miercuri, 5 februarie 2025
2.6 C
Buzău

România

2.6 C
Buzău
miercuri, 5 februarie 2025
2.6 C
Buzău

Revoltă la Focșani. Cristi Misăilă a pus taxă pe...

O taxă specială introdusă de primarul Cristi Misăilă la Focșani a creat revoltă în rândul localnicilor: impozitul pe iluminatul public. Mulți locuitori consideră taxa abuzivă,...
Ești aiciGalațiȘendreni – o comună „europeană” cu doar cinci kilometri de drum asfaltat

Despre Express Sud-Est


New York Times: „Cine sunt băieții ăștia? Niște mâzgălitori obosiți de pe net?”
The Guardian: „Nu am auzit niciodată de Express Sud-Est. Nu ne interesează.”
Le Monde: „Ăștia care scriu sunt români? Ce au furat?”

Șendreni – o comună „europeană” cu doar cinci kilometri de drum asfaltat

Deşi se află la numai 11 kilometri distanţă de Galaţi şi este considerată zonă rezidenţială de către gălăţenii care au migrat masiv de la oraş la ţară, comuna Șendreni nu are decât 10 la sută dintre drumuri asfaltate, mai exact 5 dintre cei 50 de kilometri de şosea.

Citește și: Nehoiu, un loc peste mizerie | Cu toate că orașul buzoian a avut odată chiar și statut de zonă defavorizată, la Nehoiu înflorește în continuare doar șomajul, iar Primăria s-a transformat într-un fel de serviciu social care plătește pe bandă rulantă ajutoare

Situaţia pare destul de gravă la Șendreni, având în vedere că sunt comune mult mai îndepărtate de municipiu, care stau mult mai bine şi la utilităţi şi la infrastructură, însă primarul Paul Cristea susţine că toate acestea se întâmplă din cauza birocraţiei care încetineşte mult rezolvarea problemelor prioritare.

„Nu ne-am grăbit cu proiectele pentru asfaltare, întrucât am dorit să îngropăm în pământ toate ţevile de la reţelele de utilităţi, să facem canalizarea şi abia apoi să asfaltăm. De altfel, există o adresă prin care suntem înştiinţaţi că nu avem voie să facem investiţii legate de drumuri, până când nu se rezolvă problema utilităţilor, ca să nu ne apucăm apoi să spargem asfaltul pus, ca să băgăm ţevi şi să săpăm şanţuri”, explică Paul Cristea. 

Proiecte

În comuna râvnită pentru un loc de casă de foarte mulţi orăşeni cu stare, problema utilităţilor mai are de aşteptat până să fie rezolvată. Dacă mai bine de 90 la sută dintre locuitori au apă şi electricitate, pentru canalizare, abia din primăvară urmează să înceapă lucrările, iar pentru gaz, abia s-a întocmit studiul de fezabilitate.

ȘendreniÎnsă demersuri pentru asfaltare s-au făcut şi se mai fac. „Avem un proiect PNDL prin care urmează să asfaltăm 5 kilometri de drum. În acelaşi timp, am depus la Constanţa documentaţia pentru un proiect prin care vom putea asfalta încă 5 kilometri, însă  când vom prinde şi fonduri. Deocamdată, am fost declaraţi eligibili, dar nu am primit finanţare. Aşteptăm la următoarea rundă”, spune  edilul de la  Șendreni.

Citește și: Cumpăna, comuna cu o stradă care poartă nume de baron PSD. Consiliul local al comunei constănțene a decis ca numele unei străzi din localitate să poarte numele lui Felix Stroe, cel mai puternic om din județul Constanța

Acesta susţine că grila pentru eligibilitatea proiectelor de genul acesta ar fi prost întocmită şi în dezavantajul comunei pe care o conduce şi care, în ultima vreme, stă foarte bine la capitolul creşterea populaţiei. „La acest proiect s-a luat în calcul numărul locuitorilor înregistraţi la recensământul din 2011, când aveam 3.100 de persoane, şi nu numărul existent în momentul documentaţiei,  adică 4.700 de locuitori, plus alţi 2.000 – 3.000 de oameni care nu au mutaţie pe Șendreni, deşi locuiesc aici. Ceea ce nu-i normal”, a mai  adăugat Paul Cristea.

Se rezolvă problema câinilor: un ONG care-i eutanasiază

De la Paul Cristea aflăm că una dintre problemele cu care se confruntă este numărul mare al  maidanezilor greu de controlat: „Am încercat să facem un padoc al nostru, dar proiectul nu a  fost votat de către consilierii locali. În 2017 am făcut un proiect tehnic pentru padocul care ar fi adunat 100 de câini. Apoi n-am mai refăcut documentaţia, pentru că am luat legătura cu ceilalţi primari din jurul Galaţiului şi am aflat că tot s-ar strânge, câinii fără stăpân sunt aduşi şi din alte părţi şi lăsaţi la noi.”

Citește și: Berca, comuna pâclei şi a asistaților sociali ori despre cum a falimentat localitatea buzoiană care avea, în timpul comunismului, o industrie care „duduia“, la propriu, de cum a intrat în „morișca” nemiloasă a afacerilor de partid și de stat

Primarul Şendreniului mai susţine că o altă soluţie ar fi înfiinţarea unei asociaţii între comunele din jurul Galaţiului, cu sprijinul primăriei din municipiu, pentru construirea unui padoc cu câteva mii de locuri, suficient pentru rezolvarea problemei.

Însă, până la înfiinţarea asociaţiei, edilul a găsit şi o altă soluţie: un parteneriat cu un ONG de pe lângă Bucureşti: „Sunt doctori veterinari oamenii care au venit cu soluţia. Facem un parteneriat, prin care ei se obligă să adune câinii de pe străzi, îi microcipează şi, dacă nu sunt adoptaţi în termen de 18 zile, sunt eutanasiaţi. E legal, iar eu trebuie să duc la îndeplinire legea”,  se apără Paul Cristea.

Doar taxa la salubrizare a crescut

ȘendreniPentru comuna Șendreni, în 2018, nu s-au majorat taxele şi impozitele, cu excepţia celei de salubrizare. „Aici am fost nevoiţi să cerem bani în plus, pentru că au crescut salariile minime. Gestionarea gunoiului a fost o problemă până când ne-am făcut propria societate de salubrizare. Acum avem propriile utilaje. două maşini de gunoi, un tractor cu remorcă, un buldoexcavator cu remorcă. De asemenea, am făcut nişte coşuri speciale pentru colectarea selectivă. Dacă nu colectăm selectiv măcar 25 la sută din cantitatea de gunoi, suntem penalizaţi”, spune primarul.

Am găsit, într-adevăr, în comună nişte coşuri din sârmă, unde colectarea selectivă se face la grămadă, plastic şi hârtie la un loc, brambureala la vedere creând şi un aspect neplăcut pentru cei care trec prin zona respectivă.

O comună cu peste 4.000 de hecare

Comuna Șendreni este situată în partea de sud a judeţului Galaţi, la 11 kilometri distanţă de municipiul Galaţi şi 30 de kilometri distanţă de municipiul Brăila, şi face parte din regiunea de dezvoltare Sud-Est a României. În componenţa sa intră satele Șendreni, Movileni şi Şerbeştii Vechi. Comuna este străbătută de Drumul Naţional 25 şi are o suprafaţă de 4.734 de hectare, dintre care 176 de hectare se află în intravilan.

Comuna va avea gaze, dar nu se ştie când (sic!)

Una dintre durerile locuitorilor din Șendreni este lipsa reţelei de gaze. Deşi se fac demersuri, lucrurile se mişcă foarte încet, prin urmare primarul Paul Cristea nu ne-a putut da un termen pentru când oamenii se vor putea bucura de această utilitate.

Șendreni„Am făcut studiul de fezabilitate, iar acum trebuie să obţinem viza pentru certificatul de urbanism. După aceea, trimitem la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) documentaţia, unde în urma unui calcul privind eficienţa economică, ni se va da un răspuns dacă suntem eligibili sau nu. Apoi, Ministerul Energiei va scoate lucrarea la  licitaţie, deci e cale lungă, nu ştim exact când se va materializa acest proiect. Avem două variante: prima ar fi ca operatorul să facă singur întreaga lucrare, iar a doua ar fi ca şi Primăria să suporte costurile săpăturilor. Noi suntem pregătiţi pentru ambele”, spune Paul Cristea. 

Citește și: Tecuci, orașul cu viteză de melc sau de ce nu vrea varianta ocolitoare a Tecuciului ca să-i fie tăiată ”pamblica” de inaugurare

Acesta spune că reţeaua de gaze va fi introdusă întâi în Șendreni, deoarece între acest sat şi Movileni şi Şerbeşti există în jur de 2-3 kilometri în care nu ar fi niciun consumator, astfel costurile crescând foarte mult.

„Întâi facem la Șendreni şi apoi extindem din venituri proprii. Proiectul e făcut pentru consumul pe întreaga comună. Sunt termene mari de la un demers la altul. Sperăm ca şi guvernul să mai reducă din birocraţie”,  mai spune edilul de la Şendreni.    

Vor avea însă canalizare

O altă utilitate de care duc lipsă locuitorii din comună, dar pe care o vor avea însă în cursul acestui an este canalizarea. „Suntem din 2008 membri fondatori ai Asociaţiei de dezvoltare intercomunitară Apă-Canal. S-a semnat deja contractul pentru reţeaua de canalizare. Urmează să înceapă lucrările în martie, cel târziu iunie, reţeaua acoperind toată comuna”, declară Paul Cristea.

Locuitorii din Șendreni stau foarte bine la capitolul apă potabilă, unde acoperirea este de aproape 100 la sută, dar şi la energie electrică, unde mai sunt doar câteva străzi neracordate.

Citește și: Cine este Adrian Mocanu, deputatul care dă pe votanții săi atât cât valorează: o sacoșă, două cu pungi de mălai și sticle de ulei de rapiță. Ori despre cum a ajuns Mocănel la al treilea mandat în care zice că ne reprezintă, dar votează legi împotriva noastră

„E vorba de cartierele noi, de vreo şase străzi în total. Aici avem o problemă. Nu toţi cei care au construit au făcut demersurile să cedeze străzile  la  Primărie. Pentru patru străzi, unde s-a făcut acest lucru, avem documentaţia gata pentru a o  depune la Electrica. Mai sunt încă două străzi unde lucrurile merg mai încet, iar noi nu putem face investiţii pe nişte terenuri care nu sunt ale Primăriei, pentru că am putea fi învinuiţi de deturnare de fonduri. Cetăţenii trebuie să  fie conştienţi că este în interesul lor să cedeze străzile la  Primărie, pentru că urmează şi canalizarea şi asfaltarea străzilor şi nici aceste lucrări nu pot fi realizate pe domenii private cu bani de la Consiliul local”, a mai precizat primarul.

Se caută medic de familie pentru Movileni

În 2006, a fost construit un nou sediu pentru dispensar în centrul comunei, cu două puncte de lucru în satele componente. Până la începutul acestui an, existau în comună doi medici de familie, unul la Şendreni şi unul la  Movileni. Deşi s-ar crede că o comună precum aceasta,  aflată la o navetă de 11 kilometri numai de Galaţi, ar trebui să  fie atractivă pentru medicii de familie, realitatea e, de fapt, alta.

„În prezent, căutăm medic pentru Movileni. Cel care a fost până  acum a considerat că este nerentabil să aibă doar 100 de persoane pe listă şi s-a retras. Foarte mulţi dintre locuitorii Movileniului sunt înscrişi la medici de familie la Galaţi”, spune Paul Cristea.

În Șendreni există şi un cabinet stomatologic şi două farmacii. A mai existat o farmacie şi în Şerbeştii Vechi, dar a fost închisă, fiind considerată nerentabilă.

Peste jumătate dintre elevi, „picaţi” la matematică la Evaluare

În comună funcţionează o singură şcoală cu clase I-VIII şi trei grădiniţe, câte una în fiecare sat component. La şcoală, elevii sunt aduşi cu două microbuze care sunt suficiente pentru transportul tuturor elevilor care vin din Şerbeşti şi Movileni.

Citește și: Florin Iordache şi „Filiera Libaneză“. Interesul direct al deputatului PSD de Olt pentru amnistia şi grațierea care i-ar scăpa finul de închisoare

„Instituţiile de învăţământ au tot ceea ce le trebuie, cu excepţia Grădiniţei din Șendreni, unde am aplicat pentru un proiect ca să facem o scară de incendiu, pentru a putea primi avizele de la ISU. Tot la această grădiniţă sunt alocate şi cele două clase pregătitoare, întrucât mobilierul trebuie să fie adecvat vârstei lor”, spune Paul Cristea.

Deşi primarul se laudă cu faptul că şcolii nu-i lipseşte nimic, totuşi mai bine dintre elevii care au susţinut Evaluarea Naţională în vara lui 2017 nu au reuşit să obţină măcar cinci la matematică, spre deosebire de limba română unde a promovat toţi. Dintre cei 16 elevi care s-au prezentat la examen, nouă au avut la matematică note între 2,50 şi 4,70, ceea ce ar trebui să  fie un semnal de alarmă pentru o comună aflată atât de aproape de Galaţi. Sunt sate mult mai dezavantajate din puntul de vedere al aşezării geografice, care au aproape toţi elevii promovaţi.

Statul „vămuiește” excedentul bugetar

Comuna Șendreni este una dintre cele mai bogate din judeţ. Aşa se face că, în 2016, excedentul bugetar a fost de trei milioane de lei. „Conform noului cod fiscal, statul nu mai înapoiază în anul următor toată suma, ci opreşte 50 la sută din ea, acest lucru întâmplându-se peste tot acolo unde există excedent bugetar din cotele defalcate din TVA. Aşa se face că, din cele trei milioane, vom primi înapoi doar 1,5 milioane de lei”, spune primarul. (Sursa: viatalibera.ro)

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturați, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

Întrucât suntem CENZURAȚI pe FACEBOOK, ne poți urmări investigațiile și reportajele și pe GoogleNews. Nu te costă nimic, dar ajuți astfel niște ziariști idealiști care se încăpățânează, încă, să creadă că își pot face meseria fără patroni și fără interese ascunse. 

Express Sud-Est.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială, care nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice. Puteți să ne sprijiniți prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Donează prin Transfer Bancar

CONTURI BANCARE:
IBAN RO34BTRLRONCRT0CE8518001, în lei
IBAN RO78BTRLEURCRT0CE8518001, în euro

Deschise la Banca Transilvania

Doriți să primiți notificări ori de câte ori postăm ceva nou?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Preluarea textelor de pe paginile EXPRESS SUD-EST se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe EXPRESS SUD-EST sunt protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului. Preluarea integrală a materialelor EXPRESS SUD-EST se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

- A word from our sponsor -

spot_img

News

EXPRESS SUD-EST

Editorial

George Lixandru
GEORGE LIXANDRU

Bolojan și „mănăstiruțele” din PNL

Eram convins că toate reformele începute de Ilie Bolojan atât în PNL, dar şi la locul de muncă din Senat, nu vor fi primite cu aplauze nici măcar în propriul partid. Mă aşteptam însă ca, o perioadă de timp, cârcotelile să aibă loc pe la colţuri, prin birturi conspirative sau prin vreo toaletă frumos mirositoare din Bruxelles. Fiindcă PNL-iştii au mare nevoie de Bolojan, măcar la nivel de imagine, fostul primar al Oradiei scoţându-i pur şi simplu din gunoi, după calamitatea de la alegerile prezidenţiale. Iată, însă că deja o voce s-a ridicat public împotriva lui Bolojan, şi încă pe un ton foarte vehement, ca să nu spun mitocănesc. Mă refer la Silviu Mănăstire, fost secretar general adjunct al PNL...

Dezvăluiri

Răzvan Leu, din Buzău, și țeapa justițiarului Călin Georgescu

Iese la iveală încrengătura din spatele lui Călin Georgescu. Candidatul la Cotroceni, care a raportat „zero costuri" pentru promovare, s-a ales cu plângere penală la DIICOT, pentru înșelăciune. Concret, un om de afaceri din Buzău îi acuză pe Călin Georgescu și pe un apropiat al acestuia, Ionel Rusen, că l-au escrocat cu suma de 1,1 milioane de euro și că banii ar fi fost folosiți pentru a finanța campania electorală a lui Georgescu. Răzvan Leu a depus, la începutul anului,...
spot_img

REPORTAJ

Cislău – osul domnesc...

Ieșim din Buzău și  intrăm în șerpuirea scâncită a câmpiei buzoiene în jurul râului cu același nume. E ca și cum Bărăganul n-ar vrea să se despartă de noi, agățându-se de gâtul bietei ape și sufocând-o într-o ultimă îmbrățișare. Mergem spre Cislău, o comună al cărei nume are o rezonanță stranie. Mașina în care suntem este condusă de nea Gigi, un moldovean stabilit în Buzău și care se apropie bine de 60 de ani. Ca orice șofer care se respectă, nea Gigi este „omul enciclopedie”. Răspunde la întrebări, dar ...

Herghelia Cislău, o comoară națională

Herghelia Cislău, cu o istorie de peste un secol în care a servit armatei, a cunoscut un declin în timpul Primului Război Mondial şi o perioadă de glorie în anii '30 când a devenit centru de formare şi perfecţionare pentru echipa sportivă a României, este locul în care se găseşte armăsarul Pur sânge englez Fronzen Fire, adus din îndepărtata Irlandă de Irina Vlăducă Marghiloman, strănepoata marelui om politic şi 'părinte' al hipismului românesc, Alexandru Marghiloman. Potrivit...

Anchete

Nehoiu, orașul cu lacăte pe speranță

Nehoiu, orașul care, înainte de revoluție, era o bijuterie a județului Buzău, trece printr-unul dintre cele mai grele momente ale existenței sale. După ce fabrica de prelucrare a cherestelei Foresta a încăput pe mâinile afaceristului sirian Omar Hayssam, sub oblăduirea prefectului Ion Vasile și a primarului Alexandru Corcodel, orașul s-a prăbușit, scăderea iremediabilă a nivelului de trai aducând sărăcie, șomaj şi lipsa oricărei perspective pentru localnici. Altfel, localitatea în care trăiesc în jur de 14.000 de suflete se află...

- A word from our sponsor -

spot_img

Buzău, orașul înglodat în datorii. Drumul lui Constantin Toma, de la o căruță cu pepeni, la falimentarea unui oraș. Ascensiunea unui escroc

Constantin Toma a pozat, ani de zile, în „milionar”. Să ne aducem aminte cât de mult timp s-a lăudat și s-a folosit de această etichetă ca să se strecoare în Primăria Buzău. Șmecheria a ținut pentru că buzoienii, ca orice alți românii de fapt, preferă să creadă în iluzii şi să uite ce nu le place. În fapt, statutul lui Constantin Toma din top Forbes a ținut doar o vară. Odată cu obținerea funcției de primar al Buzăului, și...