duminică, 3 noiembrie 2024
5.9 C
Buzău

România

5.9 C
Buzău
duminică, 3 noiembrie 2024
5.9 C
Buzău
spot_img

Șanse mari ca două comune din județul Buzău să...

O asociere de două comune din judeţul Buzău este foarte aproape să obţină semnătura pe contractul de finanţare din partea Ministerului Dezvoltării pentru implementarea...
Ești aiciBuzăuSchitul Berca va completa zestrea turistică a comunei buzoiene Berca. Un proiect...

Despre Express Sud-Est


New York Times: „Cine sunt băieții ăștia? Niște mâzgălitori obosiți de pe net?”
The Guardian: „Nu am auzit niciodată de Express Sud-Est. Nu ne interesează.”
Le Monde: „Ăștia care scriu sunt români? Ce au furat?”

Schitul Berca va completa zestrea turistică a comunei buzoiene Berca. Un proiect european în valoare de 21,26 milioane de lei va pune schitul pe picioare

Un proiect european în valoare de 21,26 milioane de lei va completa lista obiectivelor turistice din comuna Berca, județul Buzău, cunoscută amatorilor de drumeții grație vulcanilor noroioși și, poate, pentru specialitatea culinară a locului, cârnații de Pleșcoi. Astfel, curând, agenda va fi completată cu alt obiectiv, Schitul Berca, ocrotit de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, mai ales că lăcașul a intrat deja într-un program de restaurare.

Pisania bisericii de la Schitul Berca vorbește nu despre un schit, ci despre o mănăstire cu rol de cetate: „Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu sporirea Duhului Sfânt, ziditu-s-a din temelie această sfântă și dumnezeiască monastire, întru slava și lauda Atotțiitorului Dumnezeu, de robul lui Dumnezeu Mihalcea vel Stolnicu și de roaba lui Dumnezeu Alexandrina Cantacuzino (…) și s-au zidit în zilele blagocestivului domn I. Constantin Basarab Voievod, la anul 7202 (1694), iunie, 6.“

Citește și: Berca, localitatea pâclei şi a asistaților sociali ori despre cum a falimentat comuna buzoiană după ce a intrat în „morișca” afacerilor cu iz pesedist

Așadar, așezământul datează din urmă cu 324 de ani, unele surse indicând existența unei biserici pe cel mai înalt deal din Berca chiar de la începutul anilor 1600. Documentele îi rețin însă ca ziditori pe stolnicul Mihalcea Cândescu împreună cu soția sa, Alexandrina Cantacuzino, și cu fiii lor, Șerban, Mihalcea și Moise.

Schitul Berca a fost ctitorit în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, cam în vremea când la Râmnicu Sărat se înălța o altă bijuterie arhitecturală, Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului“. Istoricii presupun că mănăstirea avea și rol de observare și apărare. De fapt, otomanii interziseseră boierilor din Țările Române să ridice cetăți fortificate, așa că valahii le-au înșelat vigilența prin tipul de mănăstiri-cetate, unde clopotnița avea rol de supraveghere a mișcărilor de trupe și tot de acolo se bătea clopotul a alarmă.

Citește și: Marian Oprișan și Cristi Misăilă nu numai că au făcut „afaceri” împreună, ba chiar au împărțit frățește și aceleași femei. O incredibilă saga a famigliei PSD din Focșani

Un alt element ar fi zidul de împrejmuire, caracteristic tuturor construcțiilor din perioada brâncovenească. Inițial, biserica de la Berca avea trei turle, fiind pictată la interior și la exterior. Pe latura sudică au fost construite pivnițe și, peste bolta lor din cărămizi, o casă egumenească. În 1825 se afirmă că stăreția avea cinci camere și un foișor cu stâlpi din piatră, înlocuiți, la consolidarea dintre anii 1832-1834, cu alții din lemn.

Alte documente din 1860-1864 amintesc că Schitul Berca mai deținea o altă clădire cu cinci camere, o pâinărie, o cuhnie, un șopron, o cămară, o velniță, un grajd etc. În acel secol așezământul a găzduit o serie de instituții de învățământ: școala elementară pentru copiii din sat; școala pregătitoare pentru seminarul teologic (școala de gramatici sau școala candidaților de preoți); școala destinată pregătirii monahilor și tinerilor săraci).

Citește și: 11 milioane de lei pe lună plătite unor persoane care sunt angajate în cadrul Serviciilor Camerei Deputaților. Vezi aici cât primesc consilierii lui Dragnea

În 1865, la Schitul Berca aici a fost instalat sediul subprefecturii Plaiului Pârscov, iar în 1871, o cazarmă a unității de dorobanți. În al Doilea Război Mondial, fiindcă la mănăstire și-a instalat armata sovietică un post de observație, lăcașul a fost bombardat de trupele germane, fiind distruse aproape în întregime zidurile de împrejmuire și alte clădiri anexă. Biserica, devenită între timp de mir, a fost consolidată în anul 1980, iar după 1990 a redevenit schit de maici. În biserică sunt reprezentate mai multe școli de pictură și artă bisericească, de la Pârvu Mutu și Gheorghe Tattarescu la restauratorii din zilele noastre.

În 2004-2005 a fost scoasă la suprafață pictura originală a renumitului Pârvu Mutu. Broderia în piatră, coloanele și portalul sunt de la 1694, catapeteasma este o operă de secol XIX, pictată de Nicolae Teodorescu și Gheorghe Tattarescu, iar înăuntru se mai află trei icoane realizate între anii 1740-1750.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturați, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

Întrucât suntem CENZURAȚI pe FACEBOOK, ne poți urmări investigațiile și reportajele și pe GoogleNews. Nu te costă nimic, dar ajuți astfel niște ziariști idealiști care se încăpățânează, încă, să creadă că își pot face meseria fără patroni și fără interese ascunse. 

Express Sud-Est.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială, care nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice. Puteți să ne sprijiniți prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Donează prin Transfer Bancar

CONTURI BANCARE:
IBAN RO34BTRLRONCRT0CE8518001, în lei
IBAN RO78BTRLEURCRT0CE8518001, în euro

Deschise la Banca Transilvania

Doriți să primiți notificări ori de câte ori postăm ceva nou?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Preluarea textelor de pe paginile EXPRESS SUD-EST se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe EXPRESS SUD-EST sunt protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului. Preluarea integrală a materialelor EXPRESS SUD-EST se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

- A word from our sponsor -

spot_img

News

EXPRESS SUD-EST

Editorial

George Lixandru
GEORGE LIXANDRU

BIȘNIȚARI DE SIMILEASCA

N-am crezut niciodată că viața politico-socială a unui țărișoare precum Românica poate ajunge să semene cu bălăcăreala promiscuă a unor țațe de Simileasca. Şi încă Simileasca are un avantaj: are regulile ei, ștaiful ei şi, mai ales, locul ei. Nu se dă drept altceva decât este. Or sunt zile când, privind de la Primăria Buzău, sau răsfoind ziarele lu’ Toma de la primărie ori ale lui Neagu de la CJ, mi se pare că m-am născut într-o țărișoară incertă, fără legi, fără consistență, fără sens: un fel de șir de căruțe cu coviltir, cu o șleahtă de bulibași care joacă barbut continuu, nemaiștiind când e zi și noapte. Mi-e scârbă și sunt trist. Trist pentru că niște bișnițari de Simileasca...

Dezvăluiri

Suma astronomică a contractelor pe care firmele președintelui Consiliului Județean Tulcea, pesedistul Horia Teodorescu, le au cu statul

Suma astronomică a contractelor pe care firmele președintelui Consiliului Județean Tulcea, pesedistul Horia Tedorescu, le au cu statul: 32 de milioane de lei, doar în ultimii doi ani. Majoritatea contractelor sunt cu primării din propriul județ. Teoretic, primăriile nu au o relație de subordonare cu Consiliul Județean, dar localitățile mici, care nu dispun de bani suficienți, depind de sumele dirijate de Consiliul Județean. În total, contractele care figurează în declarația de interese a lui Teodorescu sunt de 55 de milioane de lei. Aproape...
spot_img

REPORTAJ

Cislău – osul domnesc...

Ieșim din Buzău și  intrăm în șerpuirea scâncită a câmpiei buzoiene în jurul râului cu același nume. E ca și cum Bărăganul n-ar vrea să se despartă de noi, agățându-se de gâtul bietei ape și sufocând-o într-o ultimă îmbrățișare. Mergem spre Cislău, o comună al cărei nume are o rezonanță stranie. Mașina în care suntem este condusă de nea Gigi, un moldovean stabilit în Buzău și care se apropie bine de 60 de ani. Ca orice șofer care se respectă, nea Gigi este „omul enciclopedie”. Răspunde la întrebări, dar ...

Herghelia Cislău, o comoară națională

Herghelia Cislău, cu o istorie de peste un secol în care a servit armatei, a cunoscut un declin în timpul Primului Război Mondial şi o perioadă de glorie în anii '30 când a devenit centru de formare şi perfecţionare pentru echipa sportivă a României, este locul în care se găseşte armăsarul Pur sânge englez Fronzen Fire, adus din îndepărtata Irlandă de Irina Vlăducă Marghiloman, strănepoata marelui om politic şi 'părinte' al hipismului românesc, Alexandru Marghiloman. Potrivit...

Anchete

Nehoiu, orașul cu lacăte pe speranță

Nehoiu, orașul care, înainte de revoluție, era o bijuterie a județului Buzău, trece printr-unul dintre cele mai grele momente ale existenței sale. După ce fabrica de prelucrare a cherestelei Foresta a încăput pe mâinile afaceristului sirian Omar Hayssam, sub oblăduirea prefectului Ion Vasile și a primarului Alexandru Corcodel, orașul s-a prăbușit, scăderea iremediabilă a nivelului de trai aducând sărăcie, șomaj şi lipsa oricărei perspective pentru localnici. Altfel, localitatea în care trăiesc în jur de 14.000 de suflete se află...

- A word from our sponsor -

spot_img

Buzău, orașul înglodat în datorii. Drumul lui Constantin Toma, de la o căruță cu pepeni, la falimentarea unui oraș. Ascensiunea unui escroc

Constantin Toma a pozat, ani de zile, în „milionar”. Să ne aducem aminte cât de mult timp s-a lăudat și s-a folosit de această etichetă ca să se strecoare în Primăria Buzău. Șmecheria a ținut pentru că buzoienii, ca orice alți românii de fapt, preferă să creadă în iluzii şi să uite ce nu le place. În fapt, statutul lui Constantin Toma din top Forbes a ținut doar o vară. Odată cu obținerea funcției de primar al Buzăului, și...