duminică, 3 noiembrie 2024
7.6 C
Buzău

România

7.6 C
Buzău
duminică, 3 noiembrie 2024
7.6 C
Buzău
spot_img

Șanse mari ca două comune din județul Buzău să...

O asociere de două comune din judeţul Buzău este foarte aproape să obţină semnătura pe contractul de finanţare din partea Ministerului Dezvoltării pentru implementarea...
Ești aiciDezvăluiriPSD a băgat UE în aceeași oală cu Teleormanul. Dăncilă, Daea și...

Despre Express Sud-Est


New York Times: „Cine sunt băieții ăștia? Niște mâzgălitori obosiți de pe net?”
The Guardian: „Nu am auzit niciodată de Express Sud-Est. Nu ne interesează.”
Le Monde: „Ăștia care scriu sunt români? Ce au furat?”

PSD a băgat UE în aceeași oală cu Teleormanul. Dăncilă, Daea și Carmen Dan au inaugurat, luni, o cherhana la Tulcea, susținând că este o „Bursă de pește”. Totul ca să scape țara de sancțiunile din partea UE

Nu mai puțin de trei membri ai Cabinetului Dăncilă au mers luni la Tulcea ca să inaugureze – cu o întârziere de peste zece ani – o așa-zisă bursă de pește care va funcționa, cel puțin pentru moment, ca o cherhana. Dacă n-ar fi deschis această unitate – la construcția căreia s-au folosit și bani europeni – România risca sancțiuni de milioane de euro, au declarat surse din administrație.

Viorica Dăncilă, Petrea Daea și Carmen Dan s-au deplasat ieri la Tulcea, unde au participat la inaugurarea unei așa zise burse de pește. În cadrul evenimentului, Dăncilă a declarat că aceasta investiție de milioane de euro – pe care politicienii se laudă de mai bine de un deceniu că o vor finaliza – este meritul guvernării PSD-ALDE și că ea le va ușura viața pescarilor din Delta Dunării și din împrejurimi. În plus, „bursa” ar urma să le faciliteze românilor accesul la pește proaspăt.

Citește și: E vrăjeală, nu-i vrăjeală…. Bursa de pește de la Tulcea, cică, s-a pus pe treabă! România a scăpat astfel de sancțiunile care se impuneau în cazul nefuncționalității acestui proiect finanțat din fonduri europene

„Pescuitul contribuie semnificativ la economia județului Tulcea și asigură locuri de muncă pentru 30% din populație. Aceste cifre argumentează importanța economică și socială a Bursei de pește din Tulcea, un proiect de aproape 6 milioane de euro, finanțat din fonduri naționale și europene.

Am vizitat astăzi punctele tehnologice importante pentru activitatea bursei și sala din care pot fi urmărite tranzacționările. Ceea ce am remarcat este adaptarea la cerințele de performanță ale unei burse moderne, în deplin acord cu cerințele economiei competitive.

Funcționarea bursei înseamnă comercializarea peștelui și a produselor din pește la un preț corect, calitatea confirmată a mărfii și eliminarea speculei de pe piața neagră(!). Ajutăm astfel pescarii și fermele piscicole să-și dezvolte afacerile, iar pensiunile din zonă le vor putea oferi turiștilor produse cu adevărat tradiționale”, a declarat Viorica Dăncilă.

În teorie, totul sună bine. În realitate, însă, lucrurile sunt puțin mai complicate. Ceea ce a promis Viorica Dăncilă ar fi putut să se întâmple doar dacă autoritățile s-ar fi ținut de cuvânt și ar fi creat la Tulcea o bursă de pește. Din păcate, n-au făcut decât o cherhana.

Citește și: Criză de medici în județul lui Oprișan. Potrivit CAS Vrancea, la nivelul județului ar mai fi nevoie de încă 51 de medici de familie

În cursul săptămânii trecute, prin intermediul așa-zisei burse s-au făcut, cică, și două tranzacții. Dacă s-au făcut. Era nevoie de ele ca Romania – care a dezvoltat proiectul folosind și bani europeni – să arate Uniunii că sistemul funcționează și să evite astfel sancțiuni de milioane de euro. A spus-o, săptămâna trecută, chiar Ciceronis Cumpănășoiu, președintele Autorității de Management a Programului Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime, prin care s-au asigurat bani pentru proiect.

„La acest obiectiv au fost înregistrate două tranzacții, iar pentru noi este suficient ca proiectul să poată fi declarat funcțional, iar Romania să nu plătească sancțiuni”, a spus Cumpănășoiu, potrivit Radio Romania Constanța.

Până la acest moment, nicio autoritate nu a oferit date cu privire la cantitatea de peste comercializată prin intermediul bursei de la Tulcea și nici a prețului la care s-a tranzacționat. Or, rostul unei burse de mărfuri e tocmai acela de a asigura transparența…

De ce ar avea nevoie Delta Dunării de o bursă de pește

Potrivit legii, ca să își poată vinde peștele, pescarii din Delta sunt obligați să îl ducă la una dintre cele peste 40 de cherhanale din regiune. Acolo, în punctele de debarcare, personalul cherhanalei preia peștele, îl cântărește și pune la gheață. Cherhanalele care îndeplinesc anumite condiții sanitare-veterinare au și puncte de prima vânzare, unde peștele poate fi vândut către intermediari. La rândul lor, acești intermediari vor vinde, la prețuri și de 3-4 ori mai mari, pestele către magazine sau restaurante.

Citește și: Un austriac s-a spânzurat sub “Podul lui Băsescu”, de lângă Buzău. Biletul de adio

De regulă, atât cherhanalele cât și intermediarii preferă să vândă pestele angro, cu suta de kilograme sau chiar cu tona.

Așa se face că de multe ori, pensiunile din Deltă – care au nevoie, zilnic, de 10-20 de kilograme de pește proaspăt pentru a le găti clienților mâncăruri specifice zonei – ajung să îl cumpere din supermarketurile tulcene (unde adesea marfa este adusa din import).

Cu alte cuvinte, n-ar fi exclus ca turiștii români și străini care plătesc bani grei pe un sejur în Deltă să mănânce, de fapt, bucate tradiționale dobrogene gătite cu pește adus tocmai din Ungaria sau din Bulgaria…

O altă mare problemă este ca, în prezent, autoritățile nu pot verifica dacă întreaga cantitate de pește livrată de pescari către cherhanale este, într-adevăr, fiscalizată. Iar dacă nu este, înseamnă că cineva, în Deltă, strânge o mulțime de bani negri…

Citește și: Ovidiu Popa, bărbatul din județul Galați care şi-a BĂTUT copiii cu bestialitate în timp ce îi filma, a fost REȚINUT, azi noapte, de polițiști. Ce posta pe Facebook mama copiilor, în timp ce aceștia erau preluați de Protecția Copilului Galați

Toate aceste probleme s-ar putea rezolva, însă, prin înființarea unei burse de pește funcționale. Iată de ce.

Având acces la bursă, pescarii și-ar putea găsi cumpărători. Iar asta înseamnă că – deși își vor duce în continuare peștele la cherhanale, unde, contra cost, îl vor tria și certifica – pescarii n-ar mai fi nevoiți să îl și vândă acolo, pe bani puțini, ci l-ar putea livra, pentru un câștig mai bun, unor clienți cu care au încheiat deja contracte pe bursă.

Ca sistemul să funcționeze, însă, atât potențialii clienți, cât și pescarii ar trebui să știe cum să folosească bursa. Iar momentan, nu știu.

Până când se vor lamuri lucrurile, bursa – care va fi administrată de Casa Română de Comerț Agroalimentar UNIREA (în care acționar e Ministerul Agriculturii) – va fi doar un punct de primă vânzare, la fel cum mai sunt câteva zeci, în Deltă. Practic, bursa va cumpăra pește de la pescari (în parteneriat cu cherhanalele existente) și – având 3 nave și 4 mașini frigorifice – îl va prelua și apoi îl va putea distribui pe piață.

Diferența dintre bursă și celelalte societăți care fac deja acest lucru în Deltă ar urma să fie că – dacă tot a fost înființată din bani publici – această nouă cherhana ar garanta fiscalizarea integrală a mărfii preluate.

Citește și: Nehoiu, orașul care moare. Ori despre cum o bijuterie a județului Buzău, odată ajunsă pe mâna unor penali, a devenit peste noapte un oraș-fantomă

Întrebarea este: de ce s-au investit peste 6 milioane de euro într-o unitate de preluare, transport și vânzare a peștelui? N-ar fi fost mai simplu să se încerce combaterea evaziunii în rândurilor societăților care deja se ocupă cu așa ceva? E greu de zis…

Lider al pescarilor: Mai sunt multe de pus la punct. Să vedem dacă va fi rentabil

Președintele Federației organizațiilor producătorilor de pește din Delta Dunării, Dan Verbina, a declarat că sunt multe lucruri care mai trebuiesc puse la punct până când pescarii vor putea câștiga vânzându-și capturile pe bursă.

„Până la urmă, bine că au făcut-o. Era vorba să se facă și un punct de desfacere din care să își ia și persoanele fizice pește. Dar nu e gata încă. S-a vorbit și despre un site, dar nici ăsta nu e gata. Azi am fost acolo (la sediul bursei din Tulcea – n.red.) și e doar un sistem de licitații pentru firme… A vorbit astăzi domnul Adrian Izvoranu (directorul societății care va administra bursa de pește -n.red.) despre site și vânzări online, dar n-am înțeles cum va face, că n-a explicat.

Citește și: Spre viitor, mergând înapoi! Despre cum s-a scurs timpul istoriei noastre, vreme de vreo treizeci de ani, înainte, adică înapoi

Dar bursa va funcționa, într-adevăr, doar în situația în care administratorii ei vor discuta și cu asociațiile de pescari și se vor găsi soluții pentru diversele probleme care încă n-au fost puse în discuție.

Spre exemplu – în colaborare cu noi, cu reprezentanţii pescarilor – ar urma să se stabilească un preț minim sub care nu se va putea scădea la nicio specie de pește. Degeaba pui prețul la scrumbie 14 lei pe bursă! Se înțeleg clienții, nu cumpără și îți lasă prețul să scadă până la 2 lei. Și-atunci care mai e avantajul bursei pentru pescar? Rămâne să discutam aceste aspecte.

În plus, și dacă vrea să vândă pe bursă, pescarul va merge în continuare cu peștele la punctul de debarcare. Iar dacă nu i-l va mai vinde proprietarului, va plăti probabil pentru cântărire și pregătirea mărfii. Sunt cheltuieli pe care cineva trebuie să le suporte… Or, aceste aspecte vor trebui discutate (în vederea stabilirii rentabilității pentru pescar – n.red.) . Mai sunt destule de pus la punct”, a declarat președintele Federației Asociațiilor Producătorilor de Pește din Delta Dunării.

Statul a făcut cherhana după aproape un deceniu în care s-a chinuit să deschidă o bursă de pește

Încă din 2011, autoritățile tulcene și cele centrale anunțau că întocmesc documentația necesară pentru a cere, de la UE, între 14 și 18 milioane de euro pentru a construi un sediu modern pentru bursa de pește. Din acești bani, urmau să se cumpere și nave cu care să se colecteze peștele din Deltă, dar și mașini frigorifice pentru transportul peștelui.

La acel moment, șeful Unității Asistență Structurală din cadrul Direcției generale Pescuit a Comisiei Europene, Stephanos Samaras, a atras atenția asupra faptului că în Romania proiectul e supraevaluat. Potrivit lui Samaras, în Spania și Malta se construiseră burse de pește similare, dar cu costuri și de 6 ori mai mici.

Citește și: Timpul în care dacă nu se întâmplă nimic, nu se va schimba nimic. Ori despre europarlamentare și nu numai

Până la urma, autoritățile au diminuat valoarea proiectului și – prin Programul Operațional de Pescuit (POP) 2007-2013 – au început achizițiile (printre altele, 3 nave și 4 mașini frigorifice pentru transportul peștelui de la punctele de colectare), dar și finanțarea lucrărilor. În 2016, s-a finalizat sediului bursei, la Tulcea. Abia un an mai târziu, însă, acest sediu a fost racordat la utilități. Și nici atunci n-a fost inaugurat.

Motivul: autoritățile tocmai realizaseră că – deși aveau nave de transport, mașini frigorifice și sediu modern – nu putea deschide bursa fără un cadru juridic adecvat. Așa că Petre Daea a înființat un grup de lucru care să caute soluții și a anunțat că proiectul – finanțat parțial cu fonduri europene – va fi implementat până la finele lunii martie 2019.

În cele din urmă, sistemul a fost inaugurat. Numai că el nu funcționează așa cum a fost gândit inițial – ca o piața liberă ți transparentă de pește – ci e doar un mod de a prelua și de a vinde – în manieră fiscalizată – parte din producția piscicolă a Deltei. Ce se va întâmpla dacă, în timp, cei mai mulți dintre pescari vor decide că e mai rentabil să vândă ca și până acum și vor evita să se chinuiască să intre pe bursă? Rămâne de văzut…

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook și, dacă vrei, poți să ne dai Like și mai jos: 

Întrucât suntem CENZURAȚI pe FACEBOOK, ne poți urmări investigațiile și reportajele și pe GoogleNews. Nu te costă nimic, dar ajuți astfel niște ziariști idealiști care se încăpățânează, încă, să creadă că își pot face meseria fără patroni și fără interese ascunse. 

Express Sud-Est.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială, care nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice. Puteți să ne sprijiniți prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Donează prin Transfer Bancar

CONTURI BANCARE:
IBAN RO34BTRLRONCRT0CE8518001, în lei
IBAN RO78BTRLEURCRT0CE8518001, în euro

Deschise la Banca Transilvania

Doriți să primiți notificări ori de câte ori postăm ceva nou?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Preluarea textelor de pe paginile EXPRESS SUD-EST se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe EXPRESS SUD-EST sunt protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului. Preluarea integrală a materialelor EXPRESS SUD-EST se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

- A word from our sponsor -

spot_img

News

EXPRESS SUD-EST

Editorial

George Lixandru
GEORGE LIXANDRU

BIȘNIȚARI DE SIMILEASCA

N-am crezut niciodată că viața politico-socială a unui țărișoare precum Românica poate ajunge să semene cu bălăcăreala promiscuă a unor țațe de Simileasca. Şi încă Simileasca are un avantaj: are regulile ei, ștaiful ei şi, mai ales, locul ei. Nu se dă drept altceva decât este. Or sunt zile când, privind de la Primăria Buzău, sau răsfoind ziarele lu’ Toma de la primărie ori ale lui Neagu de la CJ, mi se pare că m-am născut într-o țărișoară incertă, fără legi, fără consistență, fără sens: un fel de șir de căruțe cu coviltir, cu o șleahtă de bulibași care joacă barbut continuu, nemaiștiind când e zi și noapte. Mi-e scârbă și sunt trist. Trist pentru că niște bișnițari de Simileasca...

Dezvăluiri

Suma astronomică a contractelor pe care firmele președintelui Consiliului Județean Tulcea, pesedistul Horia Teodorescu, le au cu statul

Suma astronomică a contractelor pe care firmele președintelui Consiliului Județean Tulcea, pesedistul Horia Tedorescu, le au cu statul: 32 de milioane de lei, doar în ultimii doi ani. Majoritatea contractelor sunt cu primării din propriul județ. Teoretic, primăriile nu au o relație de subordonare cu Consiliul Județean, dar localitățile mici, care nu dispun de bani suficienți, depind de sumele dirijate de Consiliul Județean. În total, contractele care figurează în declarația de interese a lui Teodorescu sunt de 55 de milioane de lei. Aproape...
spot_img

REPORTAJ

Cislău – osul domnesc...

Ieșim din Buzău și  intrăm în șerpuirea scâncită a câmpiei buzoiene în jurul râului cu același nume. E ca și cum Bărăganul n-ar vrea să se despartă de noi, agățându-se de gâtul bietei ape și sufocând-o într-o ultimă îmbrățișare. Mergem spre Cislău, o comună al cărei nume are o rezonanță stranie. Mașina în care suntem este condusă de nea Gigi, un moldovean stabilit în Buzău și care se apropie bine de 60 de ani. Ca orice șofer care se respectă, nea Gigi este „omul enciclopedie”. Răspunde la întrebări, dar ...

Herghelia Cislău, o comoară națională

Herghelia Cislău, cu o istorie de peste un secol în care a servit armatei, a cunoscut un declin în timpul Primului Război Mondial şi o perioadă de glorie în anii '30 când a devenit centru de formare şi perfecţionare pentru echipa sportivă a României, este locul în care se găseşte armăsarul Pur sânge englez Fronzen Fire, adus din îndepărtata Irlandă de Irina Vlăducă Marghiloman, strănepoata marelui om politic şi 'părinte' al hipismului românesc, Alexandru Marghiloman. Potrivit...

Anchete

Nehoiu, orașul cu lacăte pe speranță

Nehoiu, orașul care, înainte de revoluție, era o bijuterie a județului Buzău, trece printr-unul dintre cele mai grele momente ale existenței sale. După ce fabrica de prelucrare a cherestelei Foresta a încăput pe mâinile afaceristului sirian Omar Hayssam, sub oblăduirea prefectului Ion Vasile și a primarului Alexandru Corcodel, orașul s-a prăbușit, scăderea iremediabilă a nivelului de trai aducând sărăcie, șomaj şi lipsa oricărei perspective pentru localnici. Altfel, localitatea în care trăiesc în jur de 14.000 de suflete se află...

- A word from our sponsor -

spot_img

Buzău, orașul înglodat în datorii. Drumul lui Constantin Toma, de la o căruță cu pepeni, la falimentarea unui oraș. Ascensiunea unui escroc

Constantin Toma a pozat, ani de zile, în „milionar”. Să ne aducem aminte cât de mult timp s-a lăudat și s-a folosit de această etichetă ca să se strecoare în Primăria Buzău. Șmecheria a ținut pentru că buzoienii, ca orice alți românii de fapt, preferă să creadă în iluzii şi să uite ce nu le place. În fapt, statutul lui Constantin Toma din top Forbes a ținut doar o vară. Odată cu obținerea funcției de primar al Buzăului, și...