luni, 17 februarie 2025
-0.6 C
Buzău

România

-0.6 C
Buzău
luni, 17 februarie 2025
-0.6 C
Buzău

Revoltă la Focșani. Cristi Misăilă a pus taxă pe...

O taxă specială introdusă de primarul Cristi Misăilă la Focșani a creat revoltă în rândul localnicilor: impozitul pe iluminatul public. Mulți locuitori consideră taxa abuzivă,...
Ești aiciBrăilaDeși sunt la o aruncătură de băț de Dunăre, Brăila și Galațiul,...

Despre Express Sud-Est


New York Times: „Cine sunt băieții ăștia? Niște mâzgălitori obosiți de pe net?”
The Guardian: „Nu am auzit niciodată de Express Sud-Est. Nu ne interesează.”
Le Monde: „Ăștia care scriu sunt români? Ce au furat?”

Deși sunt la o aruncătură de băț de Dunăre, Brăila și Galațiul, marile orașe de la Dunăre, nu au plaje amenajate. Cum s-au distrus plajele celor două orașe

Deși au Dunărea la o aruncătură de băț, gălățenii și brăilenii nu mai au plaje amenajate, ei putând merge la plajă numai în concediu sau în city-break pe litoral.

Pentru gălățeni și brăileni urmează încă un sezon estival în care nu vor avea acces la plaje care să le ofere condiții decente la prețuri accesibile. Alternativele sunt cele câteva piscine administrate de firme cu capital privat, la care accesul și câteva ore de plajă costă câteva zeci de lei. Dar la bazin nu e ca la plajă.

Nostalgia celor câteva plaje amenajate pe malul Dunării

Este o situație penibilă ca locuitorii Galațiului, orașul înconjurat de Dunăre, Siret și Prut și de patru lacuri cu o suprafață totală de 2.500 hectare de luciu de apă, să fie nevoiți să meargă la piscină, în loc de plajă. Gălățenii și brăilenii au nostalgia celor câteva plaje amenajate pe malul Dunării, la apă curgătoare, cum existau înainte de 1990.

Citește și: Jaful de la Brăila. Au fost prinși hoții care au furat peste 500.000 de lei dintr-un autovehicul. Cum au încercat să scape de polițiști

Asta ar presupune decât un mic efort financiar al municipalității pentru asigurarea nisipului, semnalizarea zonei cu adâncimi permise, asigurarea serviciilor de salvamar și a unui cabinet medical, precum și lucrările de întreținere a bazei de agrement.

De ani de zile, edilii Galațiului vorbesc despre aquapark-uri și investitori strategici care vor dezvolta proiecte ambițioase, plaje de lux pentru localnici. În urmă cu aproape 15 ani, se vorbea la Galați despre Proiectul „Marina“, în carul căruia o mare companie din Israel intenționa să realizeze la Plaja „Dunărea“ un aqualand unic în Europa de Est. Proiectul a eșuat de la dezbaterea publică, când s-a aflat că firma din Israel voia să construiască și câteva blocuri de locuințe și spații pentru birouri. Era un proiect care a deranjat orgoliile dezvoltatorilor imobiliari locali.

Aquapark-uri și plaje în vârf de munte, numai la Galați și Brăila nu!

Construirea bazelor de agrement estival este în continuă creștere și în acest context în ultimii ani au apărut aquapark-uri și în multe localități din vârf de munte, care nu sunt situate pe malul unui râu. La Brașov există aqualand-ul „Paradisul Acvatic“, dezvoltat pe 24.000 mp, cu 8 piscine, din care șase acoperite, cu tobogane cu apă, saune, jacuzzi, grotă de relaxare, sală de fitness, terenuri de sport, restaurant şi terase. La Sfântu Gheorghe există complexul „Therme Aqua Park“.

Pare absurd, dar tocmai la Galați, orașul înconjurat de Dunăre, Siret și Prut, începe un nou sezon estival în care locuitorii orașului nu au plaje pe Dunăre, ștrand sau bază de agrement acvatic. Aceeași situație este și la Brăila, oraș situat pe malul Dunării, la 15 km de Galați, unde este pe faleză un mic bazin pentru copii, dar nu există o plajă amenajată.

„Plaja lipovenească“ de la Brăila, abandonată de 30 de ani

Brăilenii, dacă nu au plaje amenajate, au la dispoziție, în schimb, o plajă sălbatică, „Plaja lipovenească“, care pe hârtie ar aparține Administrației Naționale „Apele Române“, dar care este un teritoriu al nimănui, pentru că în ultimii 30 de ani nu s-a mai ocupat nimeni de reamenajarea ei. Nu mai este nisip, ci un praf fin, adus de vânt. În pofida sălbăticiei locului, în fiecare weekend din sezonul estival „Plaja lipovenească“ este luată cu asalt de sute de brăileni și gălățeni, pentru că este singura plajă la Dunăre din zonă.

„Plaja lipovenească“ de la Brăila

Este și foarte riscantă, pentru că este în zona șenalului navigabil pentru nave maritime, cu adâncimea de peste 7 metri. Sunt înregistrate frecvent cazuri de înec, dar autoritățile locale nu întreprind nimic. Gălățenii mai merg la pescuit la „Priza Dunării“, un fel de „plajă“ de o sută de metri lungime, unde n-a mai fost adus nisip din anii ´80 când s-a încercat amenajarea aici a unei plaje și a unui complex de agrement pentru angajații combinatului siderurgic.

Cam la atât se rezumă agrementul estival în cele două mari orașe de la Dunăre. Cauza este, evident, incompetența primarilor care au condus cele două orașe și nu s-au priceput să administreze plajele pe care Galațiul și Brăila le aveau în 1990.

Cum au fost distruse cele trei plaje de la Galați

În 1990, la Galați erau trei plaje pe malul Dunării, pe malul tulcean – Plaja „Cocuța“, plaja de la Turnul de Televiziune și Plaja „Vacanța“, la care autoritățile locale aduceau anual nisip și cam atât. Mai era și o plajă pe malul Lacului Brateș, cândva o plajă cochetă, cu pietre, ca la Eforie Sud. Plajele „Cocuța“ și „Vacanța“ au fost abandonate. Plaja „Brateș“ a fost concesionată de Primăria Galați în 1997 și nu s-a mai investit în modernizare.

Citește și: Mădălina Neculai, o tânără de doar 25 de ani, a ars de vie într-o baracă, iar apoi a fost plimbată între spitale! Totul a plecat de la un gest făcut de iubitul ei de doar 25 de ani

În administrarea primăriei ar mai fi și plaja de la Lacul Vânători, fostul „lac al partidului“, dar cum acesta e plin de mâl și se poate face plajă doar printre buruienile crescute pe malul lacului, nici vorbă de nisip, din lipsă de clienți, baza de agrement a fost închisă din 2013.

Culmea ridicolului la Galați: plajă cu dușuri!

La Galați încă mai există Plaja „Dunărea“ care a fost închisă în 2014 din cauză că municipalitatea nu putea asigura minime condiții de igienă. A fost amenajată în zona Turnului de Televiziune la începutul anilor ´90. Era o bază de agrement modernă, cu două bazine cu valuri, un bazin pentru copii, terenuri de minigolf, baruri de plajă, urmând să fie amenajată și o discotecă în aer liber. Instalația de producere a valurilor s-a defectat și nu a mai fost reparată. Homemade porn https://www.amateurest.com/ USA. După revizia din 2003, plaja a funcționat în condiții acceptabile. Bazinele erau revopsite înaintea fiecărui sezon.

Ulterior, din două bazine a mai rămas funcțional doar unul. În vara lui 2014, a mai funcționat un singur bazin, umplut cu apă joia și golit duminica. În august 2014, DSP Galați a dispus închiderea bazinelor și a altor obiective de la Plaja „Dunărea“, din cauza prea multor nereguli constatate, de la faptul că dezinfecția apei din bazine se făcea manual, la starea de degradare a bazinelor și grupurilor sanitare.

Citește și: Ana Maria Pătru și șmecheria lui Dragnea. Fosta șefă a Autorității Electorale Permanente, pentru a scăpa basma curată în cele două dosare penale pe care le are, folosește, ca și șeful direct – Liviu Dragnea, toate tertipurile și găselnițele juridice posibile

Reprezentanții Gospodărire Urbană SRL, societatea prin intermediul căreia Primăria Galați administra plaja, au recunoscut neregulile descoperite de DSP, dar spuneau că nu pot face mai mult dacă primăria nu alocă fonduri pentru modernizare. De fapt, Gospodărire Urbană SRL, o enclavă a clientelelor PSD și PC/ALDE, putea asigura întreținerea și din încasările din taxe de intrare, însă există suspiciunea că ani de zile plaja a produs bani „negri“.

Fostul primar, Marius Stan (PNL, UNPR), a încercat concesionarea plajei dar nu a găsit investitori interesați. După alegerile locale din 2016, noul primar, Ionuț Pucheanu (PSD), a redeschis plaja imediat după preluarea mandatului, dar într-o variantă ridicolă: pentru că nu putea fi pus în funcțiune niciun bazin din lipsa unei instalații pentru dezinfectarea apei, gălățenilor le-au fost puse la dispoziție doar câteva dușuri. E ridicol ca pe malul Dunării, la Galați, să mergi la plajă ca să faci duș.

Investitorul „strategic“ a inventat plaje cu piscină de plastic

În aprilie 2017 primarul Ionuț Pucheanu anunța cu entuziasm concesionarea Plajei „Dunărea“, pentru 49 de ani, firmei Karan Business & Finance SRL București, care se ocupă de servicii de consultanță pentru afaceri și management. Oferta era atrăgătoare, fiind promise investiții de 6,25 milioane euro, în modernizarea complexului de agrement, care urma să devină aquapark-ul „Jungle Splash“. La momentul semnării contractului, Neculai Gălățanu, reprezentantul Karan Business, promitea că de pe 15 iunie 2017 gălățenii vor avea acces la unul din cele două bazine mari. Nu s-a întâmplat așa. Gălățenilor le-a fost pusă la dispoziție, în august 2017, o piscină din plastic.

La Galați au fost „inventate“ plaje cu piscină din plastic.

În schimb, tarifele erau exorbitante, de „Jungle Splash“! Intrarea la plajă era de 15 lei pentru adulți și copiii peste 14 ani și 5 lei pentru copii între 5 și 14 ani. Un șezlong – 15 lei. Accesul la bazin, dacă era posibil, ar fi costat 30 de lei. Prețuri de litoral, confort de doi bani! De la o lună la alta era evident că cei de la Karan Business nu prea aveau bani de investit în „Jungle Splash“ și pro-babil că sperau ca din încasări să acopere costurile lucrărilor.

Citește și: Codrin Ștefănescu, piticul gonflabil al PSD. Dezvăluiri incendiare despre averea unuia dintre cei mai notorii nemernici cocoțați pe fruntea unei Românii etern furate

În 2017 și 2018, primarul a amenințat de mai multe ori Karan Business SRL cu rezilierea contractului, pentru neplata sumelor datorate primăriei, dar reprezentanții firmei au reușit de fiecare dată să plătească în ziua scadenței. În primăvara lui 2018, Karan Business a pasat afacerea unui alt investitor, lui Mohammad Rezazadeh Kermani, cetăţean italian de origine iraniană, care de asemenea nu avea banii necesari investiției.

În cele din urmă, Primăria Galați a reziliat contractul de concesiune. Din toată această poveste gălățenii s-au ales cu experiența inedită de a merge la plaja de pe malul Dunării ca să se bălăcească într-o piscină de plastic.

Un nou început: din 2021, prima plajă din zona Galați-Brăila!

După câțiva ani de încercări de a scăpa de grija administrării unei baze de agrement estival, Primăria Galați a alocat peste 20 de milioane de lei pentru modernizarea Plajei „Dunărea“. Zilele trecute s-a încheiat licitația organizată pentru reabilitarea și modernizarea plajei, oferta declarată câștigătoare fiind cea a Asocierii Tancrad SRL – Lemacons SRL – Aqua Azur SRL, cu o propunere financiară de 19.494.000 lei fără TVA.

Municipalitatea își dorește să transforme Plaja „Dunărea“ într-un complex acvatic multifuncțional integrat în circuitul de agrement al orașului. Printre altele, se vor executa lucrări de refacere și modernizare a bazinului cu valuri și de realizare a unei piscine de relaxare cu tobogan pentru adulți. Va fi reamenajată piscina pentru copii, cu tobogane pentru aterizare în piscină. Va fi amenajat un parc de aventură acvatică cu dotări speciale pentru trasee cu grade diferite de dificultate. Va fi amenajată și o zonă de food și o alta destinată organizării unor evenimente, cu scenă, beach bar, etc.

Citește și: 900 de lei, strigătura! Minciuni, lovele și fumigene, ieri, la ICCJ. Iată cu ce i-a îmbrobodit Liviu de la Teleorman pe judecători

Din momentul în care va fi dat ordinul de începere a lucrărilor, câștigătorul licitației are la dispoziție 18 luni pentru realizarea obiectivului, din care o lună și jumătate pentru proiectare. Dacă se va reuși modernizarea, în 2021 va fi singura plajă din zona Galați – Brăila.

Plaja „Dunărea“, un tun imobiliar de 30 milioane de euro

Pentru mulți gălățeni este greu de înțeles de ce nu poate municipalitatea să asigure întreținerea unei baze de agrement care are numai două bazine de înot. Nu-i nimic complicat și nu este deloc costisitor. Chiar ar fi o sursă de venituri pentru municipalitate. O explicație ar consta în faptul că cele 12 hectare ale Plajei „Dunărea“, care e situată pe malul Dunării, sunt vizate și de mafia imobiliară.

În iulie 2016, imediat după alegerile locale, a existat chiar o încercare de dezmembrare a terenului în mai multe loturi, care să fie concesionate separat. La ședința Consiliului Municipal Galați din 28 iulie 2016, primarul Ionuț Pucheanu a inițiat proiectul de hotărâre nr. 34/13.07.2016, care se referea la „dezlipirea în 4 loturi a terenului în suprafață totală de 115.720 mp, situat în Municipiul Galați, str. Saturn nr. 25“, adică Plaja „Dunărea“.

Citește și: Notre Dame, neînvinsă nici măcar de războaie, dar mistuită de un incendiu, pe timp de pace. Cea mai teribilă pierdere pentru patrimoniul francez și mondial

Lotul 1, cu o suprafață de 20.387 mp, era „plajă cu nisip“, Lotul 2, de 6.910 mp era constituit de terenuri pe care se află drumurile de acces, Lotul 3 – „piscine, dușuri“, în suprafață de 26.629 mp, era terenul pe care se află cele două bazine mari și bazinele pentru copii, dar și dușurile, grupuri sanitare, etc, iar Lotul 4 – „versantul“ este suprafața de 61.974 mp de terenuri de pe Faleza Dunării pe care nu se află nici un fel de construcții.

Interesele imobiliare vizau în special cele peste 6 hectare ale versantului falezei care ar fi generat o afacere imobiliară de succes, pentru că este o suprafață generoasă, permițând construirea unui ansamblu rezidențial la faleza Dunării, zona cu cele mai scumpe locuințe din Galați. Dar evident că se puteau construi blocuri și în locul bazinelor. La prețurile terenurilor din zonă, valoarea celor 12 hectare pe care se află plaja ar fi de 30 de milioane de euro. Proiectul dezmembrării terenului plajei a fost retras, pentru că se risca un imens scandal.

Alternativă la Galați: plaja de la „Lacul Partidului“

Primarul Galațiului ia în calcul redeschiderea unei plaje „lacustre“, a celei de la „Lacul Partidului“, cum era denumită în anii ´80, pentru că a fost construită în mod special pentru activiști și milițieni, singurii care aveau acces. După ´90 a fost redenumită „Lacul Vânători“. În lipsa Plajei „Dunărea“ poate fi o variantă, baza de agrement putând fi modernizată cu bani europeni, dar mai întâi trebuie rezolvată o problemă cadastrală, pentru că lacul este situat pe teritoriul unei comune de la marginea orașului.

„La Lacul Vânători, e doar o problemă de cartografiere. Din păcate linia de demarcație în zona care ar putea atrage fonduri excede acest lac, el fiind trecut în arealul comunei Vânători. Este proprietatea municipiului Galați, dar e teritoriu al comunei Vânători și în momentul de faţă proiectul nu este eligibil. Avem promisiuni din cadrul ministerului că această hartă se poate modifica. Am început demersurile necesare pentru ca Lacul Vânători să poată fi prins într-un proiect pe fonduri europene“, a declarat primarul Galațiului.

Alt proiect blocat: baza de agrement nautic de la Lacul Brateș

În urmă cu câțiva ani, a existat un proiect și mai interesant. Primăria și Consiliul Județean Galați și-au unit eforturile pentru a obține de la Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură concesionarea Lacului Brateș, cel mai mare lac amenajat din țară, cu un luciu de apă de 2.040 hectare.

Pe lângă ferma piscicolă, la Lacul Brateș exista înainte de 1990 una dintre cele mai importante zone de agrement din Galați. Existau aici Plaja „Brateș“, hidrobiciclete și bărci pentru plimbările pe lac, dar și un restaurant cu terasă, o construcție sub formă de nufăr, care era asaltat de gălățeni în special vara. Plaja „Brateș“ a fost concesionată de Primăria Galați în 1997 și cum nu s-a mai investit de mult în modernizare sau schimbarea nisipului, gălățenii și-au pierdut interesul pentru aceasta.

Intenția Primăriei și CJ Galați era să reamenajeze plaja și o bază de agrement nautic, inclusiv pentru iahting, care ar fi putut deveni una de interes regional. A eșuat și acest proiect deoarece toate concesionările de terenuri aferente unor lacuri și bălți sunt blocate după ce Ordonanța nr. 85/2016, -pentru modificarea Ordonanței nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura a fost declarată „neconstituțională“ de Curtea Constituțională, iar acum Ordonanța 85 este blocată în Parlament unde ar trebui modificată. În concluzie, până în 2021 gălățenii și brăilenii nu vor avea plaje funcționale, așa că vor merge la plajă pe Litoral. (sursa: romanialibera.ro)

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook și, dacă vrei, poți să ne dai Like și mai jos: 

Întrucât suntem CENZURAȚI pe FACEBOOK, ne poți urmări investigațiile și reportajele și pe GoogleNews. Nu te costă nimic, dar ajuți astfel niște ziariști idealiști care se încăpățânează, încă, să creadă că își pot face meseria fără patroni și fără interese ascunse. 

Express Sud-Est.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială, care nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice. Puteți să ne sprijiniți prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Donează prin Transfer Bancar

CONTURI BANCARE:
IBAN RO34BTRLRONCRT0CE8518001, în lei
IBAN RO78BTRLEURCRT0CE8518001, în euro

Deschise la Banca Transilvania

Doriți să primiți notificări ori de câte ori postăm ceva nou?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Preluarea textelor de pe paginile EXPRESS SUD-EST se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe EXPRESS SUD-EST sunt protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului. Preluarea integrală a materialelor EXPRESS SUD-EST se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

- A word from our sponsor -

spot_img

News

EXPRESS SUD-EST

Editorial

George Lixandru
GEORGE LIXANDRU

Bolojan și „mănăstiruțele” din PNL

Eram convins că toate reformele începute de Ilie Bolojan atât în PNL, dar şi la locul de muncă din Senat, nu vor fi primite cu aplauze nici măcar în propriul partid. Mă aşteptam însă ca, o perioadă de timp, cârcotelile să aibă loc pe la colţuri, prin birturi conspirative sau prin vreo toaletă frumos mirositoare din Bruxelles. Fiindcă PNL-iştii au mare nevoie de Bolojan, măcar la nivel de imagine, fostul primar al Oradiei scoţându-i pur şi simplu din gunoi, după calamitatea de la alegerile prezidenţiale. Iată, însă că deja o voce s-a ridicat public împotriva lui Bolojan, şi încă pe un ton foarte vehement, ca să nu spun mitocănesc. Mă refer la Silviu Mănăstire, fost secretar general adjunct al PNL...

Dezvăluiri

Răzvan Leu, din Buzău, și țeapa justițiarului Călin Georgescu

Iese la iveală încrengătura din spatele lui Călin Georgescu. Candidatul la Cotroceni, care a raportat „zero costuri" pentru promovare, s-a ales cu plângere penală la DIICOT, pentru înșelăciune. Concret, un om de afaceri din Buzău îi acuză pe Călin Georgescu și pe un apropiat al acestuia, Ionel Rusen, că l-au escrocat cu suma de 1,1 milioane de euro și că banii ar fi fost folosiți pentru a finanța campania electorală a lui Georgescu. Răzvan Leu a depus, la începutul anului,...
spot_img

REPORTAJ

Cislău – osul domnesc...

Ieșim din Buzău și  intrăm în șerpuirea scâncită a câmpiei buzoiene în jurul râului cu același nume. E ca și cum Bărăganul n-ar vrea să se despartă de noi, agățându-se de gâtul bietei ape și sufocând-o într-o ultimă îmbrățișare. Mergem spre Cislău, o comună al cărei nume are o rezonanță stranie. Mașina în care suntem este condusă de nea Gigi, un moldovean stabilit în Buzău și care se apropie bine de 60 de ani. Ca orice șofer care se respectă, nea Gigi este „omul enciclopedie”. Răspunde la întrebări, dar ...

Herghelia Cislău, o comoară națională

Herghelia Cislău, cu o istorie de peste un secol în care a servit armatei, a cunoscut un declin în timpul Primului Război Mondial şi o perioadă de glorie în anii '30 când a devenit centru de formare şi perfecţionare pentru echipa sportivă a României, este locul în care se găseşte armăsarul Pur sânge englez Fronzen Fire, adus din îndepărtata Irlandă de Irina Vlăducă Marghiloman, strănepoata marelui om politic şi 'părinte' al hipismului românesc, Alexandru Marghiloman. Potrivit...

Anchete

Dumitru Mitroiu, fostul primar din Cislău, la un pas de pușcărie. Ce acuzații i se mai aduc

Dumitru Mitroiu, fostul primar din Cislău, a fost trimis în judecată, alături de un consilier PSD al comunei, după ce din fondurile primăriei ar fi fost achitată contravaloarea energiei electrice consumate de o societate economică aparținând consilierului local, în cuantum de peste 66.000 lei. Potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău, Dumitru Mitroiu și respectivul consilier PSD al comunei Cislău au fost trimiși în judecată pentru infracțiunile de delapidare şi complicitate la delapidare. Dumitru Mitroiu a plătit facturile unui asociat în...

- A word from our sponsor -

spot_img

Nehoiu, orașul cu lacăte pe speranță

Nehoiu, orașul care, înainte de revoluție, era o bijuterie a județului Buzău, trece printr-unul dintre cele mai grele momente ale existenței sale. După ce fabrica de prelucrare a cherestelei Foresta a încăput pe mâinile afaceristului sirian Omar Hayssam, sub oblăduirea prefectului Ion Vasile și a primarului Alexandru Corcodel, orașul s-a prăbușit, scăderea iremediabilă a nivelului de trai aducând sărăcie, șomaj şi lipsa oricărei perspective pentru localnici. Altfel, localitatea în care trăiesc în jur de 14.000 de suflete se află...