duminică, 6 octombrie 2024
19.8 C
Buzău

România

19.8 C
Buzău
duminică, 6 octombrie 2024
19.8 C
Buzău

Consiliul Judeţean Buzău transformă o școală din Smeeni în...

Consiliul Judeţean Buzău este implicat într-un proces administrativ pentru identificarea a două locaţii/imobile, eliberate de sarcini administrative, care ar putea face obiectul reorganizării structurale...
Ești aiciBuzăuTrans-Cislău, feerie de toamnă în Munții Buzăului. DJ 102C, o șosea modernizată...
George Lixandru
George Lixandruhttps://expresssud-est.ro
Sunt mândru, ăsta este Oscarul meu! E grozav să trăiesc într-un județ pesedizat, iar niște imbecili, Dumnezeu știe de ce, să considere că, dacă nu sunt cu PSD, nu merit să fiu, sanchi, cineva!

Despre Express Sud-Est


New York Times: „Cine sunt băieții ăștia? Niște mâzgălitori obosiți de pe net?”
The Guardian: „Nu am auzit niciodată de Express Sud-Est. Nu ne interesează.”
Le Monde: „Ăștia care scriu sunt români? Ce au furat?”

Trans-Cislău, feerie de toamnă în Munții Buzăului. DJ 102C, o șosea modernizată acum un an de CJ Buzău, la bătaie cu Transfăgărășanul și Transalpina

Toamna și-a așternut culorile desprinse din file de poveste peste zona de munte a județului Buzău, iar imaginile par cu adevărat magice. Una dintre cele mai superbe zone ale Munților Buzăului te seduce, la propriu, cu paleta sa de culori intense. Este vorba despre Trans-Cislău sau Drumul Doamnei Neaga, care străbate o zonă montană superbă.

DJ 102C, cunoscut mai nou ca Trans-Cislău sau Drumul Doamnei Neaga, se strecoară șerpește prin pădurile din județele Prahova și Buzău, fiind, de numai un an, nu doar o simplă scurtătură pentru turiștii care vor să ajungă mai repede din București către Curbura Carpaților, ci și o rută extrem de spectaculoasă și magică.

Cislău, mica Românie a PSD Buzău. De ce n-am scris despre Cislău, comuna mea natală, pe EXPRESS SUD-EST

Trans-Cislău sau Drumul Doamnei Neaga, unul dintre noile drumuri cu potențial turistic din județul Buzău

Vechiul drum de piatră DJ 102C, ori Trans-Cislău sau Drumul Doamnei Neaga, este de un an la dispoziția turiștilor. Are 11 kilometri și a fost modernizat, între 2021 și 2022, cu fonduri de la Consiliul Județean Buzău. Lucrările au constat în consolidarea terasamentului, aplicarea unor straturi de asfalt și amenajarea unor podețe și canale betonate de scurgere a apei pluviale.

Trans-Cislău, șoseaua considerată a fi mult mai spectaculoasă decât Transalpina și Transfăgărășan la momentul actual

Puțini oameni știu de existența Drumului Doamnei Neaga sau Trans-Cislău, o șoseaua care, păstrând însă proporțiile, este considerată în ultima vreme a fi mult mai spectaculoasă decât Transalpina și Transfăgărășanul. Peisajele de aici îți taie respirația.

Trans-Cislău face legătura între două comune montane din județele Buzău și Prahova, pornește de pe DN 10, din localitatea Cislău, intră în Scărișoara, urcă spre Buda Crăciunești și continuă în județul Prahova, pe un drum cu multe curbe și peisaje unice de o parte și de cealaltă.

Șoseaua este spectaculoasă în orice anotimp, mai ales acum, când toamna și-a așternut culorile desprinse din file de poveste, iar natura ne oferă un spectacol al peisajelor de vis, în inima Munților Buzăului.

Cislău, colț de rai

Pe Trans-Cislău, peisajul este atât de frumos încât cu ușurință ai putea să faci sute de cărți poștale cu fotografii care să-ți taie răsuflarea. Dealurile acoperite de păduri, văile de pe traseu sunt înlocuite, treptat, pe măsură ce coborâm spre Buda Crăciunești, de peisaje idilice amintindu-ne de operele marilor maeştri ai picturii. Un pârâu – Cricov – curge cristalin pe marginea drumului, copaci înalți și viu colorați formează un fel de tunel, care în anumite zone aproape că se închide şi în partea de sus, lăsând doar un firicel de lumină să lumineze șoseaua. Aici timpul stă în loc. Nimic nu tulbură liniștea și viața oamenilor care păstrează multe din tradițiile străvechi. La fel ca şi timpul, aici spațiul pare nelimitat.

Cetatea de oase a Doamnei Neaga, pe mâna dreaptă a splendidului Trans-Cislău

Cum vii pe vechiul drum spre Brașov, la intrarea în Cislău și treci dealul prin pădure, la Buda Crăciunești, pe mâna dreaptă a splendidului Trans-Cislău, vezi o culme de deal care domină înălțimile din jur, iar  pe platoul acestei culmi răscolită de cârduri de gâște și oi, o bucată de zid vechi. Dacă ești curios și oprești, îți spunem noi unde te afli, pentru că nu există nimic care să te atenționeze: Ai ajuns acolo unde a fost odată Cetatea Doamnei Neaga, fix în locul unde s-a născut voievodeasa, fiica lui Vlaicu clucerul. Adică cea pe care istoria avea s-o amintească sub numele de Doamna Neaga.
Trans Cislău
Vedere din nord‑sud a rămășițelor fostei cetăți (Foto Dr. Roxana Munteanu)

Cetatea a apărut înainte de 1500 și a dispărut în neant pe la 1738. Era ca o Curte Domnească a Buzăului, a fost rasă de pe lume de un cutremur și acoperită cu pământ.

Trans Cislău
Piatra de mormânt așezată în 1936 de Nicolae Iorga în biserica din Cimitirul satului Buda Crăciunești peste mormântul comun al celor găsiți în biserica doamnei Neaga în 1931

Osemintele Doamnei Neaga, descoperite cu ocazia campaniei de săpături efectuate de Nicolae Iorga în 1931, au fost depuse la biserica – monument istoric – din satul Buda, iar în 1936 Comisia Monumentelor Istorice a pus o placă de marmură cu următoarea inscripție: „Aici odihnesc oasele Neagăi, Doamna Țării Românești, soția lui Mihnea Vodă, ale tatălui ei, Vlaicu, și ale altor rude – C.M.I. – 1936”.

Piatra de mormânt a fost amplasată peste locul unde au fost depuse osemintele, în colțul din stânga al pronausului față de ușa de intrare. Astfel, Cetatea Domnească de la Buda e doar o cetate de oase, pentru că numai răposații mai „locuiesc” acolo sus, în margine de pădure.

Comuna Cislău, leagănul a două doamne și, probabil, al un domnitor al Țării Românești

„ÎN VREMEA DE DEMULT, pe când oamenii de pe lumea asta știau şi puteau mai mult decât ce pot şi știu cei de acum, pe când pruncul de trei zile îți număra numai într-o clipă toate stelele de pe cer, şi vedea cu ochișorii cum crește iarba câmpului şi auzea cu urechile cum sfârâie fusele când toarce păianjenul… pe vremea de atunci trăia în plaiurile Buzăului o împărăteasă tare şi mare, pe care o chema doamna Neaga. Ea își avea palatele ei tocmai colo, în codrii Cislăului, unde se văd şi astăzi, pe o măgură mare ocolită cu pâraie, temeliile de zid ale cetății ei, iar grădinile şi livezile în care ea se preumbla, când i se făcea urât acasă, şi le avea pe colnicele Lapoșului, unde stă şi acum puțul ei cu colac de piatră, săpat cu slove pe care, zău, nici cei mai cărturari din ziua de astăzi nu le mai pot ghici.”
Mormântul Doamnei Neaga din cimitirul de la Buda-Crăciunești

Așa  își începe Alexandru Odobescu, în Pseudo-Kynegetikos, legenda fiului de împărat care a plecat la vânat. Iar povestea nu e departe de realitate. Deoarece, foarte puțini știu că singura localitate din județul Buzău care a dat două doamne pe scaunul Țării Românești a fost Cislăul. Prima, mult mai puțin cunoscută, a fost sora lui Vlaicu clucerul din Cislău și mătușa Doamnei Neaga, Rada, căsătorită dinainte de 1523 cu portarul Vlad Vintilă viitorul domnitor de la 1532-1535 urmaș nelegitim al lui vodă Radu cel Mare (1495-1508).

Cea de a doua, dar și cea mai cunoscută, a fost Doamna Neaga, celebră și cu o amintire puternică în spațiul de la Curbura Carpaților. Ea a fost fiica lui Vlaicu clucerul din Cislău și soția nefericită a lui Mihnea al II-lea Turcitul (1577-1583 ; 1585-1591), unul dintre puținii domnitori excomunicați de Biserica Noastră. Prin Vișa, amanta Turcitului care era, nici mai mult nici mai puțin, decât vară a Doamnei Neaga și viitoarea mamă a domnitorului Radu Mihnea (1601-1602 ; 1611-1616), și prin faptul că nu se știe cu precizie locul de naștere al acestuia, s-ar putea spune că Cislăul a dat Țării Românești și un domnitor.

Urmașii Doamnei Neaga

La restaurantul din centrul Cislăului, de peste drum de statuia lui Neacșu, patru vlăjgani zdraveni se răcesc la o bere de vipia de afară. Tuspatru sunt cislăieni neaoși, adică locuitori ai comunei Cislău, de la curbura Carpaților, localitate cunoscută îndeosebi pentru țuica și caii de rasă din zonă. Sunt românii care locuiesc la doar câțiva kilometri de cetatea de baștină a  Doamnei Neaga.

Consiliul Județean Buzău dotează școlile din satele buzoiene cu microbuze electrice

Spun că se trag din foștii „rumceni” și se cred urmașii Doamnei Neaga, chit că nu există un argument istoric în acest sens. Vali, mai dezghețat, are cinzeci și ceva de ani, studii medii, și fără serviciu.

„Unu la mână, ca orice român, tre’ să te simți mândru că ești urmașul lu’ Doamna Neaga! Să luăm o anumită parte din ceea ce a făcut ea! Acum sunt vremuri foarte grele…”, e cam dezlânat la vorbă nenea Vali. Florin, de 26 de ani, și el șomer, îl completează mai coerent: „Ne mândrim că avem și noi în zona noastră pe cineva ca Doamna Neaga! E un model că a luptat până în ultima clipă cu turcii”.

Claudiu, de 37 de ani și de meserie paznic la orice, cumpănește răspunsul la întrebarea care din Doamnele neamului nostru îi place cel mai mult: „Cre’ că Neaga, că a luptat ea pentru sine, da’ și pentru noi! Că, altfel, eram o parte la ruși și restul la alții”. Îi i-a vorba din gură Bobică, jucător al echipei de fotbal Recolta Cislău. „Neaga a fost, la vremea sa, o femeie super! Da’ acu’ ne-am cam dat la fund! Ca domnitor, Vlad Țepeș era bun acum! Cum e Olaru bun la Steaua…”. La sfârșit, toți patru pozează mândri lângă monumentul dedicat lui Neacșu din centrul comunei unde odată s-a înălțat falnică Cetatea domnească a Neagăi Doamna.

Care este cel mai frumos drum de pe Pământ

Revenind la drumurile noastre, Pământul este pavat cu peste 18 milioane de kilometri de șosea, astfel că drumuri frumoase se găsesc pe toată suprafața pământului. Experții în turism au străbătut toată lumea și au ajuns la concluzia că cel mai frumos drum de pe pământ la ora actuală se regăsește în Noua Zeelandă.

Drumul poartă numele de Milford Road. Drumul șerpuiește prin Parcul Național Fiordland, în inima Alpilor de sud și are 230 de kilometri lungime. Milford Road face parte din Autostrada statală 94 și conectează orașul Te Anau cu Milford Sound.

De-a lungul pitorescului drum, turiștii ajung să vadă păduri tropicale foarte frumoase, lacuri cristaline, cascade urlătoare, stânci puternice, precum și culmi acoperite de zăpadă.

Întrucât suntem CENZURAȚI pe FACEBOOK, ne poți urmări investigațiile și reportajele și pe GoogleNews. Nu te costă nimic, dar ajuți astfel niște ziariști idealiști care se încăpățânează, încă, să creadă că își pot face meseria fără patroni și fără interese ascunse. 

Express Sud-Est.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială, care nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice. Puteți să ne sprijiniți prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Donează prin Transfer Bancar

CONTURI BANCARE:
IBAN RO34BTRLRONCRT0CE8518001, în lei
IBAN RO78BTRLEURCRT0CE8518001, în euro

Deschise la Banca Transilvania

Doriți să primiți notificări ori de câte ori postăm ceva nou?

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Preluarea textelor de pe paginile EXPRESS SUD-EST se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe EXPRESS SUD-EST sunt protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului. Preluarea integrală a materialelor EXPRESS SUD-EST se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

- A word from our sponsor -

spot_img

News

EXPRESS SUD-EST

Editorial

George Lixandru
GEORGE LIXANDRU

BIȘNIȚARI DE SIMILEASCA

N-am crezut niciodată că viața politico-socială a unui țărișoare precum Românica poate ajunge să semene cu bălăcăreala promiscuă a unor țațe de Simileasca. Şi încă Simileasca are un avantaj: are regulile ei, ștaiful ei şi, mai ales, locul ei. Nu se dă drept altceva decât este. Or sunt zile când, privind de la Primăria Buzău, sau răsfoind ziarele lu’ Toma de la primărie ori ale lui Neagu de la CJ, mi se pare că m-am născut într-o țărișoară incertă, fără legi, fără consistență, fără sens: un fel de șir de căruțe cu coviltir, cu o șleahtă de bulibași care joacă barbut continuu, nemaiștiind când e zi și noapte. Mi-e scârbă și sunt trist. Trist pentru că niște bișnițari de Simileasca...

Dezvăluiri

Suma astronomică a contractelor pe care firmele președintelui Consiliului Județean Tulcea, pesedistul Horia Teodorescu, le au cu statul

Suma astronomică a contractelor pe care firmele președintelui Consiliului Județean Tulcea, pesedistul Horia Tedorescu, le au cu statul: 32 de milioane de lei, doar în ultimii doi ani. Majoritatea contractelor sunt cu primării din propriul județ. Teoretic, primăriile nu au o relație de subordonare cu Consiliul Județean, dar localitățile mici, care nu dispun de bani suficienți, depind de sumele dirijate de Consiliul Județean. În total, contractele care figurează în declarația de interese a lui Teodorescu sunt de 55 de milioane de lei. Aproape...
spot_img

REPORTAJ

Ianca, orașul fantomatic din...

Unitatea de la Ianca a fost 58 de ani elita aviaţiei militare. Acum seamănă cu piramidele mayaşilor din junglă. Ultimii 22 de colonişti de aici merg 5 km ca să-şi cumpere o pâine. E o lungă penitenţă, cea mai plictisitoare din lume. E ca o pedeapsă de 20 de ani la solitudine, pleci capul şi încerci să rezişti, n-ai unde să fugi, n-ai unde să scapi. Câteva familii, le numeri pe degetele de la mâini, îşi contemplă finalul printre ruinele fostei unităţi militare de aviaţie Ianca, într-un decor fantomatic din...

Focurile Vii, locul de baștină a Flăcării olimpice....

Focurile Vii. Un fenomen rar, o locație superbă, un loc cu iz de legendă, chiar mitic dacă este să-i credem pe cei care spun că a inspirat Flacăra Olimpică… Toate acestea sunt ascunse însă de o infrastructură jalnică, fapt ce a dus la o situație caracteristică pentru întreg turismul românesc. Fenomenul natural de la Focurile Vii, din județul Buzău, este puțin cunoscut turiștilor din țară şi străinătate şi nu este deloc promovat în circuitele turistice...

Anchete

Nehoiu, orașul cu lacăte pe speranță

Nehoiu, orașul care, înainte de revoluție, era o bijuterie a județului Buzău, trece printr-unul dintre cele mai grele momente ale existenței sale. După ce fabrica de prelucrare a cherestelei Foresta a încăput pe mâinile afaceristului sirian Omar Hayssam, sub oblăduirea prefectului Ion Vasile și a primarului Alexandru Corcodel, orașul s-a prăbușit, scăderea iremediabilă a nivelului de trai aducând sărăcie, șomaj şi lipsa oricărei perspective pentru localnici. Altfel, localitatea în care trăiesc în jur de 14.000 de suflete se află...

- A word from our sponsor -

spot_img

Buzău, orașul înglodat în datorii. Drumul lui Constantin Toma, de la o căruță cu pepeni, la falimentarea unui oraș. Ascensiunea unui escroc

Constantin Toma a pozat, ani de zile, în „milionar”. Să ne aducem aminte cât de mult timp s-a lăudat și s-a folosit de această etichetă ca să se strecoare în Primăria Buzău. Șmecheria a ținut pentru că buzoienii, ca orice alți românii de fapt, preferă să creadă în iluzii şi să uite ce nu le place. În fapt, statutul lui Constantin Toma din top Forbes a ținut doar o vară. Odată cu obținerea funcției de primar al Buzăului, și...