miercuri, 18 septembrie 2024
19.5 C
Buzău

România

19.5 C
Buzău
miercuri, 18 septembrie 2024
19.5 C
Buzău
Ești aiciBuzău„Spitalul Brătianu“ a fost redat definitiv buzoienilor

Despre Express Sud-Est


New York Times: „Cine sunt băieții ăștia? Niște mâzgălitori obosiți de pe net?”
The Guardian: „Nu am auzit niciodată de Express Sud-Est. Nu ne interesează.”
Le Monde: „Ăștia care scriu sunt români? Ce au furat?”

„Spitalul Brătianu“ a fost redat definitiv buzoienilor

O parte importantă din istoria locală de secol XIX este redată buzoienilor acum, în preajma sărbătorilor de iarnă, odată cu finalizarea proiectului privind „Restaurarea, conservarea și modernizarea imobilului situat în municipiul Buzău, Bd-ul Nicolae Bălcescu nr. 40, în vederea înființării Centrului Muzeal <I. C. Brătianu>”, scrie Opinia din Buzău. Vestea a fost dată de președintele Consiliului Județean Buzău, Petre Emanoil Neagu, miercuri, 13 decembrie, într-o conferință de presă în care l-a avut alături și pe Daniel Costache, managerul  Muzeului Județean Buzău. La nivel național, finalizarea proiectului înseamnă recuperarea unei bijuterii de arhitectură locală, reprezentativă pentru ceea ce înseamnă românesc la sfârșit de secol XIX – început de secol XX.

Spitalul Brătianu a fost inaugurat ca unitate spitalicească cu 40 de paturi  în anul 1896. A funcționat ca spital general al orașului în perioada 1896-1916, pentru ca, până în 1920 să fie spital militar. În iunie 1920  a redevenit spital general cu specializare Chirurgie, Boli oculare și Maternitate, pentru ca în 1924 să se pună la punct sala de operații.

Clădirea de patrimoniu de pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, mai veche și decât Palatul Comunal din centrul Buzăului, intră astfel, din data de 13 decembrie, în structura organizatorică a Muzeului Județean Buzău. Ce se întâmplă mai departe aici  în clădirea fostului Spital Brătianu?

La această întrebare a oferit răspunsuri directorul Muzeului Județean Buzău, Daniel Costache, în conferința de presă, pe baza unei analize despre care ne spune că a avut în vedere mediul intern, mediul socio-cultural județean și regional, mediul ofertelor culturale disociate, divertismentului recreativ, mediul educativ formal și nonformal la nivel de județ și de regiune și mediul financiar și economic.

Conferință presă Spitalul Brătianu

Provocarea  principală pentru conducerea Muzeului a fost de a integra acest spațiu cu ceea ce instituția deja face: realizează dialogul între generații, între membrii aceleiași generații, între membrii ai diferitelor comunități, între creatori și consumatori de conținut artistic. „Pe termen lung, la <Brătianu> va fi un spațiu de expunere, va fi workshop educațional, va fi spațiu de dialog cultural, spațiu generator de conținut, dar și spațiu educativ și de interconectare. Va fi, de asemenea,  un spațiu dotat cu echipamente moderne care vor asigura interactivitatea cu expozițiile. Și va fi un spațiu deschis pentru orice tip de activitate culturală, educativă și științifică”, a precizat directorul Daniel Costache.

Centrul cultural Brătianu, fără să intre pe teritoriul Centrului Județean de Creație și Artă Buzău, va fi  deschis pentru colecționarii de artă și pentru artiști, pentru că, spune directorul Daniel Costache, „am identificat necesitatea dialogului între artistul care face conținut artisitc și cultural și colecționarul de artă. Motiv pentru care vor fi expoziții de bază, vor exista planuri de încurajare a tinerilor artiști buzoieni, expoziții ale colecționarilor de artă, expoziții temporare ale artiștilor buzoieni, existând și planuri de dezvoltare pentru creare de conținut artistic”. La „Brătianu” urmează să expună doi mari colecționari de artă din România, discuțiile find avansate, după cum precizează directorul Daniel Costache.

Cel mai dinamic spațiu pentru comunicarea de produs cultural

„Astăzi încheiem un proiect pe fonduri europene, care a redat o clădire de importanță istorică și pentru municipiul Buzău și pentru județul Buzău. Clădirea este reabilitată și, dintr-o ruină unde își făceau loc tot felul de lucruri, avem o clădire emblematică”, a spus președintele Consiliului Județean, Petre Emanoil Neagu.

Scăpată ca prin urechile acului de la demolare, construcția emblematică de pe Bălcescu, închisă și supusă degradării mai bine de două decenii, a trecut printr-un amplu proces de modernizare în ultimii trei-patru ani, fiind transformată dintr-o ruină într-un centru muzeal, care și-a dovedit viabilitatea chiar mai înainte de finalizarea proiectului; managerul Liviu Ciolan a înaintat cifra de peste 100.000 de persoane care i-au trecut deja pragul în ultimul an, de când a găzduit câteva evenimente culturale importante, precum cele două târguri de carte Gaudeamus.

Targetul proiectului este ca, în următorii cinci ani, când se va încheia perioada de monitorizare, pragul obiectivului de patrimoniu să fi fost trecut de minim 8.550 de vizitatori; lucru care nu se pare dificil de atins, chiar dacă, odată transformat în spațiu muzeal, nu va mai putea găzdui, spre exemplu, târgurile de carte, așa cum a făcut-o la primele două ediții.

 „Odată montate expozițiile de bază, având în vedere raportul tripartit al resurselor – umane, financiare și logistică -, va fi imposibil ca spațiile expoziționale să capete pe termen scurt, așa cum este târgul de carte, o altă destinație. Însă sunt convins că nu se va opri istoria Gaudeamus odată cu deschiderea centrului Muzeal <I.C. Brătianu>, pentru că  reprezentanții Consiliului Județean și echipa care se ocupă aici de aceste lucruri vor identifica posibilitățile logistice și de spațiu pentru a organiza în continuare târgul de carte”, precizează directorul Daniel Costache.

Centrul va putea organiza însă multe alte evenimente despre care directorul Muzeului Județean Buzău a vorbit în conferința de presă: „Trebuie să vedem Centrul Muzeal <I. C. Brătianu> ca o prezență nouă în peisajul cultural buzoian, nu trebuie să ne împiedicăm în paradigma existentă la nivel de țară, aceea că instituțiile de cultură sunt concurente. Ele se completează. Și fostul Spital Brătianu, prin caracterul și activitatea care o să se desfășoare, vine să completeze un segment lipsă, și anume acela al dialogului de durată între creatori și consumatorul de artă, pentru că așa cum l-am proiectat acum va fi cel mai dinamic spațiu în ceea ce privește comunicarea de produs cultural”, spune directorul Daniel Costache.

Cu o istorie de peste 125 de ani,  Centrul Muzeal „I.C. Brătianu” tinde să devină unul dintre punctele de maximă atracție pentru turiștii care vor ajunge în orașul reședință de județ. Trecerea de la istoria clădirii la destinația ei prezentă este făcută firesc, fiind favorizată de arhitectura imobilului, spune directorul Muzeului Județean Daniel Costache. „Sunt destule informații vizavi de evoluția acestui imobil din momentul în care este dat în funcțiune, cum este utilat cu sistem de încălzire, sistemul de iluminat. Expoziția legată de istoricul imobiliului se află în corp separat pe traseu de vizitare separat, iar zona de expunere a lucrărilor de artă află doar pe partea din față. Ne ajută arhitectura imobilului să rupem cele două tematici mari. Vor fi tratate ca un tot, însă ele vor avea subiect diferit”, explică acesta.

Patru noi locuri de muncă la Muzeu 

Prin acest proiect, Muzeului Județean Buzău îi va fi predat doar imobilul și spațiul imediat perimetral. Partea de grădină, unde au loc evenimente tematice, va rămâne în administrarea Consiliului Județean. Acest centru muzeal nou se adaugă celor ce țin de instituția județeană de cultură, respectiv Casa Memorială „Vasile Voiculescu” de la Pârscov, Muzeul Chihlimbarului Colți și Muzeului de Etnografie „Vergu Mănăilă”, care au trecut prin procese de modernizare în ultimii ani. Acest lucru înseamnă plusvaloare culturală și plusvaloare științifică pentru comunitatea buzoiană și regională, cel puțin. Mai înseamnă și  continuarea mecanismului de integrare economică și microeconomică a  Muzeului Județean Buzău.

În plus,  preluarea acestui spațiu, mai spune directorul Daniel Costache, „vine la pachet cu patru posturi; noii specialiști vor fi integrați muzeului. În plus, vor exista niște mișcări de ordin intern și actualul plan de personal al instituției se va axa pe <Brătianu> și va trebui să muncim și mai mult”.

Întrucât suntem CENZURAȚI pe FACEBOOK, ne poți urmări investigațiile și reportajele și pe GoogleNews. Nu te costă nimic, dar ajuți astfel niște ziariști idealiști care se încăpățânează, încă, să creadă că își pot face meseria fără patroni și fără interese ascunse. 

Express Sud-Est.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială, care nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice. Puteți să ne sprijiniți prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Donează prin Transfer Bancar

CONTURI BANCARE:
IBAN RO34BTRLRONCRT0CE8518001, în lei
IBAN RO78BTRLEURCRT0CE8518001, în euro

Deschise la Banca Transilvania

Doriți să primiți notificări ori de câte ori postăm ceva nou?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Preluarea textelor de pe paginile EXPRESS SUD-EST se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe EXPRESS SUD-EST sunt protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului. Preluarea integrală a materialelor EXPRESS SUD-EST se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

- A word from our sponsor -

spot_img

News

EXPRESS SUD-EST

Editorial

George Lixandru
GEORGE LIXANDRU

Tinere, averea ta e țara de mâine! Ieși la vot! Nu-i lăsa pe martalogii din PSD să ți-o fure!

Când suntem tineri, viața noastră e atât de puternică și bogată, încât ce se întâmplă în exterior pălește. Iar pofta de viață și speranța unor visuri împlinite sunt mult mai puternice decât realitatea înconjurătoare. Totuși, ce se întâmplă în exterior – în cazul nostru orașul Buzău, comunele, județul Buzău – ne influențează viața fără să simțim. Și ajungem să intrăm în viață, în viața aia reală, de după facultate, și să avem de-a face cu toate problemele pe care tinerețea noastră le-a neglijat și care, acuma, pac, ne lovesc frontal. Tinere, averea ta e țara de mâine! Ieși la vot! Nu-i lăsa pe martalogii din PSD să ți-o fure! Chiar dacă azi nu te gândești că vei avea nevoie de...

Dezvăluiri

Suma astronomică a contractelor pe care firmele președintelui Consiliului Județean Tulcea, pesedistul Horia Teodorescu, le au cu statul

Suma astronomică a contractelor pe care firmele președintelui Consiliului Județean Tulcea, pesedistul Horia Tedorescu, le au cu statul: 32 de milioane de lei, doar în ultimii doi ani. Majoritatea contractelor sunt cu primării din propriul județ. Teoretic, primăriile nu au o relație de subordonare cu Consiliul Județean, dar localitățile mici, care nu dispun de bani suficienți, depind de sumele dirijate de Consiliul Județean. În total, contractele care figurează în declarația de interese a lui Teodorescu sunt de 55 de milioane de lei. Aproape...
spot_img

REPORTAJ

Ianca, orașul fantomatic din...

Unitatea de la Ianca a fost 58 de ani elita aviaţiei militare. Acum seamănă cu piramidele mayaşilor din junglă. Ultimii 22 de colonişti de aici merg 5 km ca să-şi cumpere o pâine. E o lungă penitenţă, cea mai plictisitoare din lume. E ca o pedeapsă de 20 de ani la solitudine, pleci capul şi încerci să rezişti, n-ai unde să fugi, n-ai unde să scapi. Câteva familii, le numeri pe degetele de la mâini, îşi contemplă finalul printre ruinele fostei unităţi militare de aviaţie Ianca, într-un decor fantomatic din...

Focurile Vii, locul de baștină a Flăcării olimpice....

Focurile Vii. Un fenomen rar, o locație superbă, un loc cu iz de legendă, chiar mitic dacă este să-i credem pe cei care spun că a inspirat Flacăra Olimpică… Toate acestea sunt ascunse însă de o infrastructură jalnică, fapt ce a dus la o situație caracteristică pentru întreg turismul românesc. Fenomenul natural de la Focurile Vii, din județul Buzău, este puțin cunoscut turiștilor din țară şi străinătate şi nu este deloc promovat în circuitele turistice...

Anchete

Nehoiu, orașul cu lacăte pe speranță

Nehoiu, orașul care, înainte de revoluție, era o bijuterie a județului Buzău, trece printr-unul dintre cele mai grele momente ale existenței sale. După ce fabrica de prelucrare a cherestelei Foresta a încăput pe mâinile afaceristului sirian Omar Hayssam, sub oblăduirea prefectului Ion Vasile și a primarului Alexandru Corcodel, orașul s-a prăbușit, scăderea iremediabilă a nivelului de trai aducând sărăcie, șomaj şi lipsa oricărei perspective pentru localnici. Altfel, localitatea în care trăiesc în jur de 14.000 de suflete se află...

- A word from our sponsor -

spot_img

Buzău, orașul înglodat în datorii. Drumul lui Constantin Toma, de la o căruță cu pepeni, la falimentarea unui oraș. Ascensiunea unui escroc

Constantin Toma a pozat, ani de zile, în „milionar”. Să ne aducem aminte cât de mult timp s-a lăudat și s-a folosit de această etichetă ca să se strecoare în Primăria Buzău. Șmecheria a ținut pentru că buzoienii, ca orice alți românii de fapt, preferă să creadă în iluzii şi să uite ce nu le place. În fapt, statutul lui Constantin Toma din top Forbes a ținut doar o vară. Odată cu obținerea funcției de primar al Buzăului, și...