sâmbătă, 5 octombrie 2024
23.6 C
Buzău

România

23.6 C
Buzău
sâmbătă, 5 octombrie 2024
23.6 C
Buzău

Consiliul Judeţean Buzău transformă o școală din Smeeni în...

Consiliul Judeţean Buzău este implicat într-un proces administrativ pentru identificarea a două locaţii/imobile, eliberate de sarcini administrative, care ar putea face obiectul reorganizării structurale...
Ești aiciBrăilaDupă ce a câștigat contractul pentru lucrările de proiectare și construire ale...

Despre Express Sud-Est


New York Times: „Cine sunt băieții ăștia? Niște mâzgălitori obosiți de pe net?”
The Guardian: „Nu am auzit niciodată de Express Sud-Est. Nu ne interesează.”
Le Monde: „Ăștia care scriu sunt români? Ce au furat?”

După ce a câștigat contractul pentru lucrările de proiectare și construire ale noului pod peste Dunăre la Brăila, Astaldi a început cu pretențiile. Vremea proastă, la rândul ei, prilej de noi revendicări

Scriam odată că, cel mai probabil, podul de 500 de milioane de euro de la Brăila, care ar urma să devină cea mai scumpă investiție a României din ultimii 27 de ani, nu o să se facă niciodată. Sau nu în timpul vieții noastre. Și nu spuneam asta, așa dintr-o inutilă răutate antipesedistă, ci pentru că aveam și am o grămadă de argumente care-mi sprijină teoria. Astăzi, vă prezentăm unul dintre argumente: noile pretenții ale firmei Astaldi.

Constructorul italian Astaldi care, alături de o firmă japoneză, a câștigat contractul pentru lucrările de proiectare și construire ale unui nou pod peste Dunăre la Brăila, are formulate nu mai puțin de 16 revendicări. Societatea civilă susține că italienii au oprit lucrările, în timp ce oficialii spun că un pod este mai complicat decât o șaormerie.

Citește și: Senatorul DORIN BĂDULESCU, un OM într-o POLITICĂ cu multe DIZABILITĂȚI. O lege absurdă care îi umilește pe românii cu forme grave de handicap, ar putea fi schimbată

Vremea proastă, legile noi, inclusiv cea privind creșterea salariului minim pe economie, modificări ale normativelor și vitezei de proiectare, lipsa exproprierilor, toate sunt motive suficient de bune pentru firma italiană Astaldi ca să își rotunjească profiturile înregistrate în proiectul podului de peste Dunăre, la Brăila.

Un document deținut în exclusivitate de Digi24.ro arată că Astaldi are formulate nu mai puțin de 16 revendicări față de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România (CNAIR). Unele revendicări conțin și plăți suplimentare față de valorile din contract.

Pretențiile italienilor au la bază „întârzieri și/sau costuri suplimentare generate de schimbări ale legilor”, cum ar fi creșterea salariului minim pe economie, cerințele privind proiectarea construcțiilor, modificarea vitezei de proiectare sau a tarifelor practicate de CNAIR.

Citește și: Dezastru în sistemul sanitar din România. La Tulcea, tratamentul pentru cancer este prescris de medicii de familie, în situația în care județ există doar un singur medic oncolog

O altă revendicare a Astaldi privește eliminarea obligației ce o are de a instala panouri de identificare a contractului. Constructorul are formulate pretenții privind întârzieri la punerea la dispoziție a avizelor și acordurilor în termen de valabilitate, revendicări prind proiectele de relocare a utilităților, condițiile meteo proaste, cheltuieli suplimentare cu lucrările de arheologie, modificări privind exproprierile, etc. Două dintre aceste revendicări au și o componentă financiară, deocamdată doar un milion de lei.

Lucrările par a fi intrat într-un blocaj în care Astaldi nu scapă nicio ocazie de a cere mai mulți bani, în timp ce autoritățile locale se găsesc sub presiune publică pentru urgentarea lucrărilor.

Oficialii locali spun că proiectul avansează, în pofida lipsei de progrese vizibile. Iulian Chiriac, președinte al Consiliului Județean Brăila spune: “un pod nu se face în același timp în care se deschide o șaormerie”.

Citește și: O femeie din Constanţa a fost mutilată într-o haltă fără peroane, fără lumină şi fără autorizație de funcționare. CFR are de plată despăgubiri record

“Sunt proceduri legale, ținem legătura cu firma constructoare și cu ceilalți implicați. Sunt probleme în ceea ce privește obținerea avizelor pentru trecerea digului spre amplasamentul unde vor fi începute lucrările – e vorba de un aviz de la Apele Române și de unul de la CNAIR pentru a semaforiza drumul de acces către dig. Mă refer la drumul de exploatare care leagă digul de malul Dunării, iar firma constructoare vrea să aibă un aviz pentru a trece utilajele grele peste dig, să nu afecteze structura digului”, spunea recent șeful CJ Brăila.

Podul suspendat, care reprezintă circa 70% din valoarea întregii lucrări, are două deschideri laterale de 469 m și, respectiv, de 364 de metri. Podul suspendat va avea și două viaducte de acces de o parte și de alta, de circa 90 de metri fiecare, și va face legătura între orașul Brăila și, în final, orașul Tulcea, ținând cont că va deschide o legătură directă, nu prin intermediul navelor tip bac, pentru legarea Tulcei de restul țării, fără a mai fi nevoie de ocolul pe la Giurgeni-Vadul Oii sau Fetești.

Citește și: Cristinel Viorel Ibriș, falsul preot din Vrancea care şi-a înscenat moartea să scape de pușcărie, prins la Constanța

În afară de podul suspendat, proiectul cuprinde și 17 km de drum nou, la nivel de patru benzi pe circa 4 km, urmând ca de la sensul giratoriu spre Smârdan, respectiv Jijila, să rămână la o singură bandă pe sens. De asemenea, în afară de podul suspendat, proiectul mai cuprinde circa 32 de structuri (poduri), din care 13 sunt cu deschideri mai mari de 14 m.

Contractul a fost semnat în luna ianuarie a anului trecut, ordinul de începere a lucrărilor de proiectare fiind dat pe 2 martie 2018. Dacă nu vor fi întârzieri, zice-se că finalizarea lucrărilor va avea loc în martie 2022.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook și, dacă vrei, poți să ne dai Like și mai jos: 

Întrucât suntem CENZURAȚI pe FACEBOOK, ne poți urmări investigațiile și reportajele și pe GoogleNews. Nu te costă nimic, dar ajuți astfel niște ziariști idealiști care se încăpățânează, încă, să creadă că își pot face meseria fără patroni și fără interese ascunse. 

Express Sud-Est.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială, care nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice. Puteți să ne sprijiniți prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Donează prin Transfer Bancar

CONTURI BANCARE:
IBAN RO34BTRLRONCRT0CE8518001, în lei
IBAN RO78BTRLEURCRT0CE8518001, în euro

Deschise la Banca Transilvania

Doriți să primiți notificări ori de câte ori postăm ceva nou?

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Preluarea textelor de pe paginile EXPRESS SUD-EST se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe EXPRESS SUD-EST sunt protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului. Preluarea integrală a materialelor EXPRESS SUD-EST se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

- A word from our sponsor -

spot_img

News

EXPRESS SUD-EST

Editorial

George Lixandru
GEORGE LIXANDRU

BIȘNIȚARI DE SIMILEASCA

N-am crezut niciodată că viața politico-socială a unui țărișoare precum Românica poate ajunge să semene cu bălăcăreala promiscuă a unor țațe de Simileasca. Şi încă Simileasca are un avantaj: are regulile ei, ștaiful ei şi, mai ales, locul ei. Nu se dă drept altceva decât este. Or sunt zile când, privind de la Primăria Buzău, sau răsfoind ziarele lu’ Toma de la primărie ori ale lui Neagu de la CJ, mi se pare că m-am născut într-o țărișoară incertă, fără legi, fără consistență, fără sens: un fel de șir de căruțe cu coviltir, cu o șleahtă de bulibași care joacă barbut continuu, nemaiștiind când e zi și noapte. Mi-e scârbă și sunt trist. Trist pentru că niște bișnițari de Simileasca...

Dezvăluiri

Suma astronomică a contractelor pe care firmele președintelui Consiliului Județean Tulcea, pesedistul Horia Teodorescu, le au cu statul

Suma astronomică a contractelor pe care firmele președintelui Consiliului Județean Tulcea, pesedistul Horia Tedorescu, le au cu statul: 32 de milioane de lei, doar în ultimii doi ani. Majoritatea contractelor sunt cu primării din propriul județ. Teoretic, primăriile nu au o relație de subordonare cu Consiliul Județean, dar localitățile mici, care nu dispun de bani suficienți, depind de sumele dirijate de Consiliul Județean. În total, contractele care figurează în declarația de interese a lui Teodorescu sunt de 55 de milioane de lei. Aproape...
spot_img

REPORTAJ

Ianca, orașul fantomatic din...

Unitatea de la Ianca a fost 58 de ani elita aviaţiei militare. Acum seamănă cu piramidele mayaşilor din junglă. Ultimii 22 de colonişti de aici merg 5 km ca să-şi cumpere o pâine. E o lungă penitenţă, cea mai plictisitoare din lume. E ca o pedeapsă de 20 de ani la solitudine, pleci capul şi încerci să rezişti, n-ai unde să fugi, n-ai unde să scapi. Câteva familii, le numeri pe degetele de la mâini, îşi contemplă finalul printre ruinele fostei unităţi militare de aviaţie Ianca, într-un decor fantomatic din...

Focurile Vii, locul de baștină a Flăcării olimpice....

Focurile Vii. Un fenomen rar, o locație superbă, un loc cu iz de legendă, chiar mitic dacă este să-i credem pe cei care spun că a inspirat Flacăra Olimpică… Toate acestea sunt ascunse însă de o infrastructură jalnică, fapt ce a dus la o situație caracteristică pentru întreg turismul românesc. Fenomenul natural de la Focurile Vii, din județul Buzău, este puțin cunoscut turiștilor din țară şi străinătate şi nu este deloc promovat în circuitele turistice...

Anchete

Nehoiu, orașul cu lacăte pe speranță

Nehoiu, orașul care, înainte de revoluție, era o bijuterie a județului Buzău, trece printr-unul dintre cele mai grele momente ale existenței sale. După ce fabrica de prelucrare a cherestelei Foresta a încăput pe mâinile afaceristului sirian Omar Hayssam, sub oblăduirea prefectului Ion Vasile și a primarului Alexandru Corcodel, orașul s-a prăbușit, scăderea iremediabilă a nivelului de trai aducând sărăcie, șomaj şi lipsa oricărei perspective pentru localnici. Altfel, localitatea în care trăiesc în jur de 14.000 de suflete se află...

- A word from our sponsor -

spot_img

Buzău, orașul înglodat în datorii. Drumul lui Constantin Toma, de la o căruță cu pepeni, la falimentarea unui oraș. Ascensiunea unui escroc

Constantin Toma a pozat, ani de zile, în „milionar”. Să ne aducem aminte cât de mult timp s-a lăudat și s-a folosit de această etichetă ca să se strecoare în Primăria Buzău. Șmecheria a ținut pentru că buzoienii, ca orice alți românii de fapt, preferă să creadă în iluzii şi să uite ce nu le place. În fapt, statutul lui Constantin Toma din top Forbes a ținut doar o vară. Odată cu obținerea funcției de primar al Buzăului, și...