Nu mai puțin de trei membri ai Cabinetului Dăncilă au mers luni la Tulcea ca să inaugureze – cu o întârziere de peste zece ani – o așa-zisă bursă de pește care va funcționa, cel puțin pentru moment, ca o cherhana. Dacă n-ar fi deschis această unitate – la construcția căreia s-au folosit și bani europeni – România risca sancțiuni de milioane de euro, au declarat surse din administrație.
Viorica Dăncilă, Petrea Daea și Carmen Dan s-au deplasat ieri la Tulcea, unde au participat la inaugurarea unei așa zise burse de pește. În cadrul evenimentului, Dăncilă a declarat că aceasta investiție de milioane de euro – pe care politicienii se laudă de mai bine de un deceniu că o vor finaliza – este meritul guvernării PSD-ALDE și că ea le va ușura viața pescarilor din Delta Dunării și din împrejurimi. În plus, „bursa” ar urma să le faciliteze românilor accesul la pește proaspăt.
Citește și: E vrăjeală, nu-i vrăjeală…. Bursa de pește de la Tulcea, cică, s-a pus pe treabă! România a scăpat astfel de sancțiunile care se impuneau în cazul nefuncționalității acestui proiect finanțat din fonduri europene
„Pescuitul contribuie semnificativ la economia județului Tulcea și asigură locuri de muncă pentru 30% din populație. Aceste cifre argumentează importanța economică și socială a Bursei de pește din Tulcea, un proiect de aproape 6 milioane de euro, finanțat din fonduri naționale și europene.
Am vizitat astăzi punctele tehnologice importante pentru activitatea bursei și sala din care pot fi urmărite tranzacționările. Ceea ce am remarcat este adaptarea la cerințele de performanță ale unei burse moderne, în deplin acord cu cerințele economiei competitive.
Funcționarea bursei înseamnă comercializarea peștelui și a produselor din pește la un preț corect, calitatea confirmată a mărfii și eliminarea speculei de pe piața neagră(!). Ajutăm astfel pescarii și fermele piscicole să-și dezvolte afacerile, iar pensiunile din zonă le vor putea oferi turiștilor produse cu adevărat tradiționale”, a declarat Viorica Dăncilă.
În teorie, totul sună bine. În realitate, însă, lucrurile sunt puțin mai complicate. Ceea ce a promis Viorica Dăncilă ar fi putut să se întâmple doar dacă autoritățile s-ar fi ținut de cuvânt și ar fi creat la Tulcea o bursă de pește. Din păcate, n-au făcut decât o cherhana.
Citește și: Criză de medici în județul lui Oprișan. Potrivit CAS Vrancea, la nivelul județului ar mai fi nevoie de încă 51 de medici de familie
În cursul săptămânii trecute, prin intermediul așa-zisei burse s-au făcut, cică, și două tranzacții. Dacă s-au făcut. Era nevoie de ele ca Romania – care a dezvoltat proiectul folosind și bani europeni – să arate Uniunii că sistemul funcționează și să evite astfel sancțiuni de milioane de euro. A spus-o, săptămâna trecută, chiar Ciceronis Cumpănășoiu, președintele Autorității de Management a Programului Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime, prin care s-au asigurat bani pentru proiect.
„La acest obiectiv au fost înregistrate două tranzacții, iar pentru noi este suficient ca proiectul să poată fi declarat funcțional, iar Romania să nu plătească sancțiuni”, a spus Cumpănășoiu, potrivit Radio Romania Constanța.
Până la acest moment, nicio autoritate nu a oferit date cu privire la cantitatea de peste comercializată prin intermediul bursei de la Tulcea și nici a prețului la care s-a tranzacționat. Or, rostul unei burse de mărfuri e tocmai acela de a asigura transparența…
De ce ar avea nevoie Delta Dunării de o bursă de pește
Potrivit legii, ca să își poată vinde peștele, pescarii din Delta sunt obligați să îl ducă la una dintre cele peste 40 de cherhanale din regiune. Acolo, în punctele de debarcare, personalul cherhanalei preia peștele, îl cântărește și pune la gheață. Cherhanalele care îndeplinesc anumite condiții sanitare-veterinare au și puncte de prima vânzare, unde peștele poate fi vândut către intermediari. La rândul lor, acești intermediari vor vinde, la prețuri și de 3-4 ori mai mari, pestele către magazine sau restaurante.
Citește și: Un austriac s-a spânzurat sub “Podul lui Băsescu”, de lângă Buzău. Biletul de adio
De regulă, atât cherhanalele cât și intermediarii preferă să vândă pestele angro, cu suta de kilograme sau chiar cu tona.
Așa se face că de multe ori, pensiunile din Deltă – care au nevoie, zilnic, de 10-20 de kilograme de pește proaspăt pentru a le găti clienților mâncăruri specifice zonei – ajung să îl cumpere din supermarketurile tulcene (unde adesea marfa este adusa din import).
Cu alte cuvinte, n-ar fi exclus ca turiștii români și străini care plătesc bani grei pe un sejur în Deltă să mănânce, de fapt, bucate tradiționale dobrogene gătite cu pește adus tocmai din Ungaria sau din Bulgaria…
O altă mare problemă este ca, în prezent, autoritățile nu pot verifica dacă întreaga cantitate de pește livrată de pescari către cherhanale este, într-adevăr, fiscalizată. Iar dacă nu este, înseamnă că cineva, în Deltă, strânge o mulțime de bani negri…
Citește și: Ovidiu Popa, bărbatul din județul Galați care şi-a BĂTUT copiii cu bestialitate în timp ce îi filma, a fost REȚINUT, azi noapte, de polițiști. Ce posta pe Facebook mama copiilor, în timp ce aceștia erau preluați de Protecția Copilului Galați
Toate aceste probleme s-ar putea rezolva, însă, prin înființarea unei burse de pește funcționale. Iată de ce.
Având acces la bursă, pescarii și-ar putea găsi cumpărători. Iar asta înseamnă că – deși își vor duce în continuare peștele la cherhanale, unde, contra cost, îl vor tria și certifica – pescarii n-ar mai fi nevoiți să îl și vândă acolo, pe bani puțini, ci l-ar putea livra, pentru un câștig mai bun, unor clienți cu care au încheiat deja contracte pe bursă.
Ca sistemul să funcționeze, însă, atât potențialii clienți, cât și pescarii ar trebui să știe cum să folosească bursa. Iar momentan, nu știu.
Până când se vor lamuri lucrurile, bursa – care va fi administrată de Casa Română de Comerț Agroalimentar UNIREA (în care acționar e Ministerul Agriculturii) – va fi doar un punct de primă vânzare, la fel cum mai sunt câteva zeci, în Deltă. Practic, bursa va cumpăra pește de la pescari (în parteneriat cu cherhanalele existente) și – având 3 nave și 4 mașini frigorifice – îl va prelua și apoi îl va putea distribui pe piață.
Diferența dintre bursă și celelalte societăți care fac deja acest lucru în Deltă ar urma să fie că – dacă tot a fost înființată din bani publici – această nouă cherhana ar garanta fiscalizarea integrală a mărfii preluate.
Citește și: Nehoiu, orașul care moare. Ori despre cum o bijuterie a județului Buzău, odată ajunsă pe mâna unor penali, a devenit peste noapte un oraș-fantomă
Întrebarea este: de ce s-au investit peste 6 milioane de euro într-o unitate de preluare, transport și vânzare a peștelui? N-ar fi fost mai simplu să se încerce combaterea evaziunii în rândurilor societăților care deja se ocupă cu așa ceva? E greu de zis…
Lider al pescarilor: Mai sunt multe de pus la punct. Să vedem dacă va fi rentabil
Președintele Federației organizațiilor producătorilor de pește din Delta Dunării, Dan Verbina, a declarat că sunt multe lucruri care mai trebuiesc puse la punct până când pescarii vor putea câștiga vânzându-și capturile pe bursă.
„Până la urmă, bine că au făcut-o. Era vorba să se facă și un punct de desfacere din care să își ia și persoanele fizice pește. Dar nu e gata încă. S-a vorbit și despre un site, dar nici ăsta nu e gata. Azi am fost acolo (la sediul bursei din Tulcea – n.red.) și e doar un sistem de licitații pentru firme… A vorbit astăzi domnul Adrian Izvoranu (directorul societății care va administra bursa de pește -n.red.) despre site și vânzări online, dar n-am înțeles cum va face, că n-a explicat.
Citește și: Spre viitor, mergând înapoi! Despre cum s-a scurs timpul istoriei noastre, vreme de vreo treizeci de ani, înainte, adică înapoi
Dar bursa va funcționa, într-adevăr, doar în situația în care administratorii ei vor discuta și cu asociațiile de pescari și se vor găsi soluții pentru diversele probleme care încă n-au fost puse în discuție.
Spre exemplu – în colaborare cu noi, cu reprezentanţii pescarilor – ar urma să se stabilească un preț minim sub care nu se va putea scădea la nicio specie de pește. Degeaba pui prețul la scrumbie 14 lei pe bursă! Se înțeleg clienții, nu cumpără și îți lasă prețul să scadă până la 2 lei. Și-atunci care mai e avantajul bursei pentru pescar? Rămâne să discutam aceste aspecte.
În plus, și dacă vrea să vândă pe bursă, pescarul va merge în continuare cu peștele la punctul de debarcare. Iar dacă nu i-l va mai vinde proprietarului, va plăti probabil pentru cântărire și pregătirea mărfii. Sunt cheltuieli pe care cineva trebuie să le suporte… Or, aceste aspecte vor trebui discutate (în vederea stabilirii rentabilității pentru pescar – n.red.) . Mai sunt destule de pus la punct”, a declarat președintele Federației Asociațiilor Producătorilor de Pește din Delta Dunării.
Statul a făcut cherhana după aproape un deceniu în care s-a chinuit să deschidă o bursă de pește
Încă din 2011, autoritățile tulcene și cele centrale anunțau că întocmesc documentația necesară pentru a cere, de la UE, între 14 și 18 milioane de euro pentru a construi un sediu modern pentru bursa de pește. Din acești bani, urmau să se cumpere și nave cu care să se colecteze peștele din Deltă, dar și mașini frigorifice pentru transportul peștelui.
La acel moment, șeful Unității Asistență Structurală din cadrul Direcției generale Pescuit a Comisiei Europene, Stephanos Samaras, a atras atenția asupra faptului că în Romania proiectul e supraevaluat. Potrivit lui Samaras, în Spania și Malta se construiseră burse de pește similare, dar cu costuri și de 6 ori mai mici.
Citește și: Timpul în care dacă nu se întâmplă nimic, nu se va schimba nimic. Ori despre europarlamentare și nu numai
Până la urma, autoritățile au diminuat valoarea proiectului și – prin Programul Operațional de Pescuit (POP) 2007-2013 – au început achizițiile (printre altele, 3 nave și 4 mașini frigorifice pentru transportul peștelui de la punctele de colectare), dar și finanțarea lucrărilor. În 2016, s-a finalizat sediului bursei, la Tulcea. Abia un an mai târziu, însă, acest sediu a fost racordat la utilități. Și nici atunci n-a fost inaugurat.
Motivul: autoritățile tocmai realizaseră că – deși aveau nave de transport, mașini frigorifice și sediu modern – nu putea deschide bursa fără un cadru juridic adecvat. Așa că Petre Daea a înființat un grup de lucru care să caute soluții și a anunțat că proiectul – finanțat parțial cu fonduri europene – va fi implementat până la finele lunii martie 2019.
În cele din urmă, sistemul a fost inaugurat. Numai că el nu funcționează așa cum a fost gândit inițial – ca o piața liberă ți transparentă de pește – ci e doar un mod de a prelua și de a vinde – în manieră fiscalizată – parte din producția piscicolă a Deltei. Ce se va întâmpla dacă, în timp, cei mai mulți dintre pescari vor decide că e mai rentabil să vândă ca și până acum și vor evita să se chinuiască să intre pe bursă? Rămâne de văzut…