miercuri, 19 februarie 2025
-2.3 C
Buzău

România

-2.3 C
Buzău
miercuri, 19 februarie 2025
-2.3 C
Buzău

Revoltă la Focșani. Cristi Misăilă a pus taxă pe...

O taxă specială introdusă de primarul Cristi Misăilă la Focșani a creat revoltă în rândul localnicilor: impozitul pe iluminatul public. Mulți locuitori consideră taxa abuzivă,...
Ești aiciAncheteUnde se duc banii noștri, când se duc / Consiliul Județean Tulcea...
George Lixandru
George Lixandruhttps://expresssud-est.ro
Sunt mândru, ăsta este Oscarul meu! E grozav să trăiesc într-un județ pesedizat, iar niște imbecili, Dumnezeu știe de ce, să considere că, dacă nu sunt cu PSD, nu merit să fiu, sanchi, cineva!

Despre Express Sud-Est


New York Times: „Cine sunt băieții ăștia? Niște mâzgălitori obosiți de pe net?”
The Guardian: „Nu am auzit niciodată de Express Sud-Est. Nu ne interesează.”
Le Monde: „Ăștia care scriu sunt români? Ce au furat?”

Unde se duc banii noștri, când se duc / Consiliul Județean Tulcea cheltuie zeci de milioane de euro pentru modernizarea unui aeroport fără… avioane

Pe oriunde ai lua-o, pe șosea sau pe calea ferată, legătura Bucureștiului cu Delta Dunării este extrem de proastă, cu toate că zona are un potențial turistic unic în Europa. În loc să rezolve problema, autoritățile au decis să facă o tichie de mărgăritar: au modernizat cu mai mult de 25 de milioane de euro aeroportul din Tulcea.

Aeroportul din Tulcea a fost modernizat deja de  trei ori. Și, după spusele ștabilor tulceni, ar mai necesita o modernizare. Horia Teodorescu, preşedintele Consiliului Județean Tulcea, zis și Baronul peștilor, promitea acum câțiva ani că aeroportul tulcean va atrage 600.000 de pasageri anual, urmând să transforme această zonă subdezvoltată într-o Mecca turistică din sud-estul României. Când te apropii însă de intrare, îți dai seama că ceva a mers deosebit de prost.

Toate instalațiile sunt gata, turnul de control, zona pentru bagaje. Totuși, pistele sunt goale, iar cerul de deasupra este învăluit de o liniște ciudată. Nicio cursă regulată nu a mai aterizat aici din 1993 și niciun operator aerian nu şi-a arătat interesul pentru acest aeroport.

Citește și: Liviu Dragnea, te iubim, că ca tine nu găsim!

Consiliul Județean Tulcea a investit aici, în ultimii ani, 13 milioane de euro pentru lungirea pistei, o platformă de îmbarcare-debarcare şi zone dedicate pentru parcarea avioanelor. Cu alte şapte milioane de euro s-a ridicat un terminal de sosiri după cerințele Schengen.

Totuși, aeroportul a „refuzat” să revină la viață. Așa că cei de la Consiliul Județean Tulcea au mai investit aproape 20 de milioane de lei într-o altă așa zisă modernizare a lui. Inutilă, de altfel, atâta timp cât Consiliul Județean nu reușește să atragă nicio companie aeriană care să aterizeze aici, iar pista şi terminalul de sosiri zac nefolosite de ani buni.

Poartă de intrare în magica Deltă a Dunării

Deschis acum mai bine de o jumătate de secol, aeroportul din Tulcea a fost ani la rând un punct important pe harta de zbor a României. Zilnic aici operau 30 de avioane care aveau curse regulate către Bucureşti, Constanța şi Galaţi. În paralel, avioane de tip cargo decolau spre China cu peşte, icre şi stuf. 

Citește și: Spitalul cu viermi din Galaţi scapă de sancțiuni. Explicația dată de inspectorii DSP

Astăzi, pe acest aeroport nu operează nicio cursă regulată din 1993, cu excepţia celor câteva efectuate în 2014 de către o companie a omului de afaceri Ovidiu Tender. Aceasta cu toate că anul trecut a fost finalizată o megainvestiție cu bani europeni. „85% din bani sunt fonduri europene, 13% provin de la bugetul de stat, iar 2% de la bugetul local. Lucrările de modernizare se fac la pistă, căi de rulare. În urma modernizării vom avea cinci locuri pentru parcarea avioanelor”, spunea în 2016 Constantin Albu, directorul general al Aeroportului Tulcea.

20 milioane de euro investite aiurea

Când a fost modernizat, aeroportul se voia o poartă de intrare în România a sute de mii de turişti dornici să ajungă în Delta Dunării.

După modernizare, pista de decolare-aterizare a fost extinsă cu 60 de metri şi lărgită de la 30 de metri la 45 de metri. În plus, au fost turnate trei straturi de mixturi asfaltice pe întreaga suprafaţă a pistei şi a fost extinsă platforma de îmbarcare-debarcare de la două locuri de parcare la cinci locuri de parcare pentru aeronave.

Aceştia nu sunt toţi banii care au fost investiți de-a lungul anilor în aeroportul tulcean. În perioada 2006-2010, Consiliul Judeţean Tulcea mai alocase 24 milioane de lei (peste şapte milioane de euro) pentru modernizarea aerogării, construcţia unui nou terminal de sosiri după cerințele Schengen şi achiziţia unor echipamente aeronautice.

Nicio cursă regulată

Şi totuşi, rezultatele întârzie să apară. În continuare, pe aeroportul din Tulcea nu operează nicio cursă regulată, iar charterele sunt puţine.  „Am operat curse charter, operate cu Boeing 737 sau Airbus 320, 90% dintre ele de la Paris – Charles de Gaulle, dar au fost şi de la Zurich, Bruxelles sau Viena. În general, au fost 140-150 de pasageri pe cursă. Mai aterizează şi curse charter cu avioane de mici dimensiuni”, a declarat deunăzi directorul operațional al Aeroportului internaţional Tulcea „Delta Dunării”. El a refuzat însă să precizeze ce frecvență au aceste curse şi ce număr mediu zilnic de pasageri se înregistrează în aerogară.

Ar mai trebui vreo 15 milioane de euro

Invesţiile nu au dus însă şi la reluarea curselor. Aeroportul din Tulcea, cu trei directori şi 46 de angajaţi, este în continuare gol şi niciun avion de linie nu aterizează aici.

Aeroportul Delta Dunării este în administrarea Consiliului Judeţean Tulcea. În mod normal, instituţia ar fi trebuit să aibă o politică de atragere a companiilor aeriene şi să le acorde, de pildă, facilităţi fiscale.

Facilităţile constau în acordarea de reduceri la taxe pentru operatorii aerieni cu nişte condiţii impuse pe care eu Consiliul Județean vin şi le subvenţionez. În asta va consta ajutorul său, oferta pe care o facem noi companiei”, explică Nicoleta Anton, director economic al Consiliului Județean Tulcea.

Consiliul Judeţean ar trebui să mai investească încă 15 milioane de euro pentru achiziționarea unor maşini de pompieri şi a unui sistem de ghidaj pentru aterizarea în condiţii meteo nefavorabile.

Fără un plan de dezvoltare a turismului în zonă, nici TAROM nu vrea să se bage

Pe aeroportul din Tulcea ar putea atertiza 1 milion de pasageri, susţin cei responsabili. Deocamdată, în Deltă, se ajunge doar cu maşina. Anul trecut, 300 de mii de turişti, mulţi dintre ei străini, au vizitat rezervaţia. Proprietarii de pensiuni susţin, însă, că autorităţile nu fac nimic că le uşureze acestora sosirea.

Un aeroport pentru noi cei din Tulcea şi din Deltă ar însemna siguranţa unor pachete turistice vândute anticipat, înseamnă turoperatori turistici şi aerieni care pot angaja aceste pachete cu un an înainte”, explică Daniel Ilușcă, președintele Patronatului Delata Dunării.

Prima companie interesată de curse regulate spre Tulcea este TAROM. Ca să dea drumul la zboruri, operatorul aşteaptă ca Ministerul Turismului să facă un plan de dezvoltare a turismului în zonă. Responsabilii din Minister susţin că urmează să aibă discuţii cu cei din Consiliul Judeţean Tulcea.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturați, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

Întrucât suntem CENZURAȚI pe FACEBOOK, ne poți urmări investigațiile și reportajele și pe GoogleNews. Nu te costă nimic, dar ajuți astfel niște ziariști idealiști care se încăpățânează, încă, să creadă că își pot face meseria fără patroni și fără interese ascunse. 

Express Sud-Est.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială, care nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice. Puteți să ne sprijiniți prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Donează prin Transfer Bancar

CONTURI BANCARE:
IBAN RO34BTRLRONCRT0CE8518001, în lei
IBAN RO78BTRLEURCRT0CE8518001, în euro

Deschise la Banca Transilvania

Doriți să primiți notificări ori de câte ori postăm ceva nou?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Preluarea textelor de pe paginile EXPRESS SUD-EST se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe EXPRESS SUD-EST sunt protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului. Preluarea integrală a materialelor EXPRESS SUD-EST se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

- A word from our sponsor -

spot_img

News

EXPRESS SUD-EST

Editorial

George Lixandru
GEORGE LIXANDRU

Bolojan și „mănăstiruțele” din PNL

Eram convins că toate reformele începute de Ilie Bolojan atât în PNL, dar şi la locul de muncă din Senat, nu vor fi primite cu aplauze nici măcar în propriul partid. Mă aşteptam însă ca, o perioadă de timp, cârcotelile să aibă loc pe la colţuri, prin birturi conspirative sau prin vreo toaletă frumos mirositoare din Bruxelles. Fiindcă PNL-iştii au mare nevoie de Bolojan, măcar la nivel de imagine, fostul primar al Oradiei scoţându-i pur şi simplu din gunoi, după calamitatea de la alegerile prezidenţiale. Iată, însă că deja o voce s-a ridicat public împotriva lui Bolojan, şi încă pe un ton foarte vehement, ca să nu spun mitocănesc. Mă refer la Silviu Mănăstire, fost secretar general adjunct al PNL...

Dezvăluiri

Răzvan Leu, din Buzău, și țeapa justițiarului Călin Georgescu

Iese la iveală încrengătura din spatele lui Călin Georgescu. Candidatul la Cotroceni, care a raportat „zero costuri" pentru promovare, s-a ales cu plângere penală la DIICOT, pentru înșelăciune. Concret, un om de afaceri din Buzău îi acuză pe Călin Georgescu și pe un apropiat al acestuia, Ionel Rusen, că l-au escrocat cu suma de 1,1 milioane de euro și că banii ar fi fost folosiți pentru a finanța campania electorală a lui Georgescu. Răzvan Leu a depus, la începutul anului,...
spot_img

REPORTAJ

Cislău – osul domnesc...

Ieșim din Buzău și  intrăm în șerpuirea scâncită a câmpiei buzoiene în jurul râului cu același nume. E ca și cum Bărăganul n-ar vrea să se despartă de noi, agățându-se de gâtul bietei ape și sufocând-o într-o ultimă îmbrățișare. Mergem spre Cislău, o comună al cărei nume are o rezonanță stranie. Mașina în care suntem este condusă de nea Gigi, un moldovean stabilit în Buzău și care se apropie bine de 60 de ani. Ca orice șofer care se respectă, nea Gigi este „omul enciclopedie”. Răspunde la întrebări, dar ...

Herghelia Cislău, o comoară națională

Herghelia Cislău, cu o istorie de peste un secol în care a servit armatei, a cunoscut un declin în timpul Primului Război Mondial şi o perioadă de glorie în anii '30 când a devenit centru de formare şi perfecţionare pentru echipa sportivă a României, este locul în care se găseşte armăsarul Pur sânge englez Fronzen Fire, adus din îndepărtata Irlandă de Irina Vlăducă Marghiloman, strănepoata marelui om politic şi 'părinte' al hipismului românesc, Alexandru Marghiloman. Potrivit...

Anchete

Dumitru Mitroiu, fostul primar din Cislău, la un pas de pușcărie. Ce acuzații i se mai aduc

Dumitru Mitroiu, fostul primar din Cislău, a fost trimis în judecată, alături de un consilier PSD al comunei, după ce din fondurile primăriei ar fi fost achitată contravaloarea energiei electrice consumate de o societate economică aparținând consilierului local, în cuantum de peste 66.000 lei. Potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău, Dumitru Mitroiu și respectivul consilier PSD al comunei Cislău au fost trimiși în judecată pentru infracțiunile de delapidare şi complicitate la delapidare. Dumitru Mitroiu a plătit facturile unui asociat în...

- A word from our sponsor -

spot_img

Nehoiu, orașul cu lacăte pe speranță

Nehoiu, orașul care, înainte de revoluție, era o bijuterie a județului Buzău, trece printr-unul dintre cele mai grele momente ale existenței sale. După ce fabrica de prelucrare a cherestelei Foresta a încăput pe mâinile afaceristului sirian Omar Hayssam, sub oblăduirea prefectului Ion Vasile și a primarului Alexandru Corcodel, orașul s-a prăbușit, scăderea iremediabilă a nivelului de trai aducând sărăcie, șomaj şi lipsa oricărei perspective pentru localnici. Altfel, localitatea în care trăiesc în jur de 14.000 de suflete se află...