Noul pod proiectat peste Dunăre va uni Dobrogea de Moldova şi Muntenia în zona Jijila şi ar urma să fie inaugurat în 2021. Proiectul presupune amenajarea, în total, a 23 kilometri, dintre care 17 kilometri vor fi pe teritoriul județului Tulcea.
Deasupra Dunării va fi o porțiune de 2 kilometri de pod. În rest vor fi viaducte, drumuri de legătură, intersecții giratorii, plus 33 de poduri, podețe şi pasaje. Pe malul Tulcei va exista şi o stație automată de taxare.
Podul care va lega Moldova şi Muntenia de Dobrogea va costa circa 500 milioane de euro. Va fi cel mai scump pod din istoria României şi al doilea proiect de infrastructură, ca valoare, de pe tot cursul Dunării (după Porțile de Fier).
Lucrările de pregătire a terenului au început din decembrie 2018.
Actualmente, orice drum la Galați sau Brăila implică trecerea Dunării cu bacul, ceea ce ridică durata călătoriei la o oră şi jumătate pentru 20 kilometri, dacă ești norocos.
PROIECTUL, DETALIAT
Lungimea totală a traseului „Podului suspendat peste Dunăre în zona Brăila“, cum este numită lucrarea de utilitate publică de interes național, este de 23,413 kilometri. Acesta este împărțit în două secțiuni: drumul principal Brăila-Jijila şi drumul de legătură cu DN22 Smârdan-Măcin. Pe ambele secțiuni de drum, viteza maximă permisă va fi de 80 km/h.
Drumul principal Brăila-Jijila are o lungime de 19,095 kilometri, cu 4 giratorii şi 1 nod rutier. Până la km 7+940 va avea 2 benzi de circulație pe fiecare sens, iar de acolo – câte una pe sens. Drumul de legătură cu DN22 Smârdan-Măcin are o lungime de 4,328 kilometri şi are o bandă de circulație pe fiecare sens, cu 2 intersecții.
Podul suspendat va fi poziționat pe drumul principal Brăila-Jijila, între km 4+596,10 şi km 6+570,52, respectiv la km 165+800 pe fluviul Dunărea (măsurat de la Sulina). Lungimea sa totală va fi de aproape 2 kilometri, mai exact 1.974,30 metri. Dintre aceștia, 489,65 metri reprezintă deschiderea laterală pe malul dinspre Brăila, iar 364,65 metri – cea de pe malul dinspre Tulcea. De o parte şi de alta vor fi construite două viaducte de acces, fiecare în lungime de 110 metri. Podul suspendat va avea o înălțime de cel puțin 38 metri de la nivelul maxim de inundație al Dunării. Lățimea totală a podului suspendat va fi de 31,70 metri.
Calea pe pod va avea 22,00 metri, fiind alcătuită din 4 benzi de circulație de 3,50 m lățime fiecare, 4 benzi de încadrare de câte 0,5 m lățime, două acostamente de 1,50 m lățime şi o zonă mediană cu lățimea de 3,00 metri.
Citește și: Andrei Bodean, procurorul care i-a trimis în pușcărie pe Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu și care a protestat împotriva schimbărilor legilor Justiției, va fi șeful DNA Constanța în următorii trei ani
Acestora li se adaugă, de o parte şi de alta, 2 benzi adiționale pentru trafic pietonal, biciclete şi întreținere, trotuarele având lățimi de câte 2,80 metri fiecare. Blocurile de ancorare sunt integrate în teren şi sunt localizate în afara digurilor Dunării. Contractul de proiectare şi execuție a fost atribuit asocierii dintre firmele Astaldi SpA (Italia) şi IHI Infrastructure Systems Co. Ltd (Japonia).
JIJILA ASPIRĂ LA STATUTUL DE SUBURBIE PENTRU BRĂILA ȘI GALAȚI
În Jijila şi Garvăn, proprietățile au încă un preț scăzut. Loturi de teren de 1.000 metri pătrați s-au vândut cu 6.000 euro, iar teren mai mult (1.250 mp) cu o casă bătrânească pe el costă cam 17.000 euro. Deocamdată, „suburbia“ Jijila nu are decât gaze şi apă, dar sunt proiecte depuse pentru canalizare şi asfalt în toată comuna.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA a transmis în teritoriu decizia de expropriere din 8 ianuarie 2019 pentru imobilele proprietate privată aflate pe coridorul lucrării. Un număr de 400 persoane (fizice şi juridice), proprietari de teren intravilan şi extravilan, în special arabil, din localitățile Brăila, Vădeni (județul Brăila), Smârdan sau Jijila (județul Tulcea), vor fi despăgubite de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor, cu suma totală de 10.348.064 lei, pentru o suprafață totală de 642.293 mp teren.
DESCOPERIRILE ARHEOLOGILOR
Șantierul demarat la sfârșitul anului 2018 au început cu defrișarea locului unde vor fi amplasate picioarele podului de pe malul dobrogean, apoi a venit rândul arheologilor să intre pe teren. Aceștia au scos la iveală morminte şi obiecte aparținând unor culturi străvechi, iar vestigiile vor fi păstrate la Muzeul de Istorie şi Arheologie de la Tulcea.
„Cele mai vechi vestigii pot fi legate de o necropolă plană de inhumație datată probabil în perioada timpurie a epocii bronzului. Defuncții au fost depuși în poziție chircită, deasupra lor fiind presărat din abundență ocru“, a descris anterior arheologul Sorin Ailincăi, directorul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion“ (ICEM) Tulcea.
Tot din epoca bronzului datează câteva amenajări atribuite culturilor Noua sau Coslogeni (sec. XVI-XI î.Hr.). Cea mai mare parte a vestigiilor descoperite datează însă din perioada romană timpurie (sec. I d.Hr.). „Acestei secvențe cronologice îi sunt atribuite atât locuințe de tip bordei, cât şi multe gropi – unele de dimensiuni impresionante (adâncimi de peste 3 m) în care au fost descoperite şi schelete de animale mari (cornute mari, cai) aflate în conexiune anatomică“, explică specialistul tulcean.
SMÂRDANUL ISTORIC
Dunărea se îngustează la Smârdan, vecinul Jijilei, unde funcționează bacul. Acesta va rămâne să deservească locuitorii pentru care podul va fi prea îndepărtat. Smârdan este cunoscut pentru semnificația sa istorică: pe aici a intrat Armata Română în Dobrogea, la 14 noiembrie 1878, când a preluat provincia fostă otomană în administrare românească.
Smârdan se numea pe atunci Ghecet („vad“, în turcă), iar Carol I a urmărit traversarea privind de pe malul celălalt. Când trupele au ajuns în siguranță în Dobrogea şi au constatat că populația îi așteaptă cu brațele deschise, suveranul României a trecut şi el Dunărea, pășind la Ghecet.
