sâmbătă, 13 aprilie 2024
20.5 C
Buzău

România

20.5 C
Buzău
sâmbătă, 13 aprilie 2024
20.5 C
Buzău
Ești aiciAncheteCeatalchioi, satul fanion al POVEȘTILOR PSD despre cum a fost scoasă România...

Despre Express Sud-Est


New York Times: „Cine sunt băieții ăștia? Niște mâzgălitori obosiți de pe net?”
The Guardian: „Nu am auzit niciodată de Express Sud-Est. Nu ne interesează.”
Le Monde: „Ăștia care scriu sunt români? Ce au furat?”

Bine ați venit într-o poveste PSD!

Ceatalchioi, satul fanion al POVEȘTILOR PSD despre cum a fost scoasă România din noroaie. Ori despre cum a fost pusă o comună sub sechestru vreme de 12 ani pentru 11 kilometri de asfalt dispăruți ca prin farmec, iar vara trecută s-a pricopsit cu o uzină de apă fantomă

Ani de zile, în comuna Ceatalchioi din Delta Dunării nu s-a mai investit un leu pentru că statul român pusese sub sechestru întregul sat pentru o datorie-record de două milioane de euro. Cât bugetul comunei pe 35 de ani. Vara trecută, însă, cei din Ceatalchioi au dat lovitura. Ministrul apelor Ioan Deneș a inaugurat aici, cu mare fast, o uzină de alimentare cu apă din Delta Dunării! Care, ca un făcut, nu are perspective să funcționeze prea curând.

Povestea chinului celor 800 de locuitori ai comunei Ceatalchioi, așezată pe malul brațului Chilia, a început acum 16 ani tocmai cu o veste bună. Cineva de la primărie a înălțat în sărăcia aceea un frumos steag al Uniunii Europene, semn că, minune mare, fonduri de la Bruxelles urmează să se reverse pe ulițele prăfuite în puhoi, precum Dunărea ieșită din matcă.

Citește și: Viorica Dăncilă, această „Dandanache cu fustă” a politicii românești, declarație halucinantă și tupeu a la Dragnea: „Guvernul a scos țara din noroaie”

Agenția SAPARD, care împărțea pe atunci fondurile comunitare, a acceptat propunerea lor de a construi un drum care să lege Ceatalchioi de localitatea vecină. Erau 11 kilometri de drum asfaltat, singurii 11 kilometri de civilizație dintr-un sat împietrit în epoca medievală fără apă curentă, fără gaze, cu o școală și cu o primărie care stau să se dărâme.

După încă un an, drumul a fost terminat. În soarele fierbinte al Deltei, asfaltul strălucea ca diamantul, încingând tălpile autorităților venite cu mare fast de la județ să taie panglica. Dar lucrurile nu aveau să rămână mult timp frumoase ca în basme.

Drum pierdut, declarat nul

După patru ani, o echipă de control de la SAPARD a venit să inspecteze drumul. Dar ia asfaltul de unde nu-i! Inspectorii s-au aplecat cu palmele streașină la frunte, de parcă căutau furnici, nu un șarpe de 11 kilometri de bitum. Investiția dispăruse ca prin farmec, măcinată de roțile mașinilor de acolo și spălată de ploi. Și după 1 milion de euro cheltuiți, drumul era mai prost decât fusese înainte, cu gropi una lângă alta. Pe unele porțiuni era atât de rău, că mașinile și-au croit drumuri alternative direct prin miriște.

Citește și: Simileasca, mon amour! Ori despre sărăcia cartierului de țigani din Buzău și mafia care controlează cerșetorii care au năpădit orașele suedeze

Misterioasa dispariție a drumului a fost posibilă printr-un concurs ciudat de împrejurări întâmplat doar într-o țară ca România. Mai întâi, drumul a fost construit fără a se ține cont că pe acolo urmează să treacă și camioane de mare tonaj care nu au o altă rută pe care s-o parcurgă către societățile agricole de pe brațul Chilia. Așa că drumul european a fost proiectat doar pentru trafic ușor, lucru care nu a interesat pe nimeni.

Să aruncăm digul în Dunăre

Ce-i drept, primăria a montat imediat după finalizarea lucrărilor panouri cu restricții de circulație de 7 tone. Numai că în zonă se trecea cu încărcături de 60 de tone. Cele mai multe , spun angajații primăriei , aparțin firmei fostului senator Traian Rece, care are o cooperativă chiar în Ceatalchioi. Rece, în schimb, se apără spunând că drumul e pe un dig aflat în proprietatea lui. „Mă duc și iau digul, îl iau cu basculante și îl arunc în Dunăre, că e proprietatea mea. Sunt în curtea mea. Dumneavoastră mă învățați cu ce să circul în curtea mea și pe proprietatea mea?”, spunea atunci Traian Rece.

Ceatalchioi
Tudor Cernega, primarul comunei Ceatalchioi

„Ne-a spus să ne luăm drumul și să plecăm de pe digul lui”, își amintește primarul Tudor Cernega. Numai că un raport al Curții de Conturi, ajuns în posesia noastră, a scos la iveală faptul că tot ce a susținut Rece în acești ani nu era tocmai adevărat: digul era bun din domeniul public al județului Tulcea și nicidecum o proprietate privată. Mai mult, fostul senator Traian Rece ar fi încercat anul trecut să intabuleze dreptul de proprietate asupra digului, iar Curtea de Conturi a sesizat acțiunea ca un posibil caz penal.

Sechestrați în epoca medievală

Pentru că după doar patru ani inspectorii nu au mai găsit niciun drum, primăria a fost anunțată că tot satul este bun de plată. Trebuia să restituie milionul de euro luat de la SAPARD, dar și penalități. În total – două milioane de euro. O sumă pe care ar fi putut-o înapoia cei de la Ceatalchioi în 35 de ani.

Ceatalchioi
Sechestru pe Primărie

Astfel, Agenția Națională de Administrare Fiscală a scos satul la vânzare, la propriu. A poprit toate conturile, a pus sechestru pe islazul comunal de 1.200 de hectare și pe terenurile intravilane. Erau vizate și clădirea primăriei, școala din sat, utilajele. Nici angajații primăriei nu au dus-o mai bine în urma sechestrului. Salariile nu le-au mai intrat cu lunile pentru că le înghițea SAPARD-ul de cum ajungeau în cont. Viceprimarul, în disperare că moare de foame, și-a dat demisia și a plecat unde a văzut cu ochii.

Dar pe lângă banii de salarii, Uniunea Europeană le lua tot ce însemna bani de investiții, iar edilii din Ceatalchioi nu au avut ce să facă decât să se uite cu invidie cum comunele din județul lor au înflorit în ultimii ani din fonduri europene, racordându-se la canalizare, ridicându-și stații de epurare, renovându-și școlile și căminele culturale, asfaltându-și ulițele. Ei au avut interzis de la orice alt program de finanțare, rămânând cu satul lor în vremea lui Cuza.

Chinul oamenilor din Ceatalchioi s-a încheiat în 2015, când ANAF-ul i-a înștiințat că s-a ridicat sechestrul asupra bunurilor primăriei și asupra conturilor, după ce Guvernul a alocat fondurile necesare plătirii datoriei în numele localității.

Altă poveste, aceleași minciuni

În 2004, în Ceatalchioi au început lucrările la o stație de captare şi tratare a apei brute, investiția costând nu mai puțin de 10 milioane de lei. Stația şi cei aproape 13 kilometri de rețele ar fi trebuit să asigure, cel puțin pe hârtie, apa pentru cei 700 de locuitori ai localităților Ceatalchioi şi Pătlăgeanca.

Ceatalchioi
Ministrul Ioan Deneș a tăiat panglica

Inaugurată, cu mare fast, de către ministrul apelor Ioan Deneș și președintele Consiliului județean Tulcea, Horia Teodorescu, stația de alimentare cu apă din Delta Dunării nu funcționează nici la 8 luni de la tăierea panglicii! Și, chiar dacă investiția a costat nu mai puțin de 10 milioane de lei, bani publici, apa TOT NU VA FI POTABILĂ (cum a mințit vara trecută ministrul apelor Ioan Deneș) pentru că proiectul nu a prevăzut și o instalație de clorinare.

Uzina a fost lăsată de izbeliște, imediat după inaugurarea oficială

Inaugurarea oficială a alimentărilor cu apă din localitățile Ceatalchioi şi Pătlăgeanca s-a făcut într-o atmosferă festivistă la 21 iunie 2018. Panglica a fost tăiată chiar de ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneș, la eveniment mai participând președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu şi primarul comunei Ceatalchioi, Tudor Cernega.

După inaugurarea cu fast, stația de apă de la Ceatalchioi a fost părăsită

La ceremonie nu au fost lăsați să participe sătenii din Ceatalchioi, sătui de altfel promisiunile aleșilor, că vor avea apă la robinet. Lucrările au fost executate de o firmă de casă a baronilor PSD Tulcea, implicată în dosare de corupție și aflată în insolvență.

Ministrul Deneș a dedicat „investiția” Centenarului, dar primarul a demascat minciuna

Lucrările la investițiile din cele două sate au început în anul 2004 şi au costat nu mai puțin de 10 milioane de lei. Stația de captare şi tratare a apei brute din satul Ceatalchioi şi cei aproape 13 kilometri de rețele ar fi trebuit să asigure, cel puțin pe hârtie, apa pentru cei 700 de locuitori ai localităților Ceatalchioi şi Pătlăgeanca. La inaugurare, ministrul apelor, Ioan Deneș și „baronul Teo”, cum i se mai spune președintelui Consiliului Județean, Horia Teodorescu, s-au arătat mândri de o așa investiție în Anul Centenarului!

„Aceste recepții şi dări în folosință se fac în Anul Centenarului. Legăm această recepție şi punere la dispoziție a apei potabile de acest an important, Anul Centenarului, pe care noi îl sărbătorim cu mândrie. Sunt investiții începute, e adevărat, cu multă vreme în urmă şi care, iată, reușim să le finalizăm acum. (…)”, declara la inaugurare ministrul Ioan Deneș.

Apa NU va fi însă potabilă. Asta pentru că stația nu este prevăzută cu o instalație de clorinare. O recunoaște chiar primarul, care spune acum că, dacă ar fi fost după el, nu ar fi inaugurat stația. „Lucrările au durat 12-15 ani, pentru că nu a fost finanțare. Proiectul este unul mai vechi și nu prevede un sistem de clorinare a apei. Ne mai nemulțumește faptul că în proiect nu au fost prevăzuți nici hidranți, în caz de incendiu”, a explicat primarul Tudor Cernega.

Stația-fantomă din Deltă nu are angajați

După cum s-a putut vedea mai sus, ministrul Deneș a inaugurat o uzină-fantomă, care nu are perspective să funcționeze prea curând. Satul nu are canalizare, iar gospodăriile nu sunt branșate la rețeaua de apă! Pentru a putea funcționa, stația are nevoie de personal de specialitate, printre care și un chimist, dar nu se știe de unde va face rost de bani Primăria Ceatalchioi pentru plata angajaților stației.

În plus, Primăria se confruntă iarăși cu mai multe litigii, pentru că stația nu a fost construită pe domeniul public, ci pe un teren privat, care nu a fost expropriat. Astfel, stația a fost ridicată pe terenul fermei agricole Agrodelta Sireasa SA și al unor săteni.

”Nu am făcut un calcul, să vedem cât va costa branșarea unei gospodării. Până atunci, vom pune în sat la 500 de metri câte un robinet, dar va fi apă menajeră, pentru că nu avem clorinare”, a demontat primarul Tudor Cernega minciunile spuse în comunicatele oficiale ale Guvernului.

În loc de epilog

Așadar, după un chin de 16 ani, comuna Ceatalchioi figurează cu zero datorii la Uniunea Europeană. Dar rămâne în continuare cu un drum lipsă și cu o uzină de apă inutilă, o comună încremenită în timp și o lecție de predat generațiilor următoare: drumul spre iad, fie el și unul făcut din fonduri europene, e pavat cu bune intenții.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook și, dacă vrei, poți să ne dai Like și mai jos: 

Întrucât suntem CENZURAȚI pe FACEBOOK, ne poți urmări investigațiile și reportajele și pe GoogleNews. Nu te costă nimic, dar ajuți astfel niște ziariști idealiști care se încăpățânează, încă, să creadă că își pot face meseria fără patroni și fără interese ascunse. 

Express Sud-Est.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială, care nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice. Puteți să ne sprijiniți prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Donează prin Transfer Bancar

CONTURI BANCARE:
IBAN RO34BTRLRONCRT0CE8518001, în lei
IBAN RO78BTRLEURCRT0CE8518001, în euro

Deschise la Banca Transilvania

Doriți să primiți notificări ori de câte ori postăm ceva nou?

spot_img

2 COMENTARII

  1. Acel Ministru Ioan Denes și Horia Teodorescu ar fi trebuit sa înfunde pușcăria… pentru ca și în momentul de fata drumul este un coșmar dn222 ! În fiecare an se arunca pietriș cu firma lui Transport bani aruncați de pomana în loc sa îl asfalteze, de la Tudor Vladimirescu pana la Chilia, rușine Judecătorilor și Procurorilor!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Preluarea textelor de pe paginile EXPRESS SUD-EST se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe EXPRESS SUD-EST sunt protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului. Preluarea integrală a materialelor EXPRESS SUD-EST se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

- A word from our sponsor -

spot_img

News

EXPRESS SUD-EST

Editorial

George Lixandru
GEORGE LIXANDRU

Ion Chiaburu din Cislău, despre alegeri

Ion Chiaburu, așa-l știa lumea în Cislău, ca pe unul din neamul lui Chiaburu, cu toate că ăștia n-au avut de niciunele niciodată, cum sunt cei din neamul lui Gică Boieru la care ei au tot fost slugi mai toată viața, chiar dacă numele de familie era Chiaburu… Trag mai mereu câte o fugă pe la Cislău, locul nașterii mele. Odată, parcă în urmă cu vreo trei-patru ani, abia coborât din tren, am dat nas în nas cu Ion Chiaburu. Cu o sacoșă în mână, având îndesate în ea pijamaua și alte mărunțișuri, fostul meu vecin, Ion Chiaburu, așa-l știa satul, ca unul din neamul lui Chiaburu, cu toate că ăștia n-au avut de niciunele niciodată, cum sunt cei din neamul...

Dezvăluiri

Ion Gherghiceanu, primarul din Pătârlagele, prins cu pantalonii-n vrie, în plină primărie

La Buzău, ANI, ca și DNA de altfel, se face că plouă. Dacă o dată la câțiva ani mai cade câte un penal din greii județului, este pentru că, din când în când, ANI ori DNA trebuie să se facă_că lucrează, vorba aia celebră de la loviluția din 89. Ion Gherghiceanu, primarul din Pătârlagele, umblă cu pantalonii incompatibilității în vine prin primărie, dar conform legilor PSD în baza cărora funcționează instituțiile amintite mai sus, nimeni nu vede, nimeni nu...
spot_img

REPORTAJ

Ianca, orașul fantomatic din...

Unitatea de la Ianca a fost 58 de ani elita aviaţiei militare. Acum seamănă cu piramidele mayaşilor din junglă. Ultimii 22 de colonişti de aici merg 5 km ca să-şi cumpere o pâine. E o lungă penitenţă, cea mai plictisitoare din lume. E ca o pedeapsă de 20 de ani la solitudine, pleci capul şi încerci să rezişti, n-ai unde să fugi, n-ai unde să scapi. Câteva familii, le numeri pe degetele de la mâini, îşi contemplă finalul printre ruinele fostei unităţi militare de aviaţie Ianca, într-un decor fantomatic din...

Focurile Vii, locul de baștină a Flăcării olimpice....

Focurile Vii. Un fenomen rar, o locație superbă, un loc cu iz de legendă, chiar mitic dacă este să-i credem pe cei care spun că a inspirat Flacăra Olimpică… Toate acestea sunt ascunse însă de o infrastructură jalnică, fapt ce a dus la o situație caracteristică pentru întreg turismul românesc. Fenomenul natural de la Focurile Vii, din județul Buzău, este puțin cunoscut turiștilor din țară şi străinătate şi nu este deloc promovat în circuitele turistice...

Anchete

”Băieții deștepți” din energie, călcați de DNA. Doi oameni de afaceri reţinuţi și doi directori din companii de stat, sub control judiciar

”Băieții deștepți” din energie, călcați de DNA. Procurorii DNA au reținut pe 8 februarie, pentru 24 de ore, doi oameni de afaceri pe care îi acuză de săvârșirea unor infracțiuni de dare de mită, trafic și cumpărare de influență și deturnare a unor licitații publice. În dosar sunt cercetate şi directorii CET Sud şi Electrocentrale Rovinari. Iată că și ”băieții deștepți” din energie sunt călcați de DNA. Pe când și un dosar cu șmecheriile samsarilor din domeniul furnizării energiei electrice? https://expresssud-est.ro/editorial/de-doi-bani-speranta-vine-primavara-traiasca-stevia/ Un...

- A word from our sponsor -

spot_img

Gura Teghii. Cu drag de deasupra lumii

Înfiptă în coasta cea mai de miazănoapte a Buzăului, la hotarele Vrancei și Covasnei, vatra comunei Gura Teghii a fost chiar sub Piatra lui Vișan, unde se unesc cele două Bâsce, aproape de locul unde odată se ținea „înțărcatul mieilor”, străbunul ritual tracic de urcare a turmelor spre pășunile din munți. Şi mai sunt ritualuri vechi: "Noaptea oilor", când baciul stă de veghe până în zorii zilei, invocând duhuri şi pândind pe cer constelația "Ciobanul cu oile şi câinii",...