Procurorii DIICOT au făcut publice date noi în dosarul drogurilor recuperate în martie 2019 din Marea Neagră, scrie Adevărul.
Din rechizitoriu procurorilor reiese că grupul traficanților de droguri era format din mai multe persoane, de cetățenie sârbă, spaniolă şi română. Cel mai probabil, rețeaua era coordonată de șefii unei grupări interlope din Serbia, iar scopul a fost de a transporta o cantitate de cel puțin 3 tone de cocaină cu o puritate extrem de ridicată, de peste 90%, de proveniență sud-americană, din largul Mării Negre spre vestul Europei.
Citește și: Gheorghe Daniel Rece, popa din Constanța acuzat de pornografie infantilă, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. Două noi victime s-au adăugat „palmaresului” diavolului în sutană. Un ID de Instagram al unei fetițe era notat pe un calendar în altarul bisericii
Procurorii DIICOT au făcut publice date noi în dosarul drogurilor recuperate în martie 2019 din Marea Neagră. Din informații reiese că transportul cantității colosale de cocaină a eșuat din cauza amatorismului şi lăcomiei traficanților. Documentul constituie probatoriul prin care procurorii solicită prelungirea arestului preventiv pentru doi cetățeni sârbi aflați deja în custodia autorităților din România şi anchetați pentru trafic de droguri de mare risc şi constituirea de grup infracțional organizat.
Au ieșit în evidență în Tulcea cinci persoane care făceau parte din grupul infracțional, printre care cei doi șoferi sârbi arestați acum, un bărbat sârb cu rol de coordonator şi alte două persoane, dintre care una de sex feminin. Pentru a aduce la țărm drogurile din largul Mării Negre, acolo unde au ajuns în jurul datei de 18-20 martie cu un vapor neidentificat până acum, traficanții au cumpărat din Tulcea şi din Mangalia, pe 13 martie, două șalupe rapide cu motoare foarte puternice. Unul dintre vânzători a fost martor-cheie în ancheta procurorilor DIICOT.
Acesta a explicat că ambarcațiunea eșuată la Sfântu Gheorghe, o șalupă rapidă marca Bayliner Trophy, cu motor de 250 de cai putere, a fost încărcată cu droguri mult peste capacitatea normală, acesta fiind principalul motiv, cel mai probabil, pentru care a naufragiat. Imaginea bărcii sfărâmate pe un țărm din Delta Dunării a făcut înconjurul lumii. Poliția a ajuns la epavă în dimineața zilei de 22 martie şi a recuperat aproape o tonă de cocaină ascunsă în pereții ambarcațiunii. O cantitate similară de cocaină a fost găsită în zilele următoare pe litoralul României şi al Bulgariei.
Citește și: Jaf ca în filme în casa unui cunoscut medic buzoian. Hoții au fugit cu o sumă colosală de bani și bijuteriile familiei din casa părintească din Pleșcoi
Este posibil ca o parte dintre drogurile ajunse la țărm să fi fost transportate cu aceeași șalupă eșuată sau să nu fi putut fi recuperate de traficanți după ce au fost aruncate din vapor în mare, pachetele găsite pe plajă fiind „îmbrăcate“ în veste de salvare pentru a le asigura flotanța. Oamenii din Deltă spun că pe mare a fost o furtună puternică în acele zile.
Cu toate acestea, o altă tonă de cocaină „a supraviețuit“ până pe uscat şi n-a fost recuperată nici până acum de anchetatori, care suspectează că este ascunsă undeva pe teritoriul României. Drogurile au fost transportate din largul Mării Negre şi până în Băltenii de Sus, o localitate situată pe brațul Sfântu Gheorghe din Delta Dunării, cu cea de-a doua șalupă cumpărată de traficanți, o ambarcațiune marca Beneteau Antares.
Citește și: OVIDIU BADEA, BUGETARUL MILIONAR care face bani NEFĂCÂND NIMIC. Despre cum fură PSD din bugetul de stat prin intermediul salariilor MEGA-NESIMȚITE, în timp ce noi sărăcim tot mai mult, înecându-ne în datorii
Cocaina a fost transportată inițial până la o pensiune la care traficanții erau cazați şi ulterior cu o utilitară marca Opel (închiriată din București pe 14 martie) în satul Zebil, de unde urma să fie încărcată în TIR-uri şi să plece spre vestul Europei. Traficanții au preluat „marfa“ pe 20 martie în jurul prânzului şi au transportat-o în Zebil unde, cel mai probabil urmau să facă joncțiunea cu celălalt transport, care eșuase deja la Sfântu Gheorghe.
Cei doi șoferi de TIR nu știau că șalupa eșuase în Sfântu Gheorghe şi au declanșat o ceartă în curtea unei stații de betoane, acolo unde parcaseră cele două autotrenuri şi dubița. Motivul disputei, cred anchetatorii, a fost faptul că întreaga cantitate pe care trebuia s-o încarce în TIR-uri era mai mică decât cea pe care o știau.
Scandalul făcut de sârbi a fost tocmai motivul pentru care au ajuns să fie reținuti de autorități, în zilele de 23 şi 24 martie. Un paznic al stației de betoane a suspectat activități ilegale, a intrat pe furiș în dubiță, a furat un pachet care conținea un kilogram de cocaină şi l-a predat șefului de post din comună. Cu toate acestea, șefii Poliției din Tulcea s-au mobilizat foarte greu şi, până au ajuns la locul reclamat de paznic, sârbii deja plecaseră.
Citește și: Anticorupția trece, banii rămân! Între penitenciare și libertate, Gheorghe Bunea Stancu, fostul președinte al Consiliului Județean Brăila, își continuă afacerile pe bani publici
Deși au fost reținuti cu tot cu autotrenuri, polițiștii români n-au mai găsit şi drogurile încărcate în 30 de saci de rafie care conțineau aproximativ o tonă de cocaină. Alte amănunte interesante au fost furnizate polițiștilor de un cetățean din Tulcea care a fost contactat pe 20 martie de liderul sârb al grupării care i-a cerut să-i asigure o barcă până la Sfântu Gheorghe.
Sârbul aflase că transportul eșuase pe plajă şi a încercat să recupereze drogurile. Cetățeanul sârb, care nu a fost identificat până acum, l-a contactat din nou pe tulcean pe 22 martie, cerând o barcă cu care să se întoarcă de urgenţă în Tulcea. Era ziua când Poliția identificase deja epavă. Speriat că va fi prins şi dându-şi seama că drogurile sunt pierdute, sârbul s-a făcut nevăzut.
În dosarul cauzei apar şi interceptări ale celor doi șoferi sârbi, în care aceștia vorbesc despre perioada de reținere în cazul în cazul în care vor fi prinși:
„O să ne rețină o lună de zile… dar vezi după aceea ne-a spus translatorul acesta … poate să te țină încă o sută șaizeci şi cinci de zile… jumătate de an, omule, după legea lor…. şi nu sunt motive… de ce…“; „Păi dacă plătești n-o să te țină…. dacă nu plătești o să te țină. (…) O lună o să rezist…(…) Maxim poate să te țină după legea lor o sută șaizeci şi cinci de zile“.
