sâmbătă, 9 noiembrie 2024
7.7 C
Buzău
spot_img
spot_img
spot_img

România

7.7 C
Buzău
sâmbătă, 9 noiembrie 2024
7.7 C
Buzău
spot_img
spot_img
spot_img

Șanse mari ca două comune din județul Buzău să...

O asociere de două comune din judeţul Buzău este foarte aproape să obţină semnătura pe contractul de finanţare din partea Ministerului Dezvoltării pentru implementarea...
Ești aiciBuzăuHerghelia Cislău, o comoară națională

Despre Express Sud-Est


New York Times: „Cine sunt băieții ăștia? Niște mâzgălitori obosiți de pe net?”
The Guardian: „Nu am auzit niciodată de Express Sud-Est. Nu ne interesează.”
Le Monde: „Ăștia care scriu sunt români? Ce au furat?”

Herghelia Cislău, o comoară națională

Herghelia Cislău, cu o istorie de peste un secol în care a servit armatei, a cunoscut un declin în timpul Primului Război Mondial şi o perioadă de glorie în anii ’30 când a devenit centru de formare şi perfecţionare pentru echipa sportivă a României, este locul în care se găseşte armăsarul Pur sânge englez Fronzen Fire, adus din îndepărtata Irlandă de Irina Vlăducă Marghiloman, strănepoata marelui om politic şi ‘părinte’ al hipismului românesc, Alexandru Marghiloman.

Potrivit specialiştilor Direcţiei de Creştere, Exploatare şi Ameliorare a Cabalinelor (DCEAC) din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) Romsilva, Herghelia Cislău, una dintre cele mai mari din România, a fost înfiinţată la ordinul Ministerului de Război în 1894.

„Calul Pur Sânge Englez (PSE) a ajuns în România după anul 1870 şi a cunoscut un succes uimitor fiind importaţi armăsari care, prin performanţele lor, au cultivat în rândul publicului gustul pentru sportul hipic. Etalonul proprietarilor şi crescătorilor de cai din Principatele Române a fost Alexandru Marghiloman despre care se poate afirma că a occidentalizat creşterea rasei PSE în ţara noastră, Herghelia Albatros (1885) din Buzău fiind un model de bune practici în creşterea cailor.
Analizând calităţile descendenţilor acestor armăsari, Ministerul de Război – însărcinat, din 1872, cu creşterea şi ameliorarea cabalinelor – înfiinţează două unităţi care produceau şi furnizau cai unităţilor de cavalerie: una în Ilfov şi una la Nucet, în judeţul Dâmboviţa. Sub tutela Ministerului de Război se înfiinţează, în 1894, Herghelia Cislău, care devine în scurt timp cel mai important furnizor de cai pentru armată, pentru şcolile de cavalerie şi mai târziu pentru cluburile sportive”, a declarat, pentru AGERPRES, inginerul zootehnist în cadrul Serviciului Tehnic al DCEAC Crina Popa.

Foto: (c) Bela Gaboş / Arhiva personală


Creşterea cailor este consemnată în documente istorice din secolele XVI – XVII. Acestea atestă moşiile boiereşti cu livezi de pomi fructiferi, culturi de cereale, bălţi de peşte şi herghelii de cai.

Doamna Neaga – un important personaj istoric – (soţia voievodului Ţării Româneşti Mihnea Turcitul care a domnit între anii 1577-1583 şi 1585-1591) a avut un rol determinant în dezvoltarea culturală a localităţii Cislău, stabilindu-şi aici reşedinţa şi ctitorind un aşezământ monahal pe care l-a înzestrat, prin donaţie, cu 1.000 hectare de teren. Actul de donaţie s-a dovedit extrem de important în contextul istoric al secolului a XIX-lea, când, în 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a emis „Legea rurală” iar averile mănăstireşti au fost secularizate şi ţăranii împroprietăriţi.

Din cele 1.000 hectare de teren 634 au ajuns în proprietatea unităţii militare proaspăt înfiinţate prin stabilirea în Cislău a unei garnizoane de Dorobanţi. Călugării au fost obligaţi să se retragă, chiliile au fost demolate iar, conform legendei, din materialele rezultate au fost construite fundaţiile primelor grajduri din ceea ce a devenit, în anul 1894, Depozitul de remonţi al armatei Cislău.

„În 1895, efectivele de cabaline de la hergheliile Ilfov şi Nucet sunt mutate la Cislău. În acel moment, structura efectivului era deosebit de eterogenă: erau cai PSE – cea mai mare parte armăsari proveniţi din import şi utilizaţi ca reproducători în matca indigenă, pur sânge arab şi metişi arab. Perioada 1916-1918 marchează un declin în creşterea calului şi activitatea sportivă, efectivele scad. În 1916, Depozitul de remonţi este evacuat în Moldova iar în perioada de ocupaţie germană la Cislău a funcţionat un spital veterinar. Al Doilea Război Mondial a dat o lovitură grea creşterii calului, efectivele înregistrând un regres numeric şi calitativ, iar în perioada naţionalizării direcţia urmărită a fost de a utiliza rasa PSE ca ameliorator pentru caii locali.
Începând cu anul 1945 Depozitul de remonţi devine Herghelia Cislău şi se pune baza creşterii rasei în sistem de herghelie de stat. În 1947 începe antrenamentul cailor şi călăreţilor din Herghelia Cislău pe pista proprie de galop de 3.000 m, antrenamentele fiind desfăşurate sub comanda lui Sandu Teleanu (specializat în Germania) având coordonator pe dr. Apahideanu. La Cislău a funcţionat Şcoala de Miliţie Călare care avea sediul în clădirile din zona centru, în jurul bisericii. Aici erau clădirile administrative, grajdurile ce puteau adăposti până la 120 de cai, terenuri de antrenament şi un manej de dresaj acoperit”, a precizat specialistul Direcţiei de Creştere, Exploatare şi Ameliorare a Cabalinelor.

Foto: (c) Bela Gaboş / Arhiva personală


Istoria Hergheliei Cislău a cunoscut suişuri şi coborâşuri însă de fiecare dată caii i-au dus faima în cadrul concursurilor organizate în ţară şi în străinătate.

„Herghelia Cislău a fost centrul de formare şi perfecţionare pentru echipa sportivă a României compusă din: Mihalcea, F. Ţopescu, Rang, Timu, Velicu, Antohi, care au plasat şi menţinut pe podiumurile internaţionale echitaţia românescă în anii ’30. De Herghelia Cislău se leagă şi numele col. Felix Ţopescu (tatăl lui Cristian Ţopescu – personalitate sportivă şi om de televiziune) care a format la Cislău o echipă de sportivi cărora le va dedica mai târziu un întreg capitol în cartea ‘Călăreţi, obstacole, victorii’.
La rasa Pur sânge englez descoperim astăzi în registrele genealogice ale Hergheliei Cislău nu mai puţin de şapte armăsari pepinieri din care cinci cei mai importanţi: Satelit, Pas Parol, Spătaru, Pescăruş şi Colonel. O altă linie, iniţiată de Bend’or, a ajuns în Herghelia Cislău prin armăsarul Firdaussi, importat din Franţa, şi s-a perpetuat prin armăsarii: Peris, Mosquitosi şi Fantastic şi urmaşii acestuia: Năvod, Bicaz şi Copil. De-a lungul vremii, Herghelia Cislău şi-a păstrat statutul de principalul crescător de Pur sânge englez din România”, a subliniat Crina Popa.

În anul 2002, patrimoniul Societăţii Naţionale Cai de Rasă a fost preluat de RNP – Romsilva, Herghelia Cislău făcând parte integrantă din sistemul hergheliilor de stat administrat prin DCEAC.

„În prezent, DCEAC continuă programul de ameliorare a efectivului de rasă PSE de la Herghelia Cislău prin închirierea de armăsari reproducători din import pentru sezonul 2024 iar, în premieră, patru iepe vor fi transportate în Ungaria, de asemenea pentru a fi montate cu un armăsar valoros din punct de vedere genetic şi al performanţelor obţinute în curse oficiale pe hipodrom. Preocuparea pentru creşterea performanţelor PSE s-a intensificat astfel că începând din anul 2019, RNP Romsilva prin DCEAC şi conducerea Hergheliei Cislău au recurs anual la importuri de material genetic, utilizând ca reproducători armăsari din Irlanda, Ungaria, Bulgaria cu performanţe testate oficial care au montat femelele din efectivul matcă al hergheliei.
Primul armăsar din această categorie a fost Frozen Fire, pus la dispoziţie cu titlu gratuit de către doamna Irina Vlăducă Marghiloman, urmaşa lui Alexandru Marghiloman, din dorinţa de a impulsiona creşterea PSE şi de a readuce cumva în atenţia societăţii prestigiul hergheliilor buzoiene. În anul 2023, doamna Irina Vlăducă Marghiloman s-a implicat în activitatea Jockey Club Român – Societatea pentru Îmbunătăţirea Rasei Cailor (organizator de curse pe Hipodromul Ploieşti şi conducător Stud Book PSE în România) susţinând activitatea Hergheliei Cislău în participarea la curse oficiale şi de calificare a tineretului cabalin”, a indicat reprezentantul DCEAC, din cadrul Romsilva.

Pentru a cinsti amintirea marelui om politic şi prim-ministru al României în 1918, Alexandru Marghiloman, iubitor şi crescător al rasei de cai PSE, Irina Vlăducă Marghiloman – strănepoata părintelui hipismului românesc – a luat hotărârea de a continua tradiţia la Cislău prin aducerea în herghelie a calului Frozen Fire din Irlanda.

„Am fost pentru prima oară la Herghelia din Cislău în 2010. În timp, la sugestiile primite, ne-am gândit să aducem un armăsar PSE în România pentru a reîmprospăta această rasă şi a relua tradiţia. Herghelia de la Cislău era pe vremuri cunoscută ca locul cailor PSE. Este o herghelie într-o natură splendidă, ştiam că unchiul meu Alexandru Marghiloman atunci când Regina Maria venea în vizită la Vila Albatros plecau amândoi în Cabriolet să viziteze Herghelia Cislău.
În amintirea splendidei herghelii a unchiului meu Alexandru Marghiloman din Buzău am făcut şi pasul următor să îl aducem în 2019 pe Frozen Fire. Este momentan cel mai valoros armăsar din România, câştigător de Derby în grupă, în Irlanda. L-am adus din îndepărtata Irlandă pe Frozen Fire şi pus gratuit la dispoziţia Hergheliei Cislău pentru montă. În 2020 s-au născut patru armăsari şi o iapă. Suntem bucuroşi că în acest an îi vom putea vedea alergând pe Hipodromul din Ploieşti”, a declarat, pentru AGERPRES, Irina Vlăducă Marghiloman.

Odată cu aducerea lui Frozen Fire în grajdurile Hergheliei Cislău, Irina Vlăducă Marghiloman speră într-o relansare a hipismului românesc.

herghelia cislăuFoto: (c) Bela Gaboş / Arhiva personală


„Nu multă lume ştie că România a deţinut locul II în Europa la cursele de galop. Unul dintre fruntaşii acestui sport, numit ‘părintele hipismului românesc’, Alexandru Marghiloman deţinea o mare herghelie la Buzău, câştigând an de an Premiile Jockey Club şi Derby-urile din România cu celebrii săi cai. Timp de 20 de ani Alexandru Marghiloman a fost şi vicepreşedintele Jockey Clubului Român. Azi aceste curse de galop, organizate totdeauna de Jockey Club Român, se ţin pe Hipodromul din Ploieşti. Pe vremuri exista frumosul Hipodrom de la Băneasa, care azi din păcate nu mai există. Sperăm ca acest sport nobil să meargă mai departe. Herghelia Cislău are acum, în urma continuării montelor altor armăsari, un mic dar valoros – nucleu de PSE, care să contribuie ca România să se repoziţioneze în Europa”, a subliniat strănepoata marelui om politic Alexandru Marghiloman.

În prezent, Herghelia Cislău îşi pregăteşte caii pentru curse, având posibilitatea de a-i antrena pe o pistă pentru galop nou amenajată.

herghelia cislăuFoto: (c) Bela Gaboş / Arhiva personală


„Avem momentan 165 de cai din rasa PSE pentru curse de galop şi rasa Gidran pentru obstacole şi proba completă. Problema este că nu prea se găsesc oameni specializaţi, de la îngrijitori până la călăreţi şi antrenori. Noi investim în fiecare an în herghelie câte ceva, prin fonduri alocate de Romsilva. Acoperişurile grajdurilor au fost refăcute, am forat un puţ de apă nou, cu adăpătoare automate pentru fiecare cal, în fiecare an investim. De cinci ani montăm doar cu armăsari aduşi din străinătate, născuţi în Anglia sau Irlanda. În felul acesta avem cai promiţători. Anul trecut am reuşit să facem şi o pistă de antrenament de galop aici în herghelie unde putem să antrenăm”, a declarat, pentru AGERPRES, şeful Hergheliei Cislău, medicul veterinar Bela Gaboş.

Un alt cal de galop de la Herghelia Cislău care făcut istorie a fost „Petrică, fără frică”.

herghelia cislăuFoto: (c) Galop.ro


„Unul dintre cei mai valoroşi cai pe care i-a dat Herghelia Cislău a fost ‘Petrică, fără frică’… câştigătorul Derby-ului Român din anul 1955. Petrică s-a născut în 1952 la Herghelia Cislău. A fost unul dintre cei mai remarcabili cai de galop din istoria noastră, atât în cursele de galop plat, cât şi în cele de galop cu obstacole (steeplechase). Deşi avea o talie de doar 156 cm, inimosul Petric゠a alergat în peste 60 de curse, reuşind multe victorii. A reuşit să câştige o cursă de steeplechase internaţională la vârsta de 11 ani.
Victoriile repetate de la Pardubice, şi nu numai, vor rămâne o pagină de aur din istoria noastră hipică. La Pardubice, Petrică a fost fără frică, reuşind să câştige o cursă pe 3.200 m după ce la jumătatea cursei s-a împiedicat şi a fost foarte aproape să cadă şi să îşi piardă jocheul; se întâmpla în anul 1959. Deşi pare greu de crezut, Petrică a alergat până la vârsta de 11 ani, adică până în 1963, când a şi câştigat Premiul Wisly pe 3.200 m la Pardubice”, notează Galop.ro.

herghelia cislăuFoto: (c) Galop.ro


Istoria Hergheliei Cislău este presărată de momente deosebit de importante. În anul 1929, Regele George şi Regina Elisabeta a Greciei au vizitat şi au cumpărat din Herghelia Cislău trei cai. Între anii 1950-1960, Herghelia Cislău a obţinut importante premii în competiţii ecvestre la Praga, Varşovia, Berlin, Budapesta şi Istanbul. Herghelia are şi participări în cadrul unor producţii artistice importante cum ar fi filmele „Tudor”, „Mihai Viteazul”, „Ştefan cel Mare”, „Iancu Jianu”, „Buzduganul cu trei peceţi”.

În prezent, Herghelia Cislău creşte două rase, PSE şi Gidran. Se întinde pe un teren de 415 hectare din care 153 ha – arabil, 150 ha – fâneaţă şi 112 ha – păşune. Baza tehnico-materială este compusă din nouă grajduri, un culoar pentru efectuarea mişcării dirijate la tineret, cinci padocuri pentru mişcarea armăsarilor pepinieri, o pistă pentru antrenamentul tineretului şi utilaje necesare producerii furajelor pentru efectivul de cabaline.
SURSA: AGERPRES/(A, AS-autor: Florin Zafiu, editor: Florentina Peia, editor online: Ady Ivaşcu)

Întrucât suntem CENZURAȚI pe FACEBOOK, ne poți urmări investigațiile și reportajele și pe GoogleNews. Nu te costă nimic, dar ajuți astfel niște ziariști idealiști care se încăpățânează, încă, să creadă că își pot face meseria fără patroni și fără interese ascunse. 

Express Sud-Est.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială, care nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice. Puteți să ne sprijiniți prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Donează prin Transfer Bancar

CONTURI BANCARE:
IBAN RO34BTRLRONCRT0CE8518001, în lei
IBAN RO78BTRLEURCRT0CE8518001, în euro

Deschise la Banca Transilvania

Doriți să primiți notificări ori de câte ori postăm ceva nou?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Preluarea textelor de pe paginile EXPRESS SUD-EST se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe EXPRESS SUD-EST sunt protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului. Preluarea integrală a materialelor EXPRESS SUD-EST se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

- A word from our sponsor -

spot_img

News

EXPRESS SUD-EST

Editorial

George Lixandru
GEORGE LIXANDRU

BIȘNIȚARI DE SIMILEASCA

N-am crezut niciodată că viața politico-socială a unui țărișoare precum Românica poate ajunge să semene cu bălăcăreala promiscuă a unor țațe de Simileasca. Şi încă Simileasca are un avantaj: are regulile ei, ștaiful ei şi, mai ales, locul ei. Nu se dă drept altceva decât este. Or sunt zile când, privind de la Primăria Buzău, sau răsfoind ziarele lu’ Toma de la primărie ori ale lui Neagu de la CJ, mi se pare că m-am născut într-o țărișoară incertă, fără legi, fără consistență, fără sens: un fel de șir de căruțe cu coviltir, cu o șleahtă de bulibași care joacă barbut continuu, nemaiștiind când e zi și noapte. Mi-e scârbă și sunt trist. Trist pentru că niște bișnițari de Simileasca...

Dezvăluiri

Suma astronomică a contractelor pe care firmele președintelui Consiliului Județean Tulcea, pesedistul Horia Teodorescu, le au cu statul

Suma astronomică a contractelor pe care firmele președintelui Consiliului Județean Tulcea, pesedistul Horia Tedorescu, le au cu statul: 32 de milioane de lei, doar în ultimii doi ani. Majoritatea contractelor sunt cu primării din propriul județ. Teoretic, primăriile nu au o relație de subordonare cu Consiliul Județean, dar localitățile mici, care nu dispun de bani suficienți, depind de sumele dirijate de Consiliul Județean. În total, contractele care figurează în declarația de interese a lui Teodorescu sunt de 55 de milioane de lei. Aproape...
spot_img

REPORTAJ

Cislău – osul domnesc...

Ieșim din Buzău și  intrăm în șerpuirea scâncită a câmpiei buzoiene în jurul râului cu același nume. E ca și cum Bărăganul n-ar vrea să se despartă de noi, agățându-se de gâtul bietei ape și sufocând-o într-o ultimă îmbrățișare. Mergem spre Cislău, o comună al cărei nume are o rezonanță stranie. Mașina în care suntem este condusă de nea Gigi, un moldovean stabilit în Buzău și care se apropie bine de 60 de ani. Ca orice șofer care se respectă, nea Gigi este „omul enciclopedie”. Răspunde la întrebări, dar ...

Ianca, orașul fantomatic din pustietatea Bărăganului. Ori despre...

Unitatea de la Ianca a fost 58 de ani elita aviaţiei militare. Acum seamănă cu piramidele mayaşilor din junglă. Ultimii 22 de colonişti de aici merg 5 km ca să-şi cumpere o pâine. E o lungă penitenţă, cea mai plictisitoare din lume. E ca o pedeapsă de 20 de ani la solitudine, pleci capul şi încerci să rezişti, n-ai unde să fugi, n-ai unde să scapi. Câteva familii, le numeri pe degetele de la mâini, îşi...

Anchete

Nehoiu, orașul cu lacăte pe speranță

Nehoiu, orașul care, înainte de revoluție, era o bijuterie a județului Buzău, trece printr-unul dintre cele mai grele momente ale existenței sale. După ce fabrica de prelucrare a cherestelei Foresta a încăput pe mâinile afaceristului sirian Omar Hayssam, sub oblăduirea prefectului Ion Vasile și a primarului Alexandru Corcodel, orașul s-a prăbușit, scăderea iremediabilă a nivelului de trai aducând sărăcie, șomaj şi lipsa oricărei perspective pentru localnici. Altfel, localitatea în care trăiesc în jur de 14.000 de suflete se află...

- A word from our sponsor -

spot_img

Buzău, orașul înglodat în datorii. Drumul lui Constantin Toma, de la o căruță cu pepeni, la falimentarea unui oraș. Ascensiunea unui escroc

Constantin Toma a pozat, ani de zile, în „milionar”. Să ne aducem aminte cât de mult timp s-a lăudat și s-a folosit de această etichetă ca să se strecoare în Primăria Buzău. Șmecheria a ținut pentru că buzoienii, ca orice alți românii de fapt, preferă să creadă în iluzii şi să uite ce nu le place. În fapt, statutul lui Constantin Toma din top Forbes a ținut doar o vară. Odată cu obținerea funcției de primar al Buzăului, și...