Deşi se află la numai 11 kilometri distanţă de Galaţi şi este considerată zonă rezidenţială de către gălăţenii care au migrat masiv de la oraş la ţară, comuna Șendreni nu are decât 10 la sută dintre drumuri asfaltate, mai exact 5 dintre cei 50 de kilometri de şosea.
Citește și: Nehoiu, un loc peste mizerie | Cu toate că orașul buzoian a avut odată chiar și statut de zonă defavorizată, la Nehoiu înflorește în continuare doar șomajul, iar Primăria s-a transformat într-un fel de serviciu social care plătește pe bandă rulantă ajutoare
Situaţia pare destul de gravă la Șendreni, având în vedere că sunt comune mult mai îndepărtate de municipiu, care stau mult mai bine şi la utilităţi şi la infrastructură, însă primarul Paul Cristea susţine că toate acestea se întâmplă din cauza birocraţiei care încetineşte mult rezolvarea problemelor prioritare.
„Nu ne-am grăbit cu proiectele pentru asfaltare, întrucât am dorit să îngropăm în pământ toate ţevile de la reţelele de utilităţi, să facem canalizarea şi abia apoi să asfaltăm. De altfel, există o adresă prin care suntem înştiinţaţi că nu avem voie să facem investiţii legate de drumuri, până când nu se rezolvă problema utilităţilor, ca să nu ne apucăm apoi să spargem asfaltul pus, ca să băgăm ţevi şi să săpăm şanţuri”, explică Paul Cristea.
Proiecte
În comuna râvnită pentru un loc de casă de foarte mulţi orăşeni cu stare, problema utilităţilor mai are de aşteptat până să fie rezolvată. Dacă mai bine de 90 la sută dintre locuitori au apă şi electricitate, pentru canalizare, abia din primăvară urmează să înceapă lucrările, iar pentru gaz, abia s-a întocmit studiul de fezabilitate.
Însă demersuri pentru asfaltare s-au făcut şi se mai fac. „Avem un proiect PNDL prin care urmează să asfaltăm 5 kilometri de drum. În acelaşi timp, am depus la Constanţa documentaţia pentru un proiect prin care vom putea asfalta încă 5 kilometri, însă când vom prinde şi fonduri. Deocamdată, am fost declaraţi eligibili, dar nu am primit finanţare. Aşteptăm la următoarea rundă”, spune edilul de la Șendreni.
Citește și: Cumpăna, comuna cu o stradă care poartă nume de baron PSD. Consiliul local al comunei constănțene a decis ca numele unei străzi din localitate să poarte numele lui Felix Stroe, cel mai puternic om din județul Constanța
Acesta susţine că grila pentru eligibilitatea proiectelor de genul acesta ar fi prost întocmită şi în dezavantajul comunei pe care o conduce şi care, în ultima vreme, stă foarte bine la capitolul creşterea populaţiei. „La acest proiect s-a luat în calcul numărul locuitorilor înregistraţi la recensământul din 2011, când aveam 3.100 de persoane, şi nu numărul existent în momentul documentaţiei, adică 4.700 de locuitori, plus alţi 2.000 – 3.000 de oameni care nu au mutaţie pe Șendreni, deşi locuiesc aici. Ceea ce nu-i normal”, a mai adăugat Paul Cristea.
Se rezolvă problema câinilor: un ONG care-i eutanasiază
De la Paul Cristea aflăm că una dintre problemele cu care se confruntă este numărul mare al maidanezilor greu de controlat: „Am încercat să facem un padoc al nostru, dar proiectul nu a fost votat de către consilierii locali. În 2017 am făcut un proiect tehnic pentru padocul care ar fi adunat 100 de câini. Apoi n-am mai refăcut documentaţia, pentru că am luat legătura cu ceilalţi primari din jurul Galaţiului şi am aflat că tot s-ar strânge, câinii fără stăpân sunt aduşi şi din alte părţi şi lăsaţi la noi.”
Citește și: Berca, comuna pâclei şi a asistaților sociali ori despre cum a falimentat localitatea buzoiană care avea, în timpul comunismului, o industrie care „duduia“, la propriu, de cum a intrat în „morișca” nemiloasă a afacerilor de partid și de stat
Primarul Şendreniului mai susţine că o altă soluţie ar fi înfiinţarea unei asociaţii între comunele din jurul Galaţiului, cu sprijinul primăriei din municipiu, pentru construirea unui padoc cu câteva mii de locuri, suficient pentru rezolvarea problemei.
Însă, până la înfiinţarea asociaţiei, edilul a găsit şi o altă soluţie: un parteneriat cu un ONG de pe lângă Bucureşti: „Sunt doctori veterinari oamenii care au venit cu soluţia. Facem un parteneriat, prin care ei se obligă să adune câinii de pe străzi, îi microcipează şi, dacă nu sunt adoptaţi în termen de 18 zile, sunt eutanasiaţi. E legal, iar eu trebuie să duc la îndeplinire legea”, se apără Paul Cristea.
Doar taxa la salubrizare a crescut
Pentru comuna Șendreni, în 2018, nu s-au majorat taxele şi impozitele, cu excepţia celei de salubrizare. „Aici am fost nevoiţi să cerem bani în plus, pentru că au crescut salariile minime. Gestionarea gunoiului a fost o problemă până când ne-am făcut propria societate de salubrizare. Acum avem propriile utilaje. două maşini de gunoi, un tractor cu remorcă, un buldoexcavator cu remorcă. De asemenea, am făcut nişte coşuri speciale pentru colectarea selectivă. Dacă nu colectăm selectiv măcar 25 la sută din cantitatea de gunoi, suntem penalizaţi”, spune primarul.
Am găsit, într-adevăr, în comună nişte coşuri din sârmă, unde colectarea selectivă se face la grămadă, plastic şi hârtie la un loc, brambureala la vedere creând şi un aspect neplăcut pentru cei care trec prin zona respectivă.
O comună cu peste 4.000 de hecare
Comuna Șendreni este situată în partea de sud a judeţului Galaţi, la 11 kilometri distanţă de municipiul Galaţi şi 30 de kilometri distanţă de municipiul Brăila, şi face parte din regiunea de dezvoltare Sud-Est a României. În componenţa sa intră satele Șendreni, Movileni şi Şerbeştii Vechi. Comuna este străbătută de Drumul Naţional 25 şi are o suprafaţă de 4.734 de hectare, dintre care 176 de hectare se află în intravilan.
Comuna va avea gaze, dar nu se ştie când (sic!)
Una dintre durerile locuitorilor din Șendreni este lipsa reţelei de gaze. Deşi se fac demersuri, lucrurile se mişcă foarte încet, prin urmare primarul Paul Cristea nu ne-a putut da un termen pentru când oamenii se vor putea bucura de această utilitate.
„Am făcut studiul de fezabilitate, iar acum trebuie să obţinem viza pentru certificatul de urbanism. După aceea, trimitem la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) documentaţia, unde în urma unui calcul privind eficienţa economică, ni se va da un răspuns dacă suntem eligibili sau nu. Apoi, Ministerul Energiei va scoate lucrarea la licitaţie, deci e cale lungă, nu ştim exact când se va materializa acest proiect. Avem două variante: prima ar fi ca operatorul să facă singur întreaga lucrare, iar a doua ar fi ca şi Primăria să suporte costurile săpăturilor. Noi suntem pregătiţi pentru ambele”, spune Paul Cristea.
Citește și: Tecuci, orașul cu viteză de melc sau de ce nu vrea varianta ocolitoare a Tecuciului ca să-i fie tăiată ”pamblica” de inaugurare
Acesta spune că reţeaua de gaze va fi introdusă întâi în Șendreni, deoarece între acest sat şi Movileni şi Şerbeşti există în jur de 2-3 kilometri în care nu ar fi niciun consumator, astfel costurile crescând foarte mult.
„Întâi facem la Șendreni şi apoi extindem din venituri proprii. Proiectul e făcut pentru consumul pe întreaga comună. Sunt termene mari de la un demers la altul. Sperăm ca şi guvernul să mai reducă din birocraţie”, mai spune edilul de la Şendreni.
Vor avea însă canalizare
O altă utilitate de care duc lipsă locuitorii din comună, dar pe care o vor avea însă în cursul acestui an este canalizarea. „Suntem din 2008 membri fondatori ai Asociaţiei de dezvoltare intercomunitară Apă-Canal. S-a semnat deja contractul pentru reţeaua de canalizare. Urmează să înceapă lucrările în martie, cel târziu iunie, reţeaua acoperind toată comuna”, declară Paul Cristea.
Locuitorii din Șendreni stau foarte bine la capitolul apă potabilă, unde acoperirea este de aproape 100 la sută, dar şi la energie electrică, unde mai sunt doar câteva străzi neracordate.
Citește și: Cine este Adrian Mocanu, deputatul care dă pe votanții săi atât cât valorează: o sacoșă, două cu pungi de mălai și sticle de ulei de rapiță. Ori despre cum a ajuns Mocănel la al treilea mandat în care zice că ne reprezintă, dar votează legi împotriva noastră
„E vorba de cartierele noi, de vreo şase străzi în total. Aici avem o problemă. Nu toţi cei care au construit au făcut demersurile să cedeze străzile la Primărie. Pentru patru străzi, unde s-a făcut acest lucru, avem documentaţia gata pentru a o depune la Electrica. Mai sunt încă două străzi unde lucrurile merg mai încet, iar noi nu putem face investiţii pe nişte terenuri care nu sunt ale Primăriei, pentru că am putea fi învinuiţi de deturnare de fonduri. Cetăţenii trebuie să fie conştienţi că este în interesul lor să cedeze străzile la Primărie, pentru că urmează şi canalizarea şi asfaltarea străzilor şi nici aceste lucrări nu pot fi realizate pe domenii private cu bani de la Consiliul local”, a mai precizat primarul.
Se caută medic de familie pentru Movileni
În 2006, a fost construit un nou sediu pentru dispensar în centrul comunei, cu două puncte de lucru în satele componente. Până la începutul acestui an, existau în comună doi medici de familie, unul la Şendreni şi unul la Movileni. Deşi s-ar crede că o comună precum aceasta, aflată la o navetă de 11 kilometri numai de Galaţi, ar trebui să fie atractivă pentru medicii de familie, realitatea e, de fapt, alta.
„În prezent, căutăm medic pentru Movileni. Cel care a fost până acum a considerat că este nerentabil să aibă doar 100 de persoane pe listă şi s-a retras. Foarte mulţi dintre locuitorii Movileniului sunt înscrişi la medici de familie la Galaţi”, spune Paul Cristea.
În Șendreni există şi un cabinet stomatologic şi două farmacii. A mai existat o farmacie şi în Şerbeştii Vechi, dar a fost închisă, fiind considerată nerentabilă.
Peste jumătate dintre elevi, „picaţi” la matematică la Evaluare
În comună funcţionează o singură şcoală cu clase I-VIII şi trei grădiniţe, câte una în fiecare sat component. La şcoală, elevii sunt aduşi cu două microbuze care sunt suficiente pentru transportul tuturor elevilor care vin din Şerbeşti şi Movileni.
Citește și: Florin Iordache şi „Filiera Libaneză“. Interesul direct al deputatului PSD de Olt pentru amnistia şi grațierea care i-ar scăpa finul de închisoare
„Instituţiile de învăţământ au tot ceea ce le trebuie, cu excepţia Grădiniţei din Șendreni, unde am aplicat pentru un proiect ca să facem o scară de incendiu, pentru a putea primi avizele de la ISU. Tot la această grădiniţă sunt alocate şi cele două clase pregătitoare, întrucât mobilierul trebuie să fie adecvat vârstei lor”, spune Paul Cristea.
Deşi primarul se laudă cu faptul că şcolii nu-i lipseşte nimic, totuşi mai bine dintre elevii care au susţinut Evaluarea Naţională în vara lui 2017 nu au reuşit să obţină măcar cinci la matematică, spre deosebire de limba română unde a promovat toţi. Dintre cei 16 elevi care s-au prezentat la examen, nouă au avut la matematică note între 2,50 şi 4,70, ceea ce ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru o comună aflată atât de aproape de Galaţi. Sunt sate mult mai dezavantajate din puntul de vedere al aşezării geografice, care au aproape toţi elevii promovaţi.
Statul „vămuiește” excedentul bugetar
Comuna Șendreni este una dintre cele mai bogate din judeţ. Aşa se face că, în 2016, excedentul bugetar a fost de trei milioane de lei. „Conform noului cod fiscal, statul nu mai înapoiază în anul următor toată suma, ci opreşte 50 la sută din ea, acest lucru întâmplându-se peste tot acolo unde există excedent bugetar din cotele defalcate din TVA. Aşa se face că, din cele trei milioane, vom primi înapoi doar 1,5 milioane de lei”, spune primarul. (Sursa: viatalibera.ro)
