La aproape 17 ani de când au fost date în folosinţă primele blocuri ANL din cartierul Dimitrie Cantemir, autorităţile locale încă mai „cos” la documentaţiile acestor locuinţe pe care chiriaşii vor să le cumpere, scrie ziarul Viața Liberă din Galați. Şi caută soluţii să-l „convingă” pe arhitectul-şef de la Brăila să îşi pună semnătura pe nişte documente întocmite acum 17 ani. „La Oficiul de Cadastru Brăila, trebuie depus certificatul de atestare a edificării construcţiilor, document fără de care documentaţia de dezmembrare, inclusiv de apartamentare pentru blocurile respective, nu poate fi finalizată”, explică directorul executiv Ionel Burtea. Vânzarea apartamentelor nu este singura problemă nerezolvată din Cantemir. Canalizarea funcţionează tot pe o soluţie provizorie până în toamnă, când ar putea fi gata gura de evacuare în râul Siret a apelor uzate din staţia de epurare a cartierului, aflată în probe.
Mai toţi locuitorii cartierelor gălăţene ar putea găsi motive să acuze că au fost minţiţi sau dezamăgiţi de autorităţile locale. Dar chiriaşii din cartierul Dimitrie Cantemir ar avea cele mai multe şi mai temeinice motive.
Ce trebuia să fie şi ce-a ieşit
Istoria cartierului Siret, rebotezat „Dimitrie Cantemir”, a început pe vremea premierului Adrian Năstase. Prin Hotărârea de Guvern nr. 512 din 23 mai 2002, s-a aprobat „transmiterea unui teren în suprafaţă de 1.000 de hectare, situat în judeţul Brăila, din proprietatea privată a statului şi din administrarea Agenţiei Domeniilor Statului în proprietatea publică a municipiului Galaţi şi în administrarea Consiliului Local, pentru construcţii de locuinţe şi utilităţi sociale”.
Numai că limitele administrativ-teritoriale nu au fost modificate. Terenul a rămas în Brăila şi asta a pus gaz pe foc în relaţia tensionată dintre autorităţile brăilene şi cele gălăţene.
Cele 1.000 de hectare erau destinate mega-proiectului „Dimitrie Cantemir”: 7.643 de locuinţe (apartamente ANL şi case individuale), un centru expoziţional prelungit cu un palat al sporturilor cu o capacitate de 5.000 de locuri, un mall cu săli de cinema multiplex, centru wellness, parc acvatic de distracţii şi o parcare subterană de 2.000 de locuri, centru spitalicesc şi de urgenţă, şcoli, terenuri de sport multifuncţionale şi locuri de joacă…
În realitate, nu s-au realizat decât 14 blocuri ANL, în total 348 de locuinţe, ale căror probleme patrimoniale şi edilitare nu s-au rezolvat nici acum, în 2023.
Istoria păcălelilor din cartierul Dimitrie Cantemir, pe foarte scurt
Pe 4 noiembrie 2003, era turnată fundaţia primului bloc de locuinţe destinate tinerilor cu vârsta până în 35 de ani – blocul S9. La evenimentul festiv, însuşi primarul oraşului la acea vreme, Dumitru Nicolae, a pus beton cu canciocul. Numai că, spun specialiştii, în locul unor lucrări temeinice de fundare a terenului, suprafaţa a fost doar compactată şi completată cu pământ galben, ridicându-i-se astfel nivelul.
Trei ani mai târziu, pe 24 noiembrie 2006, blocurile S9 şi S8 erau date în folosinţă gălăţenilor, care au primit din mâna primarului Nicolae cheile celor 56 de locuinţe. Restul, până la 247 de locuinţe, se pregăteau şi ele de inaugurare. Primarul a anunţat că, în afară de apartamentele ANL, în cartierul Dimitrie Cantemir se vor acorda şi 4.000 de loturi pentru construcţia de locuinţe individuale.
Într-adevăr, în primăvara electorală a anului 2008, tinerii sub 35 de ani care aveau dosare depuse la Primărie pentru o locuinţă ANL şi riscau să îmbătrânească înainte de a primi una au primit „loturi de casă”. De fapt, din ce povesteau uimiţi, erau doar nişte bucăţi de hârtie prin care erau înştiinţaţi că au primit gratuit o bucată de teren în cartierul Cantemir, pe care să-şi construiască o casă. N-ar fi putut construi nimic pentru că nu existau utilităţi, iar zona era neamenajată. Dar campania electorală a trecut, Dumitru Nicolae a fost reales a treia oară primar, iar „vetrele de casă” au rămas doar pe hârtie…
Pe 7 septembrie 2011, primarul Nicolae declara, într-o conferinţă de presă, că „luna viitoare” va începe şi repartizarea terenurilor pentru construirea locuinţelor individuale. Şi tot atunci anunţa că s-au obţinut autorizaţiile necesare pentru străpungerea digului râului Siret, în vederea realizării unui sistem final de canalizare, pentru întreg cartierul, în locul celui provizoriu care nu ar fi putut face faţă ultimelor patru blocuri construite.
În realitate, acele ultime 97 de apartamente ANL, construite în cartierul Cantemir, aveau să fie date în folosinţă pe 7 iunie 2012, cu trei zile înainte de alegerile locale: nefinisate şi de nelocuit – fără apă, fără canalizare, fără electricitate, fără gaze!
Hoţie şi palavre în cartierul Dimitrie Cantemir
Din iulie 2012, au început să iasă la iveală „neregulile” din Cantemir, dacă le putem numi astfel. Primarul Marius Stan a dezvăluit primul că Primăria a plătit o staţie de epurare care nu există. Nici Camera de Conturi n-a găsit-o, iar în raportul de audit a constatat: „Au fost efectuate plăți nelegale care reprezintă contravaloarea materialelor şi a utilajelor plătite, cuprinse în procesele-verbale de custodie şi neregăsite la locul unde trebuia efectuată lucrarea la obiectivul de investiţii «Lucrări tehnico-edilitare Cartier Siret – Staţie de epurare»”, estimând valoarea abaterii la 2,28 milioane de lei.
În articolul „Jaf şi minciună/ La construirea cartierului Siret s-a furat pe întrecute„, publicat în ediţia din 10 februarie 2014 a ziarului „Viaţa liberă”, scriam că auditorii au mai descoperit: materiale de construcţii cumpărate, dar „dispărute” în neant, un mall care nu s-a mai făcut, lucrări întârziate, dar nepenalizate sau, mai grav, lucrări niciodată executate, dar plătite din bani publici! Şi au calculat la 1,34 milioane de lei contravaloarea unor lucrări neexecutate pe care Primăria le-a decontat sau plătit în mod nelegal.
Epopeea staţiei de epurare
Ca să nu mai lungim inutil povestea, reamintim că, pe 7 decembrie 2017, Primăria a semnat contractul de finanțare în cadrul etapei a doua a Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), pentru construcţia unei (noi) staţii de epurare din cartierul Cantemir.
Pe 27 iulie 2018, s-a dat ordinul de începere a lucrărilor pentru o staţie de epurare a apelor uzate şi o staţie de pompare. A fost nevoie, însă, şi de lucrări suplimentare pentru racordarea rețelelor de canalizare existente în zona blocurilor S9-S13 la staţia de pompare ce va deservi stația de epurare. Iar mai apoi a apărut necesitatea amenajării gurii de evacuare în râul Siret a apelor uzate din stația de epurare a cartierului „D. Cantemir”. De ce? Pentru că proiectul staţiei de epurare nu cuprindea şi scurgerea ei…
Conform datelor oficiale prezentate luna trecută, în şedinţa Consiliului Local, staţia de epurare este în continuare în probe. Şi până în toamnă, când va avea şi gura de evacuare, se va merge pe provizoratul existent. Din păcate, nu doar epurarea nu e rezolvată…
Cartierul Dimitrie Cantemir, la mâna arhitectului-şef brăilean
Despre demersurile insistente făcute de chiriaşii din cartierul Cantemir pentru a-şi cumpăra locuinţele aţi mai putut citi în ziarul „Viaţa liberă”.
La finele lunii trecute, în plenul şedinţei Consiliului Local, unul dintre cei mai vocali locuitori din cartierul Cantemir, Gabriel Florea, a cerut să li se adreseze aleşilor: „Legea spune că, la un an de zile de la darea lor în folosinţă, trebuie să puneţi locuinţele ANL în vânzare. Domnule primar, am îmbătrânit! În 2006, când am obţinut aceste apartamente, aveam toţi până în 35 de ani. Au trecut 17 ani! Dacă se vor pune în vânzare după un an – doi, şi facem rată pe 15 ani, nu ştim dacă mai apucăm să le plătim. Nu suntem de vină că, din 2006 până acum, nu s-a rezolvat intabularea şi cadastrul locuinţelor, pentru a fi vândute către chiriaşi”.
„Legat de intabulare, nu e o chestiune de ne-voinţă politică, ci o problemă procedurală. Pur şi simplu, un om, cel care ocupă funcţia de arhitect-şef al judeţului Brăila, trebuie să-şi pună semnătura pe nişte hârtii întocmite acum 17 ani! Nici la facultate nu cred că era în momentul acela…
Cel mai probabil, niciunul dintre dumneavoastră, cei aflaţi în sală, nu şi-ar fi asumat la rândul lui, acest demers, dincolo de moralitatea faptei! Blocurile ANL sunt construite de statul român, nu de vreo entitate privată. Dar, din păcate, suntem în zona funcţionarilor publici care, pentru orice semnătură, pot ajunge să răspundă penal. Fapt pe care nu şi-l doreşte nimeni. Soluţii am găsit, totuşi”, i-a răspus primarul Ionuţ Pucheanu.
Se tot „cos” hârtii
Situaţia patrimonială a celor 14 blocuri ANL din cartierul Dimitrie Cantemir a fost prezentată de Ionel Burtea, directorul executiv al Direcţiei de Patrimoniu din cadrul Primăriei.
Astfel, pentru blocurile S1-S3, în ianuarie 2023, au fost aprobate prin hotărâri de Consiliu Local documentaţiile de dezmembrare a terenurilor şi a construcţiilor: „Urmează autentificarea actului notarial, după care procedura va continua cu apartamentare, documentaţie care va trebui aprobată prin hotărâre de Consiliu Local, ulterior putându-se efectua vânzările.
Cele mai avansate sunt blocurile S4-S9, pentru care urmează să ne fie predate documentațiile întocmite, apoi documentațiile de apartamentare trebuie avizate în Consiliul Local”, a explicat directorul.
„Rămâne partea nerezolvată, blocurile S10 – S14, pentru care toată documentaţia a fost înaintată Serviciului Juridic. Încercăm să găsim, astfel, o cale de a rezolva problema, eu ştiu, poate prin obligaţia de a face. La Oficiul de Cadastru la Brăila trebuie depus certificatul de atestare a edificării construcţiilor, document fără de care documentaţia de dezmembrare, inclusiv de apartamentare pentru blocurile respective nu poate fi finalizată”, a mai spus directorul Burtea.
