 din Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public (articol care se referă la dificultatea, complexitatea, volumul lucrarilor documentare solicitate n.r.)”, este tertipul folosit de CJ Tulcea pentru a tergiversa comunicarea informațiilor publice solicitate de „Cetățeanul”.
Citește și: Împușcături pe Marea Neagră. Grănicerii români au tras asupra unei ambarcațiuni de pescuit turcești
În data de 23 ianuarie, întrucât termenul de 30 de zile a fost depășit, „Cetățeanul” a solicitat din nou CJ Tulcea să comunice informațiile publice.
La aproape două luni de la formularea solicitării, în data de 4 februarie 2019, CJ Tulcea informează „Cetățeanul” că informațiile solicitate sunt exceptate de la publicare, pentru că ar afecta proceduri judiciare în curs!
„Ziarul Cetățeanul se consideră îndreptățit să primească informațiile solicitate în temeiul Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, fără a ține cont că furnizarea acestora poate fi limitată în măsura în care este vorba de informații exceptate în baza art.12 din Legea nr. 544/2001. Astfel, potrivit dispozițiilor art.12, alin.(1), lit.f) din Legea nr. 544/2001, informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în proces, se exceptează de la accesul liber al cetățenilor”, se arată în nota remisă redacției de CJ Tulcea.
Pentru a masca inclusiv depășirea termenului legal de răspuns, funcționarii CJ Tulcea au făcut referire la solicitarea din data de 23 ianuarie 2019, prin care „Cetățeanul” a somat CJ Tulcea să respecte termenul legal de răspuns. Mai mult decât atât, șeful CJ Tulcea, Horia Teodorescu, a evitat să semneze documentul.
Expert în Drept: O aberație!
Specialiștii în Drept spun că articolul de lege invocat de Consiliul Județean Tulcea pentru a refuza să comunice informațiile publice solicitate de ziarul „Cetățeanul” nu are nicio legătură cu situația de față.
„Este o aberație! Informațiile solicitate nu au nicio legătură cu activitatea judiciară. Doar o instanță de judecată ar putea invoca niște proceduri judiciare pentru a limita accesul la anumite informații dintr-un dosar, care dacă ar fi făcute publice ar aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în proces. Informațiile despre legalitatea unui contract din bani publici nu are nicio legătură cu procedurile judiciare avute în vedere de legiuitor. În acest caz, vorbim de hotărâri de consiliul județean. O instituție publică, precum Consiliul Județean, nu are cum să declare o ședință publică drept nepublică”, a declarat, pentru ziarul „Cetățeanul”, avocatul Adrian Cuculis.
Legea, încălcată grosolan de baronii locali
Consiliul Județean Tulcea a preferat să fie reprezentat în instanță, prin încălcarea legii, de avocați sau societăți de avocatură. Și nu orice fel de avocați, ci cei „cu ștaif”, ale căror servicii sunt foarte scumpe. Printre societățile preferate de președintele CJ Tulcea, Horia Teodorescu, se numără Popovici Nițu Stoica & Asociații, una dintre cele mai cunoscute și, în același timp, discrete firme din avocatura de business din România.
Numai că, prin angajarea caselor de avocatură, deși dispune de un compartiment juridic numeros, Consiliul Județean Tulcea a încălcat Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 26/2012, care precizează, la art. 1, alin 1: „Autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și regiile autonome care au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică nu pot achiziționa servicii juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare”.
Legea oferă însă o „portiță” (situație) în care se pot folosi serviciile unei case de avocatură, cea în care este nevoie ca apărătorii entităților publice să aibă un înalt grad de specializare: „În situații temeinic justificate, în care activitățile juridice de consultanță, de asistență şi/sau de reprezentare, necesare autorităților şi instituțiilor publice prevăzute la alin. (1), nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entități, pot fi achiziționate servicii de această natură, în condițiile legii, numai cu aprobarea (…) consiliilor locale, consiliilor județene sau Consiliului General al Municipiului București, după caz, pentru autoritățile şi instituțiile publice ale administrației publice locale”.
Contractele cu avocații „privați”, metodă de risipire a banului public
În 2012, Curtea de Conturi a României a constatat grave neregularități asupra modului de utilizare a fondurilor publice. Una dintre cele mai grave a fost risipa de buni publici pentru serviciile juridice.
Curtea de Conturi a constatat că „pentru aceeași activitate cu caracter juridic, o autoritate/instituție publică a efectuat atât cheltuieli cu personalul propriu de specialitate juridică cât şi cheltuieli cu firme private de avocatură, care, de cele mai multe ori, egalează sau depășesc pe cele cu structura juridică proprie conducând astfel la cheltuieli ineficiente ale banului public”.
Potrivit Raportului acestei instituții pe perioada 2008-2010, cele 408 entități supuse controlului (reprezentând 3% dintr-un total de 13.500 de entități) au efectuat cheltuieli cu serviciile externe de avocatură în cuantum total de 317,9 milioane lei, iar cheltuielile cu funcționarea structurilor juridice proprii au fost în sumă de 274,6 milioane lei.
