Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, marți, repunerea în funcție a judecătoarei Coarnă, din Brăila. Cristina Coarnă este judecătoarea care a „demonstrat” că un violator de copii e un cetățean pașnic. Și că o fetiță de 13 ani care e violată nu TREBUIE să fie băgată în seamă, întrucât violul „nu a provocat ieșiri în stradă, proteste în presă”. Cu o astfel de argumentație, judecătoarea Coarnă a violat-o efectiv pe fetița din Brăila încă o dată.
Decizia ICCJ vine după ce, în luna februarie, Secția pentru judecători decidea ca Cristina Coarnă să fie suspendată din funcție pe perioada cercetării disciplinare. Judecătoarea a făcut recurs, iar completul de cinci magistrați de al Înaltei Curți de Casație și Justiție i-a dat dreptate. Astfel, în baza deciziei de marți, ea va primi salariul pe toată perioada în care a fost suspendată.
“Admite contestaţia formulată de Coarnă Cristina împotriva Hotărârii nr. 6J din 22 februarie 2021, pronunţată de Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători în materie disciplinară, în dosarul nr. 2/J/2021. Desfiinţează Hotărârea nr. 6J din 22 februarie 2021, pronunțată de Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători în materie disciplinară, în dosarul nr. 2/J/2021. Dispune repunerea contestatoarei Coarnă Cristina în situaţia anterioară, în condiţiile art. 52 alin. 14 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Definitivă. Pronunţată în ședință publică, astăzi, 7 iunie 2021”, se arată în decizia ÎCCJ.
Separat, CSM a decis în luna mai ca judecătoarea să fie suspendată șase luni din funcție de Consiliul Superior al Magistraturii.
“Cu majoritate, admite în parte acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară împotriva Cristinei Coarnă, judecător în cadrul Judecătoriei Brăila. În baza art. 100 lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aplică Cristinei Coarnă (…) sancțiunea disciplinară constând în ‘suspendarea din funcție pe o perioadă de 6 luni’ pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. s) şi art. 99 lit. t) teza a II-a din acelaşi act normativ. (…) Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație şi Justiție”, se arăta în minuta deciziei Secției pentru judecători în materie disciplinară a CSM.
Cine este și ce alte hotărâri de răsunet a dat Cristina Coarnă
Citește și: CIOCOIU DE LA ELECTRICA. Generalul Cornel Gabriel Ciocoiu încasează o pensie de 13.000 lei plus un salariu de 42.000 lei de la Electrica. Tu ce pensie și salariu încasezi?
În Brăila, oraşul lui Terente şi al Kirei Kiralina, deși vremea celor două personaje emblematice pentru oraşul-port a apus demult, iar România este acum în UE, violul şi tâlhăria au rămas fapte care nu sunt considerate aşa de grave. Prin urmare, nici sancțiunile pentru ele nu trebuie să fie prea aspre.
Cel puţin asta este în mintea judecătoarei Cristina Coarnă, de la Tribunalul Brăila, Secția Penală. Un viol, o tâlhărie, un infractor recidivist, care a mai fost condamnat pentru aceste fapte, nu o impresionează deloc pe damna judecător. Care pare să fie o femeie de fier, impresionată de alte fapte mult mai grave, decât de o bagatelă de viol sau un nimic de tâlhărie, aşa cum vom vedea din motivarea unei sentințe halucinante pe care a dat-o.
Cristina Coarnă este importată la Brăila de la Galaţi
Traseul profesional al judecătoarei de la Brăila este unul banal. Nu a ocupat funcții de conducere. Nici nu a excelat prin vreun proces răsunător. Nici ca judecător, nici ca avocat. Pentru că a fost şi avocat.
A absolvit Facultatea de Drept la Iaşi, la Universitatea „Al. I. Cuza”, promoția 1999. După care şi-a încercat norocul în avocatură, la baroul Ialomița. N-a rezistat decât o lună, şi aia cea mai scurtă din an. Între 1 februarie 2.000 şi 1 martie 2000 . După aceea, două luni şi-a căutat de lucru şi „a intrat la stat”, consilier juridic la DSP Brăila. Dar nici aici nu a rezistat decât o lună. Luna mai. Din iunie 2000 se mută iar în privat şi devine avocat la Baroul Brăila, unde stă până în 2008. Ia examenul de intrare în magistratură şi din 01.07.2008 şi până la 01.09.2009 devine judecător la Judecătoria Miercurea Ciuc. După care atacă Brăila, prin învăluire. Din 01.09.2009 şi până la 15.01.2014 o găsim judecător la Judecătoria Însurăței, un oraș aflat la 60 de kilometri de Brăila pe drumul pre Slobozia.
Citește și: Electrica, „cuibușorul cu love(le)” al generalilor pensionari din Armată și Poliție. Lunga listă a directorilor cu epoleți
La jumătatea lui ianuarie 2014, Cristina Coarnă sare peste Brăila şi este promovată judecător la Tribunalul Galaţi. După care ajunge, în sfârșit, la Brăila. Post greu. Brăila, port vestit pentru gradul ridicat de infracționalitate, chit că pe Dunăre nu mai acostează nicio navă cu marfă şi nu mai vezi picior de marinar prin oraș nici de leac, necum să mai faci o bișniță cu blugi, țigări sau ciungă, cum era odată.
Doar atitudinea faţă de anumite infracțiuni cu violență, frecvente în continuare, mai respectă tradiția. Cel puţin în cazul judecătoarei Coarnă.
Coarnă nu este la prima decizie bizară
Judecătoarea Cristina Coarnă a ajuns în mijlocul unui scandal care i-a adus inclusiv suspendarea temporară de către CSM din funcţia de judecător, după ce a dat o sentință halucinantă în procesul unui recidivist pe nume Gheorghe Dima, un bărbat de 32 de ani, originar din judeţul Bacău. Acesta ar fi ținut sechestrată timp de 8 luni o minoră în vârstă de 13 ani, pe care ar fi violat-o în mod repetat. Dima era concubinul surorii fetei. Judecătoarea Coarnă a decis că fapta nu este prea gravă şi a decis înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu.
Coarnă nu este la prima astfel de sentință. Spre exemplu, în cazul Broască Marian Alin, 35 de ani, decizia judecătoarei este la fel de uluitoare.
Pe data de 18 septembrie 2019, Broască atacă două femei, una în cartierul Hipodrom, alta în cartierul Radu Negru şi le tâlhărește de bijuteriile pe care le aveau pe ele. Broască nu este la prima abatere de acest gen. A mai făcut pușcărie pentru fapte similare. A fost prins repede de polițiști şi băgat după gratii. Judecătorul de drepturi şi libertăți a confirmat mandatul de arestare. Nici la apel nu are mai mult succes. Broască rămâne în continuare după gratii, la Penitenciarul Galaţi.
Citește și: Adrian Oprișan, fratele baronului Marian Oprișan, contract de sute de mii de lei din bani publici pentru întreținerea stadionului din Focșani
După trei luni îl găseşte aici judecătoarea Cristina Coarnă. Nu îl găseşte pentru că Broască orăcăia prea tare de după gratii de se auzea până la Brăila. Ci din proprie inițiativă. Pe 17 decembrie 2019, judecătorul Cristina Coarna a verificat din oficiu legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive a lui Broască. Şi dacă tot a verificat din oficiu, Cristina Coarnă a fost convinsă că flerul nu a trădat-o. După mintea ei, Broască stătea degeaba în pușcărie, aşa că a decis să-i de drumul acasă, considerând că faptele comise de acesta nu sunt aşa de grave.
Ar trebui să fim naivi să credem că Broască, odată eliberat, nu dispărea în ceață. Mai ales că a declarat că le-a tâlhărit pe cele două femei pentru a face rost de bani să plece în străinătate. Noroc că a doua zi Parchetul Brăila a făcut recurs, acesta a fost admis şi Alin Broască a rămas după gratii.
Judecătoarea Cristina Coarnă a mai dat de-a lungul timpului astfel de sentințe aberante, desființate de instanţele superioare. Ceea ce i-au determinat pe colegii ei, judecători, să o sfătuiască în mai multe rânduri să se mute la Secția Civilă a Tribunalului Brăila, că de acolo nu are cum pune tâlhari şi violatori în libertate. Cristina nu a vrut. A rămas să împartă dreptatea după mintea ei. Motivarea deciziei de a-l elibera pe pedofilul violator Gheorghe Dima este halucinantă: „Cu titlul de exemplu, instanța de fond a considerat că un atentat terorist care să genereze victime multiple, un omor care să stârnească frică generală ar putea justifica măsura arestării preventive (…).
Citește și: Cine mai apucă să-și mănânce pensia? Despre reforma pensiilor, „speciali” și batjocura la adresa românilor
În prezenta cauză, faptele inculpatului, deși reprobabile, nu sunt de o așa gravitate încât să fi generat o rumoare socială de amploare, o reacție a societății din care să rezulte că oamenii consideră faptele sale ca punându-le în pericol viața, existența în vreun fel. Nu au existat ieșiri în stradă, proteste în presă.
Față de acest aspect, instanța de fond a considerat că în cauză se impune o măsură preventivă, dar în niciun caz cea mai grea, deoarece în cazul infracțiunilor de genocid, atentat terorist, omor calificat, crime împotriva umanității nu ar mai exista temei de luarea a vreunei măsuri preventive, uciderea celor vinovați rămânând singura sancțiune, dar nereglementată de lege. Cum inculpatul nu poate fi ucis, nu poate fi lapidat în piața publică, instanța de fond a considerat că acesta poate fi plasat la domiciliu în arest pentru 60 de zile de la 22.12.2020 până la 20.02.2021 inclusiv”.
Va să zică, în arest preventiv nu trebuie plasați decât teroriștii care omoară mulți oameni nevinovați în atentate şi criminalii în serie, care bagă spaima în populaţie, care o face să iasă în stradă şi presa să urle. Restul de infractori, acasă, în patul lor.
Bine că s-a făcut recurs la această decizie aberantă. Bine că mai există CSM care să suspende astfel de judecători. Bine că au suspendat-o şi nu a ajuns „Dosarul Caracal” pe mâna ei, că Dincă era demult acasă.
Revoltător, dar ce mai contează într-o societate în mare parte violată de tot felul de monștri justițiari…Secția Specială înființată la ordinul unui „patriot de Rahova”, o avea ceva cazuri rezolvate pe speța asta?!…Avocatul Poporului s-a băgat cumva în seamă pe linia asta, sau doar pe protejarea pensiilor nesimțite?!
Mai oamenilor, chiar nu mai sunteți sănătoși, nu aveți nici un Dumnezeu în voi ? Dacă va pocnește dupa sufletul vostru, atunci sa vedeți durere …
Rușine pentru întreaga justiție! Romani, treziți-va, suntem tratați că niște sclavi in propria tara, se-ntorc strămoșii in pamant, pentru ce-au murit eroii noștri ?