În timp ce fostul baron de Brăila Gheorghe Bunea Stancu face naveta între penitenciare și libertate în cele patru dosare de corupție, firma de construcții Concivia SA pare să nu aibă concurență și câștigă licitațiile în serie.
Spre deosebire de alți baroni, pentru care intrarea la închisoare a însemnat sfârșitul carierei în afaceri, fostul președinte al Consiliului Județean (CJ) și PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, își continuă afacerile pe bani publici. Ce-i drept, acum firma sa de construcții, Concivia SA Brăila, nu mai primește contracte preferențial de la CJ Brăila și primăriile din județ în baza faptului că este firma baronului, câștigându-și contractele la licitații.
Citește și: Viitorul elevilor, „îngropat” de bani și de „prestigiul” unității de învățământ. Despre „Fenomenul Brăila“ și cum reușește administrația PSD să pună „bomboane” de 10 pe coliva învățământului românesc
S-ar putea spune că are avantajul că în perioada sa de glorie firma lui Gheorghe Bunea Stancu a eliminat concurența și a rămas singura firmă de construcții puternică din Brăila și e firesc să câștige licitațiile pentru lucrările pe bani publici. În ultimii cinci ani, Gh. Bunea Stancu a ajuns de mai multe ori după gratii în cele patru dosare de corupție în care e implicat. După ce a ispășit o primă pedeapsă de 3 ani de închisoare, fiind eliberat condiționat, acum a ajuns din nou după gratii, la Penitenciarul Galați, pentru ispășirea unei pedepse de 3 ani și 8 luni de închisoare.
Gheorghe Bunea Stancu, în primele două dosare, o condamnare la 3 ani și-o achitare
Până acum, Bunea Stancu a fost condamnat în două dosare și a fost achitat în al 3-lea dosar, al 4-lea dosar fiind pe rolul Tribunalului Focșani. Primul e dosarul „Mită la PSD”, în care, în 2009, Bunea Stancu a intermediat milionul de euro oferit de patronul „InterAgro”, Ioan Nicolae, pentru campania prezidențială a lui Geoană. În schimb, Ministerul Economiei trebuia să ia măsuri pentru ca prețurile gazelor să fie pe placul lui Nicolae. Gh Bunea Stancu a fost arestat pe 2 aprilie 2015 și a fost condamnat la 3 ani de închisoare. A ajuns la Penitenciarul Focșani, unde a fost bibliotecar și ucenic în tâmplărie.
Citește și: Cum „construiește” PSD spitale pe bandă rulantă. Singura secție de „arși” din Mureș a fost desființată, fiind înlocuită cu una de reconstrucție mamară, în condițiile în care mai există o astfel de secție în județ
După un an și 4 luni, pe 10 august 2016, Judecătoria Focșani i-a aprobat eliberarea condiționată. În dosarul „InterAgro”, în care Ioan Nicolae încerca mituirea unor demnitari pentru un HG de subvenționare a prețului gazelor, Bunea Stancu ar fi încasat de la Nicolae un milion de euro, ca parte din profitul distribuirii îngrășămintelor chimice în județele din jurul Brăilei. Stancu a fost achitat de Tribunalul București, în timp ce Ioan Nicolae s-a ales cu 3 ani și jumătate de închisoare.
În dosarul „Sportul”, condamnare la 3 ani și 8 luni
Pe 28 iunie, Curtea de Apel Galați l-a condamnat pe Bunea Stancu la 3 ani și 8 luni de închisoare în dosarul „Sportul”. În dosarul 1614/91/2015, Tribunalul Focșani îl condamnase la 3 ani de închisoare, dar instanța de apel a admis cererea procurorilor DNA, majorându-i pedeapsa: „Instanța majorează pedeapsa rezultantă stabilită în cauză în sarcina inculpatului Gheorghe Bunea Stancu de la 3 (trei) ani închisoare, la 3 (trei) ani şi 8 (opt) luni închisoare (prin adăugarea unui spor de 8 luni închisoare)”, se spune în sentința nr 861/28.06.2019.
În acest dosar, în august 2015 procurorii DNA i-au trimis în judecată pe Stancu și pe directoarea economică a CJ Brăila, Alina Rusu, pentru abuz în serviciu şi conflict de interese, după ce au aprobat finanțarea cu 7.512.207 lei a SC Club Fotbal Brăila şi Asociația Handbal Club „Dunărea” Brăila, cluburi controlate de Stancu prin firmele sale. Directoarea economică a CJ Brăila fusese achitată de Tribunalul Focșani. În după amiaza zilei de 28 iunie, Bunea Stancu s-a trezit la poarta casei sale cu polițiștii de la Investigații Criminale, care i-au pus cătușele și l-au condus la Penitenciarul Galați pentru perioada de carantină.
Valoarea totală a contractelor pe bani publici 65 milioane lei
Pe rolul Tribunalului Focșani mai este dosarul 2.610/91/2014, în care Bunea Stancu și 12 funcționari din cadrul CJ Brăila au fost trimiși în judecată de DNA pentru mai multe contracte acordate preferențial firmei lui Gh Bunea Stancu, Concivia SA Brăila și firmelor Tancrad SRL Galați și Tancrad Construct SRL Brăila. La Registrul Comerțului Tancrad Construct Brăila figurează ca având sediul pe „Bd Călărașilor nr. 161, et. 3 (Sediu Concivia)”! În acest dosar DNA Galați a stabilit un prejudiciu de 2,7 milioane lei.
Citește și: Bate un vânt rece de baltă dinspre Bruxelles peste corupția de la București. Franța NU-ȘI RETRAGE candidatul, dar O VA SUSȚINE pe Kovesi pentru șefia Parchetului european
Procurorii au demarat ancheta de la cinci contracte din perioada 2009-2010, două atribuite Tancrad SRL și alte trei contracte, de 1.434.500 lei, atribuite Concivia SA. Nu au fost luate în calcul multe contracte din perioada 2010-2014, când, consolidându-și controlul exercitat asupra întregii administrații brăilene, baronul de Brăila lucra ca pe propria moșie. Valoarea totală a contractelor Concivia cu instituțiile publice din județ se ridica la 65,8 milioane lei, adică 14,6 milioane euro.
Afacerile Concivia merg bine și cu Gheorghe Bunea Stancu după gratii
Intrarea la închisoare în dosarul „Mită la PSD” nu a afectat afacerile lui Bunea Stancu. În timp ce el era bibliotecar în Penitenciarul Focșani, Concivia SA a
renovat clădirea Palatului Asigurărilor Sociale din Brăila, un contract de peste 7 milioane de lei încheiat în 2012 cu Casa de Pensii Brăila. În 2016, când Bunea Stancu era tot în Penitenciarul Focșani, Concivia SA încheia cu Compania Națională de Investiții un contract în valoare de 1,2 milioane lei pentru refacerea fațadei Palatului de Justiție din Brăila și modernizarea instalației electrice. În prezent, Concivia se ocupă și de reparațiile la sediul din Brăila a Flotilei de Dunăre, un contract în valoare de 20 milioane lei. Sunt licitații câștigate.
Întâlnire neașteptată: Petre Daea și Bunea Stancu, diriginte de șantier
La sfârșitul lunii martie, ministrul Petre Daea a vizitat șantierele de reabilitare a sistemului de irigații din județul Brăila și surpriză, pe șantierul canalului de 5,8 km pentru stația de pompare de la Albina l-a întâlnit pe Gh. Bunea Stancu, cu vestă reflectorizantă și fes, coordonând lucrările. La această lucrare Concivia SA era subcontractor. „Am văzut aici un om pe care l-am cunoscut demult, un om foarte harnic, un om care știe să ia și lopata în mana și fesul pe cap, ca să intre în șantierul de lucru”, a spus Petre Daea, colegial, ca de la ministru la baron.
Gheorghe Bunea Stancu, de la șef de aprozar la președinte al Consiliului Județean și PSD Brăila
Ca și Liviu Dragnea, Gheorghe Bunea Stancu a devenit baron PSD după ce a trecut de la PD la PSD. Era deja lansat în afaceri. Înainte de 1990 fusese șef de aprozar și avea ceva bani puși deoparte cu care în 1995 și-a înființat firma Bursagrirom SA Brăila, la care deține 62% din acțiuni. Obiectul de activitate era unul la care se pricepea fostul șef de aprozar: „comerțul cu ridicata al cerealelor, semințelor, furajelor și tutunului neprelucrat”.
Prin Bursagrirom, a preluat controlul câtorva foste întreprinderi de stat, deținând 70,64% din acțiunile firmei de construcții Concivia SA, 62% din acțiunile Portului Hercules SA din Brăila şi pachetul majoritar la fosta rețea de restaurante SC Istru SA Brăila.
Profituri uriașe din afacerile pe bani publici
În perioada în care Gheorghe Bunea Stancu era un simplu membru la PD şi apoi la PSD, Concivia SA avea o cifră de afaceri de 20-21 milioane de lei. După 2004, când Stancu a devenit preşedintele PSD Brăila şi preşedintele CJ Brăila, cifra de afaceri a Concivia a crescut spectaculos, ajungând în 2008 la 49 milioane lei. Dacă până în 2004 cele 4 firme din imperiul său, Bursagrirom-Concivia-Hercules-Istru, aveau profituri modice, accesul la contractele pe bani publici a schimbat radical situaţia.
În 2005, după un an de mandat la șefia CJ Brăila, firmele au înregistrat un profit cumulat de 4,96 milioane lei. În 2008, la început de criză, au avut un profit de 4,86 milioane, iar în 2009, în timp ce sute de mii de firme s-au închis din cauza crizei, firmele lui Stancu au înregistrat o creștere de profit faţă de 2008, la 5,64 milioane lei. În primii 6 ani de mandat ai lui Stancu la șefia CJ Brăila, firmele sale au avut profituri de 23,2 milioane lei. Dosarele de corupție trec, banii rămân.
