Radu Mazăre a fost condamnat vineri la 9 ani și 10 luni ani de închisoare de Instanța Supremă în dosarul Polaris, potrivit sentinței făcute publice de instituție. Sentința poate fi atacată cu recurs. Magistrații s-au pronunțat după trei luni de amânări. La ultimul termen din proces, pe 25 ianuarie, procurorul de ședință al DNA ceruse pentru fostul primar o pedeapsă maximă de 12 ani.
Radu Mazăre mai are o condamnare definitivă la 9 ani de închisoare, primită în luna februarie a acestui an. Fostul primar a fugit în Madagascar în decembrie 2017, unde a cerut azil politic.
Citește și: Casele localnicilor din Cumpăna, județul Constanța, amenințate de o alunecare de teren. Malul Canalului Dunăre-Marea Neagră s-a surpat pe o distanță de 150 de metri
Eduard Martin a fost acuzat de dare de mită şi complicitate la abuz în serviciu, iar Gabriel Strutinsky, acuzat de săvârșirea a trei infracțiuni de complicitate la luare de mită.
Dosarul a fost trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție la începutul lunii decembrie, în anul 2015. Potrivit DNA, în perioada 2006 – 2009, Radu Mazăre, beneficiind de ajutorul lui Sorin Strutinsky, a solicitat peste 2 milioane euro, din care a primit un milion de euro şi 2.472.303 lei, de la reprezentanții a două societăți comerciale, în scopul facilitării emiterii documentațiilor de urbanism pentru proiecte imobiliare de tip mall, pe care aceste firme intenționau să le dezvolte în Constanţa.
Radu Mazăre, madagascarianul
Radu Mazăre. Penalul. Legenda. Măscăriciul. Madagascaricianul. Nepotului meu i-a tunat că vrea să se facă Radu Mazăre. Un fel de Tony Montana care să se bage în politică, și să ajungă un model îmbietor de urmat de către orice om lipsit de scrupule. Altfel, Mazăre, cu nara lui adâncă, a tras în piept pesedism în forma lui cea mai pură (sau cocaină) și a transpirat kitsch. A mai tras și tot ce a prins din banul public. Era mereu îmbrăcat colorat, cu privirea tulbure și cu un cârd de bagaboante semi-minore în spate. A îndoit cluburile, a practicat sporturi extreme și, împreună cu familia și asociații, a controlat și controlează încă absolut tot ce mișcă în județul Constanța, din poziția de primar și naș suprem.
Citește și: Sărbătorile de Paști. Despre Paștele nostru și paștele lor de mafioți! Și despre un cimitir din Kiseleff în care este un mormânt pe care scrie: “Aici se odihnește România”…
Dar nu poți să le ai pe toate și să le și ții prea mult timp. Mazăre a fugit, dar odată și odată tot va ajunge la pușcărie și să lase un model de viață doar pentru penalii din PSD. Așa-s ăștia de la DNA, niște nesimțiți. Nu l-a lăsat pe om să fie năruit de propriul dezmăț. Să îl vedem cum explodează de prea bine. O să ne fie dor de Mazăre. De ochii lui bulbucați care joacă-n cap ca titirezul. De discursurile lui prăjite. Dar, cel mai mult, o să ne fie dor de costumele lui ridicole care au reușit mereu să ne amuze.
Ce a lăsat în urmă mafia lui Radu Mazăre
Ecourile tunurilor date de gruparea Mazăre într-un alt caz, cel al terenurilor furate din stațiunea Mamaia, în care Mazăre mai are o condamnare definitivă la 9 ani de închisoare, primită în luna februarie a acestui an, nu se vor stinge însă ușor. Construcțiile luxoase ridicate pe plajă au fost „înghețate” de autorități, iar recuperarea prejudiciului uriaș „va dura ani de acum încolo”.
Aproape o sută de terenuri nu mai pot fi vândute, iar de construit nu se mai poate construi pe ele pentru că fie nu se mai eliberează autorizații noi, fie cele deja acordate au fost anulate. Apoi, posibile procese în cascadă despre care nimeni nu știe încă în ce număr vor fi şi nici cât de departe vor ajunge, dar nu este exclus ca Radu Mazăre să se vadă prins, din nou, în menghina instanței, după ce a fost condamnat la nouă ani de închisoare.
Citește și: Fondul de Dezvoltare şi Investiții, o ESCROCHERIE cât PSD-ul de MARE! Ce ascunde manipularea de 10 miliarde de euro a teleormăneanului Dragnea
Şi, nu în ultimul rând, cum va arăta 1 mai „de fițe” la Mamaia şi întregul sezon estival 2019 în această stațiune, în condițiile în care plajele furate de gruparea Mazăre se întorc la administrația publică, iar cluburile şi hotelurile ridicate acolo au din acest moment o mare problemă?
L-a înjurat pe procurorul DNA care îl ancheta într-unul din dosarele penale, a cerut desființarea parchetului anticorupție, a tratat drept „bazaconii” acuzațiile aduse de procurori, a fost arestat preventiv şi eliberat sub control judiciar. Când procesele au ajuns într-un punct periculos, a părăsit țara, călătorind peste 7.000 de kilometri şi stabilindu-se în Madagascar, unde își ridicase deja un mic imperiu de afaceri şi recreere cu banii câștigați „cinstit”, ca politician, în România.
La un an și câteva luni după fuga acestuia, constănțenii şi nu numai ei încep să înțeleagă anvergura mafiei care a proliferat în cei peste 15 ani în care Radu Mazăre a fost primar. Fără îndoială, vor fi ajutați să priceapă cu cine au avut de-a face de sentințele instanței supreme din 8 februarie și 3 mai 2019, prin care Mazăre a fost condamnat definitiv la nouă ani de închisoare în dosarul retrocedării plajelor din Mamaia. Cristian Borcea și Nicușor Constantinescu au primit şi ei câte cinci ani de detenție.
Recuperarea prejudiciului. Cum se poate ajunge din nou la Radu Mazăre
Ecourile haosului pe care Mazăre l-a creat nu se vor stinge ușor. După cum remarcă unul dintre oamenii familiarizați cu tunurile imobiliare ale fostului edil, dacă vorbim fie şi numai de recuperarea prejudiciului uriaș stabilit de judecători, „va dura ani de acum încolo”.
De ce? „Gândiți-vă că prejudiciul calculat de instanță este de 100 de milioane de euro, iar prejudiciile pe care le vedeți, care se vor recupera de la câțiva dintre cei care sunt acum după gratii sunt de vreo trei milioane. Pentru restul de bani s-a ratat momentul în 2008, în Consiliul local al municipiului Constanţa, când s-a votat împotriva constituirii municipalității ca parte civilă în acest proces. Prejudiciul se poate recupera de către cei care sunt în cauză acum cu acțiuni în regres, care pot merge până la Radu Mazăre”, explică Mihai Petre, fost jurnalist, în prezent consilier personal al actualului primar al Constanței, Decebal Făgădău.
Însă prejudiciul e doar una din fețele problemei. Cealaltă privește două situații care predispun la apariția altor complicații:
- derularea procedurii prin care administrația publică locală va reintra în posesia terenurilor de care o văduvise gruparea Mazăre
- impactul acestui întreg proces asupra numeroaselor tranzacții care s-au făcut în anii scurși de la comiterea infracțiunilor
Radu Mazăre nu a lăsat nici-un teren care să fi scăpat de construire
Câteva cifre care indică magnitudinea dosarului retrocedărilor ilegale din Mamaia-Constanţa: Peste 100 de terenuri prăduite (din care 80 trebuie repuse în situația anterioară săvârșirii infracțiunilor) şi aproximativ 1.000.000 de mp furați de o mafie cu tentacule la cel mai înalt nivel al administrației locale.
Jurnalistul Adrian Cârlescu, de la Ordinea.ro, a documentat în timp real scamatoriile imobiliare ale administrației Mazăre, care au dus la apariția acestui dosar. Terenurile acaparate de gruparea condamnată recent de ICCJ sunt multe. Adrian Cârlescu face însă un inventar rapid.
Citește și: CCR și-a pierdut „obiectul muncii”! Constituția a fost încălcată chiar de către garantul ei, a stabilit oficial şi definitiv Curtea de Apel București
„În primul rând este mall-ul din parcul Tăbăcărie, apoi e celălalt mall din Constanţa, Vivo, care înainte s-a numit Maritimo. Mai sunt blocuri, cartierul Compozitori, Aqua Magic Mamaia, blocurile şi hotelurile de pe malul lacului Siutghiol, plus terase, parcări private şi diverse clădiri din Portul Tomis. Tot ce e în Mamaia nord este teren retrocedat. Au retrocedat inclusiv pe aria administrativă a orașului Năvodari.
Sunt 12.000 mp pe care i-au retrocedat găștii lui Borcea. 12.000 mp sunt ai orașului Năvodari. S-au construit clădiri pe plajă. Tot în Mamaia nord sunt clădirile Blue Beach, două clădiri care au ajuns tot dintr-o retrocedare la tipul în casa căruia stătea Mazăre. Acolo e plajă, nu e niciun dubiu. Lângă Blue Beach este un bloc care a fost început chiar toamna trecută, tot pe plajă”.
„Senzația mea, din ceea ce mai știu de prin oraș, este că nu prea mai există terenuri care să fi scăpat de construire”, subliniază şi Mihai Petre.
Acesta admite că „este o situație inedită, e ceva cu totul nou şi pentru noi, ca administrație, să-ți revină acasă aproape o sută de terenuri cu care fuseseră împroprietăriți diverși”.
Citește și: Berca, localitatea care renaște din cenușă. Ori despre cum a făcut comuna buzoiană pași importanți spre orașul care se visa odată
Problemele își fac apariția încă din faza incipientă. De pildă, din etapa inventarierii tuturor bunurilor pe care instanța supremă a decis să le restituie Primăriei Constanţa.
Mihai Petre vine cu detalii: „Nu aș vrea să avansez o cifră acum, tocmai am început să fac calculele mele şi ca număr de terenuri, şi ca număr de metri pătrați. Instanța publică un număr de terenuri în clar care, din ceea ce știu eu, fac parte din 12 dispoziții pe care instanța le desființează – pe opt dintre ele integral, iar pe patru parțial. Instanța, însă, atunci când nominalizează niște terenuri, nu le nominalizează pe toate cele care revin fie în domeniul statului, fie în domeniul municipiului Constanţa, deci ele sunt mult mai multe decât cele pe care le vedem pe site-ul Înaltei Curți.
De aceea trebuie să așteptăm şi motivarea instanței pentru a vedea exact ce este acolo. De pildă, în prima dispoziție, din anul 2002, pe care instanța o desființează parțial, Juridicul nostru trage concluzia, raportându-se la ceea ce găsește pe site-ul instanței, că doar două terenuri din vreo 20 revin la municipalitate. Trebuie, așadar, să apară motivarea, pentru a afla, negru pe alb, care sunt acele terenuri”.
Citește și: Carmen Adriana Ichim, o DĂNCILĂ înfiptă cu sula în fruntea JUDEȚULUI BUZĂU, informează: TOT ce se scrie de RĂU despre BARAJUL SIRIU e FAKE NEWS! Planul secret al dănciloaiei de la Buzău
Potrivit acestuia, etapa identificării şi stabilirii cu precizie a situației în care se află fiecare teren poate dura câteva luni, iar pentru că „nimeni nu știe cum să gestioneze așa ceva (…) în ședința de Consiliu local care a avut loc vineri s-a aprobat, în unanimitate, să fie achiziționate servicii de consultanță de specialitate juridică care să completeze cumva ceea ce face acum aparatul propriu al primăriei”.
Primele măsuri: Vânzarea terenurilor şi tranzacțiile cu clădiri situate pe acestea, blocate
Există măsuri pe care administrația locală din Constanţa a decis să le ia preventiv, fără să mai aștepte publicarea motivării de către instanța supremă.
„A fost notificată Camera notarilor publici Constanţa şi a fost notificat Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, astfel încât dacă cuiva îi vine vreo idee cu terenurile acestea să se știe foarte clar, la nivelul celor două instituții, că suprafețele respective apar în hotărârea Înaltei Curți şi momentan au un regim juridic diferit decât ceea ce se știa până acum. Dacă cineva dorește să vândă peste noapte un teren de genul acesta, trebuie să se știe că nu se mai poate. Nu poți să vinzi ceva ce nu mai este al tău, ci al municipiului Constanţa”, arată consilierul personal al edilului Decebal Făgădău.
Citește și: Deși sunt la o aruncătură de băț de Dunăre, Brăila și Galațiul, marile orașe de la Dunăre, nu au plaje amenajate. Cum s-au distrus plajele celor două orașe
Potrivit lui Mihai Petre, „există şi o dispoziție internă acum potrivit căreia nu se mai eliberează niciun fel de certificat de urbanism sau de autorizație de construcție pe terenurile pe care încă nu s-a construit. Așadar, cineva care dorește acum să construiască, chiar dacă există o reglementare care i-ar permite, nu poate să mai construiască acolo”.
În opinia acestuia, având în vedere că mai există o categorie, aceea a terenurilor pe care construcția a început, dar nu a fost finalizată, ar trebui sistată orice operațiune. „Nu poți să construiești pe ceva ce nu este al tău”, spune Mihai Petre, care admite că printre titularii unora dintre proprietățile imobiliare vizate de sentința ICCJ „există şi foarte mulți cumpărători de bună-credință, care nu au nicio vină că şi-au cumpărat un apartament într-un bloc ridicat pe un teren care acum revine la municipalitate. Se va discuta probabil de la caz la caz ce se întâmplă cu acest tip de teren: se dă în folosință, se vinde, se închiriază”.
Speța de la Constanţa seamănă cu o alta care a făcut vâlvă în ultima vreme. Anul trecut omul de afaceri Puiu Popoviciu, plecat din țară, a fost condamnat la șapte ani de închisoare. Pe acest fond, instanța a decis trecerea în proprietatea statului a unei suprafețe de 224 ha, situată în cea mai scumpă zonă a Capitalei, pe care, între timp, au fost ridicate mai multe construcții cu destinație publică.
„Constructorii care știau că fac un lucru abuziv ar trebui să plătească”
„Suntem ultimii care să își dorească demolarea acelor blocuri. În niciun caz, pentru că majoritatea acelor oameni sunt cumpărători de bună-credință”, susține şi consilierul local liberal Romeo Rezeanu, care laudă decizia instanței supreme, considerând-o binevenită „măcar în acest al 13-lea ceas, ca să se stopeze odată degringolada şi acest El Dorado de construcții abuzive în stațiunea Mamaia şi nu numai acolo”.
Acesta mai consideră că primăria ar trebui să se îndrepte acum împotriva dezvoltatorilor imobiliari. „Repet, nu-i vorba de cetățenii care locuiesc acolo, dar constructorii care știau că fac un lucru abuziv ar trebui să plătească despăgubiri Primăriei Constanţa pentru fiecare an în care au folosit terenurile respective. (…) Să recuperăm banii de la dezvoltatorii care, majoritatea dintre ei, au devenit multimilionari din foști crescători de oi şi capre”, subliniază consilierul Rezeanu.
De reținut şi că o parte din construcțiile ridicate în acești ani pe terenurile situate pe plajă ori în proximitatea ei sunt cluburi. Peste aproape două luni se deschide sezonul estival şi, evident, sunt semne de întrebare pe care le ridică situația creată prin decizia instanței supreme din 3 mai.
Cascada de procese care ar putea urma
Mihai Petre, cel care susține că, în viitor, nu este exclus ca Radu Mazăre să aibă noi probleme din cauza modului în care a făcut retrocedările şi împroprietăririle, încearcă să facă o primă schiță la acest tablou: „Presupunând că ultimul cumpărător nu se înțelege cu primăria – eu vreau să vând şi el nu vrea să cumpere. Problema nu este la mine, ci este la el, dar el mai departe nu are treabă cu mine, ci el se duce la cel de la care a cumpărat terenul. Este o acțiune în regres în cascadă care ajunge într-adevăr la primărie, dar nu ajunge la mine, ci la cel care a împroprietărit, la Radu Mazăre.
Acțiunea în regres, dacă se duce până la capăt, se duce la grupul infracțional şi de acolo poate fi recuperat un prejudiciu. Cel care are un teren acum, dar de fapt nu-l mai are, spune: <<eu l-am cumpărat, am dat pe el 10 lei, vreau banii înapoi. Păi nu ți-i dau eu (primăria), că nu-i treaba mea, ci cel de la care ai cumpărat>>. Se duce la cel de la care a cumpărat. Dar şi acela îi spune: <<dar şi eu la rândul meu l-am cumpărat de la X>>. Şi tot așa, până se ajunge la cel care l-a împroprietărit pe primul şi se cer banii de la el.
Dar asta e o acțiune în instanță în cascadă, cu nu știu câte procese care se pot deschide pentru a fi recuperați banii, iar asta pentru un singur apartament dintr-un bloc construit pe un teren care era de fapt al municipalității. Şi te doare capul! Situația este destul de complicată”, conchide Mihai Petre, consilierul personal al primarului Decebal Făgădău.
