Un proiect european în valoare de 21,26 milioane de lei va completa lista obiectivelor turistice din comuna Berca, județul Buzău, cunoscută amatorilor de drumeții grație vulcanilor noroioși și, poate, pentru specialitatea culinară a locului, cârnații de Pleșcoi. Astfel, curând, agenda va fi completată cu alt obiectiv, Schitul Berca, ocrotit de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, mai ales că lăcașul a intrat deja într-un program de restaurare.
Pisania bisericii de la Schitul Berca vorbește nu despre un schit, ci despre o mănăstire cu rol de cetate: „Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu sporirea Duhului Sfânt, ziditu-s-a din temelie această sfântă și dumnezeiască monastire, întru slava și lauda Atotțiitorului Dumnezeu, de robul lui Dumnezeu Mihalcea vel Stolnicu și de roaba lui Dumnezeu Alexandrina Cantacuzino (…) și s-au zidit în zilele blagocestivului domn I. Constantin Basarab Voievod, la anul 7202 (1694), iunie, 6.“
Citește și: Berca, localitatea pâclei şi a asistaților sociali ori despre cum a falimentat comuna buzoiană după ce a intrat în „morișca” afacerilor cu iz pesedist
Așadar, așezământul datează din urmă cu 324 de ani, unele surse indicând existența unei biserici pe cel mai înalt deal din Berca chiar de la începutul anilor 1600. Documentele îi rețin însă ca ziditori pe stolnicul Mihalcea Cândescu împreună cu soția sa, Alexandrina Cantacuzino, și cu fiii lor, Șerban, Mihalcea și Moise.
Schitul Berca a fost ctitorit în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, cam în vremea când la Râmnicu Sărat se înălța o altă bijuterie arhitecturală, Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului“. Istoricii presupun că mănăstirea avea și rol de observare și apărare. De fapt, otomanii interziseseră boierilor din Țările Române să ridice cetăți fortificate, așa că valahii le-au înșelat vigilența prin tipul de mănăstiri-cetate, unde clopotnița avea rol de supraveghere a mișcărilor de trupe și tot de acolo se bătea clopotul a alarmă.
Citește și: Marian Oprișan și Cristi Misăilă nu numai că au făcut „afaceri” împreună, ba chiar au împărțit frățește și aceleași femei. O incredibilă saga a famigliei PSD din Focșani
Un alt element ar fi zidul de împrejmuire, caracteristic tuturor construcțiilor din perioada brâncovenească. Inițial, biserica de la Berca avea trei turle, fiind pictată la interior și la exterior. Pe latura sudică au fost construite pivnițe și, peste bolta lor din cărămizi, o casă egumenească. În 1825 se afirmă că stăreția avea cinci camere și un foișor cu stâlpi din piatră, înlocuiți, la consolidarea dintre anii 1832-1834, cu alții din lemn.
Alte documente din 1860-1864 amintesc că Schitul Berca mai deținea o altă clădire cu cinci camere, o pâinărie, o cuhnie, un șopron, o cămară, o velniță, un grajd etc. În acel secol așezământul a găzduit o serie de instituții de învățământ: școala elementară pentru copiii din sat; școala pregătitoare pentru seminarul teologic (școala de gramatici sau școala candidaților de preoți); școala destinată pregătirii monahilor și tinerilor săraci).
Citește și: 11 milioane de lei pe lună plătite unor persoane care sunt angajate în cadrul Serviciilor Camerei Deputaților. Vezi aici cât primesc consilierii lui Dragnea
În 1865, la Schitul Berca aici a fost instalat sediul subprefecturii Plaiului Pârscov, iar în 1871, o cazarmă a unității de dorobanți. În al Doilea Război Mondial, fiindcă la mănăstire și-a instalat armata sovietică un post de observație, lăcașul a fost bombardat de trupele germane, fiind distruse aproape în întregime zidurile de împrejmuire și alte clădiri anexă. Biserica, devenită între timp de mir, a fost consolidată în anul 1980, iar după 1990 a redevenit schit de maici. În biserică sunt reprezentate mai multe școli de pictură și artă bisericească, de la Pârvu Mutu și Gheorghe Tattarescu la restauratorii din zilele noastre.
În 2004-2005 a fost scoasă la suprafață pictura originală a renumitului Pârvu Mutu. Broderia în piatră, coloanele și portalul sunt de la 1694, catapeteasma este o operă de secol XIX, pictată de Nicolae Teodorescu și Gheorghe Tattarescu, iar înăuntru se mai află trei icoane realizate între anii 1740-1750.