duminică, 26 ianuarie 2025
6.1 C
Buzău

România

6.1 C
Buzău
duminică, 26 ianuarie 2025
6.1 C
Buzău

Petre Emanoil Neagu: Aș putea vorbi mult despre proiectele...

  https://www.facebook.com/watch/?v=584573647454057&t=12 „Despre proiectele de suflet pe care le-am implementat ca președinte al Consiliului Județean Buzău aș vorbi mult. În fiecare proiect am pus suflet. Am ales...
Ești aiciGalațiBazinul olimpic de înot din Galați, „reparat” cu 2,3 milioane de lei...

Despre Express Sud-Est


New York Times: „Cine sunt băieții ăștia? Niște mâzgălitori obosiți de pe net?”
The Guardian: „Nu am auzit niciodată de Express Sud-Est. Nu ne interesează.”
Le Monde: „Ăștia care scriu sunt români? Ce au furat?”

Bazinul olimpic de înot din Galați, „reparat” cu 2,3 milioane de lei și lăsat de izbeliște. Plin de bălării, bazinul mai așteaptă încă modernizarea promisă anii trecuți de mai marii Galațiului

Bazinul olimpic de înot din Galați a fost „reparat”, în 2005, cu 2,3 milioane de lei și ar fi trebuit să fie ca nou. În ultimii ani, Ministerul Tineretului şi Sporturilor a negociat în mai multe rânduri cedarea bazinului către autoritățile locale, însă de fiecare totul a rămas la nivelul discuțiilor. Doar s-au mai cheltuit niște bani publici pe studii de impact.

În fiecare an, primarul Ionuț Pucheanu anunță fericit că instituția pe care o conduce este foarte aproape să preia Bazinul olimpic de înot din Galați. Tot în fiecare an, Ionuț Pucheanu anunță public că vrea să-l modernizeze și să-l redeschidă pentru iubitorii de înot.

Citește și: VIDEO. “WILD CARPATHIA” sau despre cum a făcut Prințul Charles din țara noastră o bijuterie a Coroanei britanice

La fel, pentru că nu vrea să pară mai necizelat politic, Costel Fotea, președintele CJ Galați, promite în fiecare an cam aceleași lucruri.

Astăzi, constatăm cu toții ce ușor este să promiți frumos, pe toate canalele media, dar mai apoi să nu miști absolut nimic. Fotografia surprinsă recent de un utilizator Facebook demonstrează că lucrurile sunt încremenite în același stadiu de ani de zile!

Interesant este că investiția în renovarea acestui obiectiv nu se află nici pe lista lucrărilor ce vor fi făcute cu banii obținuți din împrumutul de 100 de milioane de lei pe care municipalitatea îl va face. Așadar, speranța rămâne în atragerea de fonduri europene sau printr-un parteneriat public-privat. Doar că ultimul parteneriat încheiat de Primăria Galați, cel referitor la concesionarea Plajei Dunărea este, cel puțin până acum, un eșec total.

Închis „pentru mici reparații” care au costat 2,3 milioane de lei

În anul 2005, atunci când bazinul olimpic de înot din Galați era închis „pentru mici reparații” autoritățile au lansat ipoteza că totul va dura câteva luni. Au trecut de atunci 14 ani, iar bazinul este în continuare închis, iar starea lui se degradează continuu, chiar dacă, ocazional, Ministerul Tineretului şi Sporturilor (care este proprietarul bazei) a mai aruncat periodic câteva sute de mii de lei, pentru reparații care nu se văd în niciun fel.

Bazinul olimpic de înot din Galați, abandonat încă din 1970

Aflat în apropiere de Sala Sporturilor din Galați, bazinul olimpic de înot din Galați a fost construit în anul 1970. A fost dat în folosință ca bazin în aer liber, însă în jurul lui era pregătită fundația pentru a fi acoperit cu o structură metalică ușoară. 

Bazinul olimpic din Galați, inaugurat în anul 1971. Fotograf Paul Popa. Fotografiie din colecţiile Bibliotecii “V.A. Urechia” din Galaţi

N-a mai fost făcută niciodată, însă în bazin au avut loc câteva competiții majore, printre care un campionat național de natație şi mai multe meciuri ale echipei naționale de polo, în vremurile ei de glorie.

Citește și: A reînceput rejudecarea procesului „ZGONEA – DOBRICĂ”. Valeriu Zgonea, fost președinte al Camerei Deputaților, riscă 7 ani de închisoare pentru trafic de influență, Dumitru Dobrică a ales să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității

De altfel, după cum consemna presa acelor vremuri, inaugurarea s-a făcut cu ocazia unui meci epocal între România şi Cuba ( o forță mondială la acea vreme, ca şi echipa țării noastre).

Ulterior, cam de prin 1997, terenul pe care se află Sala Sporturilor şi bazinul a început să alunece (se află pe o pantă), iar expertiza tehnică a arătat că de vină ar fi vechiul sistem de evacuare a apei (deja vechi de aproape trei decenii). Practic, sub bazin se formase o adevărată mlaștină.

Închis pentru reparații în 1998, bazinul a fost redeschis după câteva luni, teoretic funcțional, având în vedere că s-a cheltuit echivalentul a circa 100.000 de euro. Problemele însă au reapărut la scurt timp şi, după mai multe cârpeli ocazionale, în 2005 bazinul a fost închis din nou. 

Citește și: Berca, comuna pâclei şi a asistaților sociali ori despre cum a falimentat localitatea buzoiană care avea, în timpul comunismului, o industrie care „duduia“, la propriu, de cum a intrat în „morișca” nemiloasă a afacerilor de partid și de stat

A rămas așa până în 2009, când Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) a promis că va aloca cinci milioane de lei pentru renovarea bazinului. În același an, a alocat circa un milion şi jumătate de lei pentru materiale, iar în 2011 au început lucrările. Ministerul a mai alocat doar 700.000 de lei şi, odată cu terminarea banilor, lucrările s-au oprit (în 2012).

La aproape șapte ani distanță, bazinul olimpic de înot din Galați zace în continuare nefolosit. Ba chiar s-a degradat şi mai tare, încât pare greu de crezut că acolo s-au făcut reparații de 2,3 milioane de lei. Practic, de acești bani se putea face un bazin nou, spun constructorii cu care am vorbit.

Zeci de mii de lei aruncate pe studii de impact 

Dincolo de controversatele cheltuieli, există şi o altă latură a poveștii: eternele negocieri pentru preluarea obiectivului de către autoritățile locale. Primele au existat în 2012, atunci când din bani publici s-a plătit un studiu de impact privind transferul şi investițiile necesare. A costat 30.000 de lei, dar n-a folosit la nimic, căci transferul nu s-a mai realizat.

În 2018, ideea a fost reluată, de data aceasta partenerul Ministerului fiind Consiliul Județean Galați. În vara anului trecut CJ, Costel Fotea a declarat că a transmis către MTS un răspuns pozitiv.

Citește și: Viorel Ștefan, omul care mulge vaca. Ori despre cum a devenit Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, vaca de muls a vicepremierului României

„Am primit o propunere din partea Ministerului Dezvoltării, prin care ne cere acceptul să trecem, de la MTS, direcțiile județene pentru tineret şi sport în subordinea consiliilor județene, inclusiv cluburile sportive, tabere etc. În adresă, se precizează transferul DJTS la nivelul județului, a competențelor exercitate şi a patrimoniului acestora, constând în baze sportive, centre de agrement şi unități de cazare şi alimentație, precum şi personalul angajat al acestor structuri”, a explicat Costel Fotea.

Deși autoritățile locale şi-au arătat deschiderea şi au întocmit chiar şi un regulament de administrare a obiectivelor, transferul a fost amânat până la o dată care nu a fost precizată. Între timp, obiectivele menționate, incluzând şi bazinul olimpic (singurul din tot județul Galați) se ruinează pe zi ce trece.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook și, dacă vrei, poți să ne dai Like și mai jos: 

Întrucât suntem CENZURAȚI pe FACEBOOK, ne poți urmări investigațiile și reportajele și pe GoogleNews. Nu te costă nimic, dar ajuți astfel niște ziariști idealiști care se încăpățânează, încă, să creadă că își pot face meseria fără patroni și fără interese ascunse. 

Express Sud-Est.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială, care nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice. Puteți să ne sprijiniți prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Donează prin Transfer Bancar

CONTURI BANCARE:
IBAN RO34BTRLRONCRT0CE8518001, în lei
IBAN RO78BTRLEURCRT0CE8518001, în euro

Deschise la Banca Transilvania

Doriți să primiți notificări ori de câte ori postăm ceva nou?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Preluarea textelor de pe paginile EXPRESS SUD-EST se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe EXPRESS SUD-EST sunt protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului. Preluarea integrală a materialelor EXPRESS SUD-EST se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

- A word from our sponsor -

spot_img

News

EXPRESS SUD-EST

Editorial

George Lixandru
GEORGE LIXANDRU

Eu cu cine votez? Mic îndrumar pentru alegătorii din sud-estul României

O serie de nume controversate din sud-estul României deschid listele pentru alegerile parlamentare de mâine. Ciripitori la miliție/securitate, „revoluționari” de frunte, oportuniști, baroni, milițieni, fii de baroni, prieteni cu infractori dovediți, foști miniștri, presupuse ziarizde - lingăi ai Antenei 3, mincinoși patologici, aceasta este oferta parlamentară a partidelor pentru sud-estul României. „Buni” din orice poziție – parlamentari, miniștrii - pe cheltuiala celor care plătesc taxele și impozitele, ei „tac” cu spor lăfăindu-se pe canapelele luxoase ale parlamentului ori ministerelor, pișându-se pe cei cărora, din patru în patru ani, le cer votul. Rubrica „Alegeri 2024” a fost gândită de redactorii EXPRESS SUD-EST ca un fel de „Mic îndrumar pentru alegătorii din sud-estul României” abandonați pe centura politicii românești, pentru ca hahalerele...

Dezvăluiri

Suma astronomică a contractelor pe care firmele președintelui Consiliului Județean Tulcea, pesedistul Horia Teodorescu, le au cu statul

Suma astronomică a contractelor pe care firmele președintelui Consiliului Județean Tulcea, pesedistul Horia Tedorescu, le au cu statul: 32 de milioane de lei, doar în ultimii doi ani. Majoritatea contractelor sunt cu primării din propriul județ. Teoretic, primăriile nu au o relație de subordonare cu Consiliul Județean, dar localitățile mici, care nu dispun de bani suficienți, depind de sumele dirijate de Consiliul Județean. În total, contractele care figurează în declarația de interese a lui Teodorescu sunt de 55 de milioane de lei. Aproape...
spot_img

REPORTAJ

Cislău – osul domnesc...

Ieșim din Buzău și  intrăm în șerpuirea scâncită a câmpiei buzoiene în jurul râului cu același nume. E ca și cum Bărăganul n-ar vrea să se despartă de noi, agățându-se de gâtul bietei ape și sufocând-o într-o ultimă îmbrățișare. Mergem spre Cislău, o comună al cărei nume are o rezonanță stranie. Mașina în care suntem este condusă de nea Gigi, un moldovean stabilit în Buzău și care se apropie bine de 60 de ani. Ca orice șofer care se respectă, nea Gigi este „omul enciclopedie”. Răspunde la întrebări, dar ...

Herghelia Cislău, o comoară națională

Herghelia Cislău, cu o istorie de peste un secol în care a servit armatei, a cunoscut un declin în timpul Primului Război Mondial şi o perioadă de glorie în anii '30 când a devenit centru de formare şi perfecţionare pentru echipa sportivă a României, este locul în care se găseşte armăsarul Pur sânge englez Fronzen Fire, adus din îndepărtata Irlandă de Irina Vlăducă Marghiloman, strănepoata marelui om politic şi 'părinte' al hipismului românesc, Alexandru Marghiloman. Potrivit...

Anchete

Nehoiu, orașul cu lacăte pe speranță

Nehoiu, orașul care, înainte de revoluție, era o bijuterie a județului Buzău, trece printr-unul dintre cele mai grele momente ale existenței sale. După ce fabrica de prelucrare a cherestelei Foresta a încăput pe mâinile afaceristului sirian Omar Hayssam, sub oblăduirea prefectului Ion Vasile și a primarului Alexandru Corcodel, orașul s-a prăbușit, scăderea iremediabilă a nivelului de trai aducând sărăcie, șomaj şi lipsa oricărei perspective pentru localnici. Altfel, localitatea în care trăiesc în jur de 14.000 de suflete se află...

- A word from our sponsor -

spot_img

Buzău, orașul înglodat în datorii. Drumul lui Constantin Toma, de la o căruță cu pepeni, la falimentarea unui oraș. Ascensiunea unui escroc

Constantin Toma a pozat, ani de zile, în „milionar”. Să ne aducem aminte cât de mult timp s-a lăudat și s-a folosit de această etichetă ca să se strecoare în Primăria Buzău. Șmecheria a ținut pentru că buzoienii, ca orice alți românii de fapt, preferă să creadă în iluzii şi să uite ce nu le place. În fapt, statutul lui Constantin Toma din top Forbes a ținut doar o vară. Odată cu obținerea funcției de primar al Buzăului, și...