duminică, 6 octombrie 2024
18 C
Buzău

România

18 C
Buzău
duminică, 6 octombrie 2024
18 C
Buzău

Consiliul Judeţean Buzău transformă o școală din Smeeni în...

Consiliul Judeţean Buzău este implicat într-un proces administrativ pentru identificarea a două locaţii/imobile, eliberate de sarcini administrative, care ar putea face obiectul reorganizării structurale...
Ești aiciAncheteUnde se duc banii noștri, când se duc / Consiliul Județean Tulcea...
George Lixandru
George Lixandruhttps://expresssud-est.ro
Sunt mândru, ăsta este Oscarul meu! E grozav să trăiesc într-un județ pesedizat, iar niște imbecili, Dumnezeu știe de ce, să considere că, dacă nu sunt cu PSD, nu merit să fiu, sanchi, cineva!

Despre Express Sud-Est


New York Times: „Cine sunt băieții ăștia? Niște mâzgălitori obosiți de pe net?”
The Guardian: „Nu am auzit niciodată de Express Sud-Est. Nu ne interesează.”
Le Monde: „Ăștia care scriu sunt români? Ce au furat?”

Unde se duc banii noștri, când se duc / Consiliul Județean Tulcea cheltuie zeci de milioane de euro pentru modernizarea unui aeroport fără… avioane

Pe oriunde ai lua-o, pe șosea sau pe calea ferată, legătura Bucureștiului cu Delta Dunării este extrem de proastă, cu toate că zona are un potențial turistic unic în Europa. În loc să rezolve problema, autoritățile au decis să facă o tichie de mărgăritar: au modernizat cu mai mult de 25 de milioane de euro aeroportul din Tulcea.

Aeroportul din Tulcea a fost modernizat deja de  trei ori. Și, după spusele ștabilor tulceni, ar mai necesita o modernizare. Horia Teodorescu, preşedintele Consiliului Județean Tulcea, zis și Baronul peștilor, promitea acum câțiva ani că aeroportul tulcean va atrage 600.000 de pasageri anual, urmând să transforme această zonă subdezvoltată într-o Mecca turistică din sud-estul României. Când te apropii însă de intrare, îți dai seama că ceva a mers deosebit de prost.

Toate instalațiile sunt gata, turnul de control, zona pentru bagaje. Totuși, pistele sunt goale, iar cerul de deasupra este învăluit de o liniște ciudată. Nicio cursă regulată nu a mai aterizat aici din 1993 și niciun operator aerian nu şi-a arătat interesul pentru acest aeroport.

Citește și: Liviu Dragnea, te iubim, că ca tine nu găsim!

Consiliul Județean Tulcea a investit aici, în ultimii ani, 13 milioane de euro pentru lungirea pistei, o platformă de îmbarcare-debarcare şi zone dedicate pentru parcarea avioanelor. Cu alte şapte milioane de euro s-a ridicat un terminal de sosiri după cerințele Schengen.

Totuși, aeroportul a „refuzat” să revină la viață. Așa că cei de la Consiliul Județean Tulcea au mai investit aproape 20 de milioane de lei într-o altă așa zisă modernizare a lui. Inutilă, de altfel, atâta timp cât Consiliul Județean nu reușește să atragă nicio companie aeriană care să aterizeze aici, iar pista şi terminalul de sosiri zac nefolosite de ani buni.

Poartă de intrare în magica Deltă a Dunării

Deschis acum mai bine de o jumătate de secol, aeroportul din Tulcea a fost ani la rând un punct important pe harta de zbor a României. Zilnic aici operau 30 de avioane care aveau curse regulate către Bucureşti, Constanța şi Galaţi. În paralel, avioane de tip cargo decolau spre China cu peşte, icre şi stuf. 

Citește și: Spitalul cu viermi din Galaţi scapă de sancțiuni. Explicația dată de inspectorii DSP

Astăzi, pe acest aeroport nu operează nicio cursă regulată din 1993, cu excepţia celor câteva efectuate în 2014 de către o companie a omului de afaceri Ovidiu Tender. Aceasta cu toate că anul trecut a fost finalizată o megainvestiție cu bani europeni. „85% din bani sunt fonduri europene, 13% provin de la bugetul de stat, iar 2% de la bugetul local. Lucrările de modernizare se fac la pistă, căi de rulare. În urma modernizării vom avea cinci locuri pentru parcarea avioanelor”, spunea în 2016 Constantin Albu, directorul general al Aeroportului Tulcea.

20 milioane de euro investite aiurea

Când a fost modernizat, aeroportul se voia o poartă de intrare în România a sute de mii de turişti dornici să ajungă în Delta Dunării.

După modernizare, pista de decolare-aterizare a fost extinsă cu 60 de metri şi lărgită de la 30 de metri la 45 de metri. În plus, au fost turnate trei straturi de mixturi asfaltice pe întreaga suprafaţă a pistei şi a fost extinsă platforma de îmbarcare-debarcare de la două locuri de parcare la cinci locuri de parcare pentru aeronave.

Aceştia nu sunt toţi banii care au fost investiți de-a lungul anilor în aeroportul tulcean. În perioada 2006-2010, Consiliul Judeţean Tulcea mai alocase 24 milioane de lei (peste şapte milioane de euro) pentru modernizarea aerogării, construcţia unui nou terminal de sosiri după cerințele Schengen şi achiziţia unor echipamente aeronautice.

Nicio cursă regulată

Şi totuşi, rezultatele întârzie să apară. În continuare, pe aeroportul din Tulcea nu operează nicio cursă regulată, iar charterele sunt puţine.  „Am operat curse charter, operate cu Boeing 737 sau Airbus 320, 90% dintre ele de la Paris – Charles de Gaulle, dar au fost şi de la Zurich, Bruxelles sau Viena. În general, au fost 140-150 de pasageri pe cursă. Mai aterizează şi curse charter cu avioane de mici dimensiuni”, a declarat deunăzi directorul operațional al Aeroportului internaţional Tulcea „Delta Dunării”. El a refuzat însă să precizeze ce frecvență au aceste curse şi ce număr mediu zilnic de pasageri se înregistrează în aerogară.

Ar mai trebui vreo 15 milioane de euro

Invesţiile nu au dus însă şi la reluarea curselor. Aeroportul din Tulcea, cu trei directori şi 46 de angajaţi, este în continuare gol şi niciun avion de linie nu aterizează aici.

Aeroportul Delta Dunării este în administrarea Consiliului Judeţean Tulcea. În mod normal, instituţia ar fi trebuit să aibă o politică de atragere a companiilor aeriene şi să le acorde, de pildă, facilităţi fiscale.

Facilităţile constau în acordarea de reduceri la taxe pentru operatorii aerieni cu nişte condiţii impuse pe care eu Consiliul Județean vin şi le subvenţionez. În asta va consta ajutorul său, oferta pe care o facem noi companiei”, explică Nicoleta Anton, director economic al Consiliului Județean Tulcea.

Consiliul Judeţean ar trebui să mai investească încă 15 milioane de euro pentru achiziționarea unor maşini de pompieri şi a unui sistem de ghidaj pentru aterizarea în condiţii meteo nefavorabile.

Fără un plan de dezvoltare a turismului în zonă, nici TAROM nu vrea să se bage

Pe aeroportul din Tulcea ar putea atertiza 1 milion de pasageri, susţin cei responsabili. Deocamdată, în Deltă, se ajunge doar cu maşina. Anul trecut, 300 de mii de turişti, mulţi dintre ei străini, au vizitat rezervaţia. Proprietarii de pensiuni susţin, însă, că autorităţile nu fac nimic că le uşureze acestora sosirea.

Un aeroport pentru noi cei din Tulcea şi din Deltă ar însemna siguranţa unor pachete turistice vândute anticipat, înseamnă turoperatori turistici şi aerieni care pot angaja aceste pachete cu un an înainte”, explică Daniel Ilușcă, președintele Patronatului Delata Dunării.

Prima companie interesată de curse regulate spre Tulcea este TAROM. Ca să dea drumul la zboruri, operatorul aşteaptă ca Ministerul Turismului să facă un plan de dezvoltare a turismului în zonă. Responsabilii din Minister susţin că urmează să aibă discuţii cu cei din Consiliul Judeţean Tulcea.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturați, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

Întrucât suntem CENZURAȚI pe FACEBOOK, ne poți urmări investigațiile și reportajele și pe GoogleNews. Nu te costă nimic, dar ajuți astfel niște ziariști idealiști care se încăpățânează, încă, să creadă că își pot face meseria fără patroni și fără interese ascunse. 

Express Sud-Est.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială, care nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice. Puteți să ne sprijiniți prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Donează prin Transfer Bancar

CONTURI BANCARE:
IBAN RO34BTRLRONCRT0CE8518001, în lei
IBAN RO78BTRLEURCRT0CE8518001, în euro

Deschise la Banca Transilvania

Doriți să primiți notificări ori de câte ori postăm ceva nou?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Preluarea textelor de pe paginile EXPRESS SUD-EST se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe EXPRESS SUD-EST sunt protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului. Preluarea integrală a materialelor EXPRESS SUD-EST se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

- A word from our sponsor -

spot_img

News

EXPRESS SUD-EST

Editorial

George Lixandru
GEORGE LIXANDRU

BIȘNIȚARI DE SIMILEASCA

N-am crezut niciodată că viața politico-socială a unui țărișoare precum Românica poate ajunge să semene cu bălăcăreala promiscuă a unor țațe de Simileasca. Şi încă Simileasca are un avantaj: are regulile ei, ștaiful ei şi, mai ales, locul ei. Nu se dă drept altceva decât este. Or sunt zile când, privind de la Primăria Buzău, sau răsfoind ziarele lu’ Toma de la primărie ori ale lui Neagu de la CJ, mi se pare că m-am născut într-o țărișoară incertă, fără legi, fără consistență, fără sens: un fel de șir de căruțe cu coviltir, cu o șleahtă de bulibași care joacă barbut continuu, nemaiștiind când e zi și noapte. Mi-e scârbă și sunt trist. Trist pentru că niște bișnițari de Simileasca...

Dezvăluiri

Suma astronomică a contractelor pe care firmele președintelui Consiliului Județean Tulcea, pesedistul Horia Teodorescu, le au cu statul

Suma astronomică a contractelor pe care firmele președintelui Consiliului Județean Tulcea, pesedistul Horia Tedorescu, le au cu statul: 32 de milioane de lei, doar în ultimii doi ani. Majoritatea contractelor sunt cu primării din propriul județ. Teoretic, primăriile nu au o relație de subordonare cu Consiliul Județean, dar localitățile mici, care nu dispun de bani suficienți, depind de sumele dirijate de Consiliul Județean. În total, contractele care figurează în declarația de interese a lui Teodorescu sunt de 55 de milioane de lei. Aproape...
spot_img

REPORTAJ

Ianca, orașul fantomatic din...

Unitatea de la Ianca a fost 58 de ani elita aviaţiei militare. Acum seamănă cu piramidele mayaşilor din junglă. Ultimii 22 de colonişti de aici merg 5 km ca să-şi cumpere o pâine. E o lungă penitenţă, cea mai plictisitoare din lume. E ca o pedeapsă de 20 de ani la solitudine, pleci capul şi încerci să rezişti, n-ai unde să fugi, n-ai unde să scapi. Câteva familii, le numeri pe degetele de la mâini, îşi contemplă finalul printre ruinele fostei unităţi militare de aviaţie Ianca, într-un decor fantomatic din...

Focurile Vii, locul de baștină a Flăcării olimpice....

Focurile Vii. Un fenomen rar, o locație superbă, un loc cu iz de legendă, chiar mitic dacă este să-i credem pe cei care spun că a inspirat Flacăra Olimpică… Toate acestea sunt ascunse însă de o infrastructură jalnică, fapt ce a dus la o situație caracteristică pentru întreg turismul românesc. Fenomenul natural de la Focurile Vii, din județul Buzău, este puțin cunoscut turiștilor din țară şi străinătate şi nu este deloc promovat în circuitele turistice...

Anchete

Nehoiu, orașul cu lacăte pe speranță

Nehoiu, orașul care, înainte de revoluție, era o bijuterie a județului Buzău, trece printr-unul dintre cele mai grele momente ale existenței sale. După ce fabrica de prelucrare a cherestelei Foresta a încăput pe mâinile afaceristului sirian Omar Hayssam, sub oblăduirea prefectului Ion Vasile și a primarului Alexandru Corcodel, orașul s-a prăbușit, scăderea iremediabilă a nivelului de trai aducând sărăcie, șomaj şi lipsa oricărei perspective pentru localnici. Altfel, localitatea în care trăiesc în jur de 14.000 de suflete se află...

- A word from our sponsor -

spot_img

Buzău, orașul înglodat în datorii. Drumul lui Constantin Toma, de la o căruță cu pepeni, la falimentarea unui oraș. Ascensiunea unui escroc

Constantin Toma a pozat, ani de zile, în „milionar”. Să ne aducem aminte cât de mult timp s-a lăudat și s-a folosit de această etichetă ca să se strecoare în Primăria Buzău. Șmecheria a ținut pentru că buzoienii, ca orice alți românii de fapt, preferă să creadă în iluzii şi să uite ce nu le place. În fapt, statutul lui Constantin Toma din top Forbes a ținut doar o vară. Odată cu obținerea funcției de primar al Buzăului, și...