Prinţul Charles al Marii Britanii este unul dintre foarte puținii oficiali străini care a hotărât să promoveze România prin intermediul unui documentar numit „Wild Carpathia” produs de postul de televiziune Travel Channel. Filmul a fost tradus în 20 de limbi şi a putut fi vizionat în 119 țări ale lumii, iar premiera sa mondială a avut loc într-un club din Capitală.

„Wild Carpathia” prezintă, din viziunea unui grup de britanici, frumusețea Munților Carpați din România, în încercarea de a arăta străinilor minunata diversitate a faunei şi florei din zonă, dar şi în încercarea de a-i face pe români să conștientizeze „comoara neprețuită” de care se bucură şi pe care trebuie să o conserve pentru generațiile viitoare.

Prințul Charles: „Sunt descendent al lui Vlad Țepeș”

Prințul Charles a vizitat pentru prima oară România în anul 1998. Acum el deține în satul Valea Zălanului, aflat în județul Covasna, două proprietăți, una dintre acestea fiind o casă veche de peste 100 de ani pe care a renovat-o complet. Știind pasiunea pe care prințul moștenitor a dezvoltat-o de-a lungul anilor pentru România, realizatorii documentarului „Wild Carpathia” au hotărât să îl intervieveze la locuința sa din Belmont, Scoția.

„După ce am filmat o scenă foarte frumoasă în care am reușit să surprindem păsări în sălbăticie chiar lângă casa pe care Prințul Charles a restaurat-o în Valea Zălanului, am mers şi am vorbit cu el în Scoția, la casa sa de lângă Belmont.

Citește și: A reînceput rejudecarea procesului „ZGONEA – DOBRICĂ”. Valeriu Zgonea, fost președinte al Camerei Deputaților, riscă 7 ani de închisoare pentru trafic de influență, Dumitru Dobrică a ales să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității

„Arborele meu genealogic arată că sunt un descendent al lui Vlad Țepeș, deci am ceva legături cu România”, povestește Prințul Charles al Marii Britanii în cadrul documentarului.Pe drum am condus printr-o zonă de sălbăticie, unde nu este nimic, nu sunt copaci, este foarte arid. În timpul documentarului puteți vedea contrastul uimitor dintre ceea ce poți vedea în România în comparație cu ce poți vedea în Scoția„, a declarat pentru gândul Charlie Ottley, prezentatorul şi co-producătorul „Wild Carpathia”.

„Wild Carpathia”, dragostea de România

Ottley spune că moștenitorul coroanei britanice este îndrăgostit de România de peste 10 ani şi că acesta încearcă să facă tot ceea ce îi stă în putință pentru a promova în întreaga lume zonele rurale românești.

„Cred că este un vizionar. Am fost uimit de Prințul Charles. Nu numai că este foarte ușor de abordat şi foarte fermecător, dar este, de asemenea, şi foarte bine informat, iar pasiunea lui pentru acest subiect a fost vizibilă. Am fost uluit de ceea ce spunea”, a mai adăugat prezentatorul documentarului „Wild Carpathia”.

Citește și: Unde se duc banii noștri, când se duc / Consiliul Județean Tulcea cheltuie zeci de milioane de euro pentru modernizarea unui aeroport fără… avioane

Alasdair Grant, cameramanul care a filmat întreg documentarul „Wild Carpathia” şi coproducător al acestuia, consideră că este foarte important ca românii să înțeleagă ceea ce face Prințul Charles pentru țara lor.

„Există unele persoane care cred că oamenii bogați din țări dezvoltate vin şi le spun românilor cum să trăiască în țara lor. Ce face el este să restaureze, cum ar fi satul Valea Zălanului, doar pentru a fi un exemplu, în speranța că alți români din comunitate vor copia această formulă şi vor începe propriile lor proiecte. Este doar un exemplu al lucrurilor care pot fi realizate, nu este ca şi cum ar aduce cu el cultură străină. A folosit materiale, forță de muncă din zonă, mobilier, totul. Toate lucrurile sunt perfect românești„, a declarat Grant.

Președintele Costa Ricăi vrea să îi ajute pe români să aibă mai mult succes în turism

Paul Lister, președintele Fondului European pentru Natură şi producător al documentarului, este de părere că România are un mare potențial turistic şi că poate deveni în câțiva ani o destinație de vacanță de succes prin simplul fapt că pe teritoriul acesteia trăiesc atât de multe specii diferite de animale sălbatice, care au dispărut, cu mult timp în urmă, din alte zone ale lumii.

Citește și: Berca, comuna pâclei şi a asistaților sociali ori despre cum a falimentat localitatea buzoiană care avea, în timpul comunismului, o industrie care „duduia“, la propriu, de cum a intrat în „morișca” nemiloasă a afacerilor de partid și de stat

„România este în prezent așa cum era Costa Rica acum 15 – 20 de ani. Costa Rica era o ţară care se baza foarte mult pe agricultură ca export. După aceea un premier a condus o inițiativă de a face din statul său o destinație majoră de ecoturism. Sunt sincer de părere că România are potențialul de a fi Costa Rica Europei sau că este ca un Yellowstone al Europei”, a declarat Lister. El a adăugat faptul că în urma unei întrevederi pe care a avut-o cu preşedintele acestui stat, cu câteva săptămâni în urmă, a aflat că acesta „vrea să vină în România, să vadă România şi, poate, şi să îi ajute pe oameni şi să îi ghideze spre succes” în ceea ce privește turismul local.

Costa Rica deține 5% din totalul biodiversității globale

Costa Rica este un stat situat în America Centrală. De la sfârșitul anilor 1980, aceasta a devenit una dintre cele mai populare destinații turistice, având un sistem bine definit de parcuri naționale şi zone protejate, ce acoperă circa 23,4% din teritoriul său, un record mondial. Aici fauna şi flora este foarte diversă, Costa Rica deținând 5% din totalul biodiversității globale.

Parcul Național Yellowstone din Statele Unite ale Americii, cu care este comparată zona Carpaților din România, este localizat pe teritoriul statelor Montana şi Idaho, iar fauna sa este una foarte bogată, incluzând urși grizzly, lupi, bizoni şi elani. Tot aici, turiștii pot vizita mai multe gheizere şi izvoare termale, dar şi Marele Canion Yellowstone, o importantă atracție a zonei.

Ce măsuri trebuie să luăm pentru a deveni o destinație turistică populară în întreaga lume

„Românii trebuie să fie conștienți că au o faună şi o floră extraordinară, să învețe să aprecieze, incredibila moștenire națională pe care o au. Românii coexistă cu mari carnivore de mii de ani. Există un echilibru extraordinar între oameni şi mediu, care este de mare valoare şi care a fost pierdut în alte zone ale Europei. Sper ca românii să realizeze faptul că au așa o comoară la picioare, în forma Munților Carpați şi a sălbăticiei. Cu ajutorul tuturor, sperăm că această sălbăticie poate fi conservată şi că arborii din zonă nu vor fi tăiați”, spune Charlie Ottley.

Prezentatorul „Wild Carpathia” susţine, de asemenea, că Munții Carpați nu se compară cu cei din Scoția, unde există, în prezent, doar un mare teritoriu arid şi mlăștinos, în cadrul căruia arborii au căzut şi nu au mai crescut niciodată la loc. „Odată ce se pierde, rămâne pierdut pentru totdeauna”, spune Ottley..

Citește și: La vânătoare de trufe în munții Buzăului / Prin zăpezi feerice, în căutarea „comorii” de 100.000 de euro

„Este foarte ușor să tai toți arborii pentru a obține bani rapid şi apoi să rămâi fără nimic. Încercăm să propunem altceva. De ce nu păstrați pădurile şi nu încercați să obțineți venituri constante de pe baza acestora?. O pădure intactă are o valoare mult mai mare, creează oportunități turistice şi un sistem de silvicultură sustenabil”, susţine, la rândul său Lister.

„Sper ca guvernul român să înceapă să se gândească la ceea ce are, să aibă grijă de această zonă pentru generațiile viitoare. Trebuie ca totul să fie foarte bine gândit şi în acest fel se vor obține bani pe termen lung din turism”, completează acesta.

Ce măsuri am putea lua pentru a împiedica defrișările ilegale

În opinia lui Alasdair Grant, este o diferență între localnicii care se duc în pădure şi taie câteva lemne şi cei care taie arborii din păduri pe sectoare extinse.

„Acum avem drujbe şi tractoare. Nu mai este pur şi simplu un om, alături de familie, cu un fierăstrău, un cal şi o căruță. Vorbim despre o mare distrugere care poate să fie făcută de un om cu o drujbă sau de grupuri de localnici. Pentru multi această activitate este principala sursă de venit. Trebuie să îi încurajăm să găsească alte surse de venit în locul vânzării lemnului”, spune la rândul său Ottley.

„Ce are România este bijuteria Coroanei”

„Turismul este viitorul. Turismul european este viitorul. Sunt atât de mulți europeni care sunt pasionați de natură şi au călătorit în Africa, în America de Sud, în Canada sau în Alaska. Noi, ca europeni, avem această minunată pădure chiar la picioare şi trebuie să o protejăm pentru că de-a lungul ultimilor ani am făcut o greșeală. Restul Europei este în mare distrus. Doar 1% din pădurea originară mai rămâne în Marea Britanie. Acest lucru este pur şi simplu șocant, ce are România este bijuteria Coroanei”, spune preşedintele Fondului European pentru Natură.

Citește și: Viorel Ștefan, omul care mulge vaca. Ori despre cum a devenit Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, vaca de muls a vicepremierului României

„Este important să învățăm din greșelile altora, chiar dacă vrem să creștem şi să facem propriile noastre greșeli. Deznodământul este unul mult prea tragic. Aveţi idee ce se întâmplă cu râurile şi cu ecosistemele? Heids este un exemplu al distrugerii complete a peisajului”, a mai adăugat acesta.

Lister se declară, de asemenea, de acord cu tăierea unei părți a pădurilor, dar nu mai mult de 8 metri cubi de lemn pe an, pentru că din punctul său de vedere, dacă te duci şi tai toți arborii, aceștia nu vor mai creste niciodată așa ca înainte. Unele specii vor domina şi astfel se va pierde diversitatea. „Pot să vă duc în locuri frumoase din Scoția care nu pot însă să găzduiască urși, lupi şi lincși, aceste animale minunate cu care împărțim planeta”.

Britanicilor le plac supele românești

Britanicii sunt fascinați de bucătăria românească, în principal de supe şi de produsele organice din România, care pentru noi sunt un lucru obișnuit, în timp ce ei trebuie să plătească mult mai mult pentru a le putea consuma.

Nicoleta Cărpineanu spune că este o diferență foarte mare între acelaşi fel de mâncare, unul realizat cu ingrediente din grădina mamei sale şi unul din legume cumpărate în Londra.

„În România nu te duci la ţară să întrebi dacă legumele sunt organice. Normal că sunt organice. Nu se folosesc pesticide, şi cu toate acestea oamenii vor să se modernizeze, iar în acest fel vor pierde beneficiile aduse sănătății de astfel de produse”, explică Ottley.

Din punctul de vedere al Nicoletei Cărpineanu, românii ar trebui să se concentreze mai mult pe exportul de legume către alte state europene. „Suntem foarte norocoși că încă mai putem să mai creștem astfel de legume aici. Trebuie să ne axăm mai mult pe acest aspect”, spune ea.

Încurajarea îndeletnicirilor tradiționale este necesară

„Localnicii sunt foarte mândri de tradițiile şi de obiceiurile zonei. Oamenii care locuiesc acolo s-au zbătut, au trecut prin vremuri grele şi sunt încă acolo. Este un motiv pentru faptul că ai încă locuiesc în acele zone”, spune Ottley.

Paul Lister este de părere că multi români care locuiau în zonele rurale ale ţării au fost obligați să migreze către orașe pentru a găsi un loc de muncă, în încercarea de a-şi urma visul, când acesta „se află, de fapt, chiar în fața ochilor lor”.

Ottley susține că oamenii ar trebui să se concentreze mai mult pe metodele de agricultură tradiționale care ajută la păstrarea biodiversități şi care au ca rezultat obținerea unor produse organice. Localnicii ar trebui să fie încurajați pentru a continua să muncească pământul în vederea obținerii de legume şi fructe foarte sănătoase.

Cum a fost realizat documentar „Wild Carpathia”

„Wild Carpathia” a fost finanțat în mare parte de către Paul Lister, care a vizitat România pentru prima oară în 1983, alături de fundația pe care o conduce, Fondul European pentru Natură.

Charlie Ottley şi Alasdair Grant care formau deja o echipă pentru realizarea emisiunii „Flavours of..”, au ales să lucreze alături de el pentru a realiza documentarul „Wild Carpathia”, pentru un onorariu mult mai mic față de cel obișnuit, având în vedere faptul că vor să încurajeze protejarea naturii.

Românca Nicoleta Cărpineanu s-a alăturat, la rândui ei, acestui program pentru că de fiecare dată când se întorcea în ţară observa cum din ce în ce mai multe zone rurale şi păduri dispăreau. Ea a fost şi cea care a ales coloana sonoră a documentarului, ce cuprinde o serie de melodii cuprinse în folclorul românesc, cele mai multe dintre acestea fiind interpretate de cântărețul Grigore Leșe.

Prezentarea documentarului „Wild Carpathia”

Filmările au avut loc pe parcursul a două săptămâni, în luna mai a acestui an, în zone precum Munții Retezat, Munții Zarandului, Munții Apuseni, Negreasa şi Valea Zălanului. Echipa care a lucrat la acesta a fost una mixtă, formată atât din români, cât şi din străini, totul fiind filmat atât de la sol, cât şi din aer, cu ajutorul unui elicopter. Max Milligan, un renumit fotograf internațional, a realizat, de asemenea, o serie de fotografii pe care intenționează să le integreze într-un album. El vrea să revină anul viitor în România pentru a putea să surprindă diferite peisaje din sălbăticie, în toate cele patru anotimpuri.

Cele patru albume de fotografie publicate anterior de către acesta, denumite „Libanul”, „Un portret al Ghanei”, „Tărâmul incașilor” şi „Cercuri de stânci”, au fost foarte apreciate de către oamenii din întreaga lume.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook și, dacă vrei, poți să ne dai Like și mai jos: