Brăila este unul dintre orașele în care îmi place să revin. Cauza principală cred că este Dunărea. De fiecare dată când ajung, caut să mă reped până acolo, să contemplu apa liniștită și soarele care se reflectă în valurile mici, ”ondulate”, cum scria pe vremuri un supliment de vacanță al ziarului ”Dobrogea nouă” despre starea mării.
Dar Brăila este frumoasă nu numai din cauza Dunării. Acele clădiri maiestuoase, din fericire o parte restaurate, evocă trecutul ”glorios” al orașului, unul în care pulsa viața, erau tot felul de locuitori – de la foarte bogați, așa cum arată casele despre care am amintit, până la cei foarte săraci, descriși de Panait Istrati sau de Fănuș Neagu. Era orașul armatorilor, comercianților de grâne, al exportatorilor, marinarilor, dar și al pescarilor sau vagabonzilor dornici să plece în lumea largă.
Centrul Vechi
Centrul vechi este și astăzi un complex de clădiri ridicate în general la cumpăna secolelor 19-20 în stilurile cele mai folosite ale vremii în tânăra Românie, dornică de o reinventare după ce scăpase de influența otomană: baroc, rococo și neoclasic. Acest centru este construit, cum ziceam, radial, în jurul portului. Dintr-o frumoasă piață numită astăzi Piața Traian, pornește principala stradă cu magazine o orașului: pietonala Mihai Eminescu, fostă Cale Regală.
În această piață avem 4 atracții, toate, interesante.
Cel mai vechi obiectiv turistic din piață este fosta geamie musulmană din 1667 transformată imediat după schimbarea regimului (1831) în biserică ortodoxă (hramul Sf. Mihail) definitivă (mai funcționase ca biserică ortodoxă pentru o scurtă perioadă și în 1808-1810), una dintre puținele biserici ortodoxe fără turlă din România. Peste aproape 100 de ani de la transformarea ei în așezământ ortodox, în 1923, doi soți din oraș (Nedelcu și Ana Chercea) au devenit ctitori plătind restaurarea monumentului.
Citește și: Filmul primului CEx al lui Dragnea din acest an. Joc de glezne executat perfect de liderul PSD, serviciile secrete rămân fără bani, Dăncilă anunță OUG pe justiție în cel mai scurt timp
Tot atunci s-au înlocuit cărămizile nearse cu altele arse și s-a ridicat un turn clopotniță în stil Brâncovenesc. O să vă sară imediat în ochi acest turn clopotniță din spatele bisericii. Să intrați în biserică, veți descoperi că este pictată în întregime și printre elementele decorative s-au strecurat și unele care nu sunt tocmai comune bisericilor ortodoxe. Arhitecții transformării au fost ruși și tot rușii au montat în primul turn-clopotniță din lemn făcut în locul minaretului de zid proaspăt dărâmat, trei clopote făcute în Rusia din metalul unor tunuri otomane capturate de la Silistra în acel război ruso-turc care avea să elibereze Brăila.
Citește și: VIDEO. “WILD CARPATHIA” sau despre cum a făcut Prințul Charles din țara noastră o bijuterie a Coroanei britanice
Un incendiu le-a avariat, iar următoarele clopote făcute pentru biserică au fost topite de nemți în primul război mondial pentru a folosi metalul la muniție de război; cele actuale sunt donații ale soților care au restaurat-renovat biserica în prima parte a anilor 1900. Icoana cu Sf. Arhanghel Mihail e decorată cu argint aurit și a fost făcută tot în Rusia, o găsiți lângă altar; donatorul ei a fost însuși conducătorul militar al oștilor rusești din momentul eliberării, marele duce Mihail Pavlovici Romanov. Inițial localnicii o numeau Biserica Rusească sau Biserica Împărătească, probabil datorită celui care a hotărât transformarea ei, mare duce Pavlovici.
Ce a rămas din vechea geamie? Nu mare lucru. După cele câteva intervenții prin care a trecut, s-a schimbat cărămida nearsă din care era făcută geamia cu o alta, arsă (inițial se construise doar altarul din cărămidă arsă), s-au zidit ferestrele spre răsărit și s-au făcut altele pe axa Nord-Sud, minaretul de zid a dispărut cu totul. Ca amintire, decorațiile de pe tavan cu baghete orientale mai amintesc de ce a fost inițial lăcașul, iar sub tencuiala actuală s-ar putea vedea urmele vechilor ferestre, asta dacă am decoperta tencuiala. Ca idee, înscrisurile vechi ne spun că în 1826, în Brăila se găseau 6 lăcașuri musulmane.
Castelul de Apă
De-a lungul timpului, Castelul de Apă din Brăila a îmbrăcat mai multe funcțiuni. Nu mulți sunt aceia care cunosc faptul că acest obiectiv turistic a fost primul restaurant și bar rotator din țară. În prezent, Castelul de Apă din Brăila se află în proprietatea și grija primăriei orașului Brăila. După lungi negocieri, Castelul de Apă din Brăila va fi reabilitat din folosirea unor fonduri europene. Construcția Castelului de Apă din Brăila s-a dorit a fi una dintre cele mai moderne construcții din oraș, autoritățile dorind astfel să înlocuiască rezervorul de apă din Piața Carantinei. Arhitectura Castelul de Apă din Brăila este demnă de admirat. Acesta are în alcătuire ca și structură de rezistență mai multe centuri și contraforți care dețin în interior un rezervor imens de apă din care se alimentează o mare parte din locuitorii orașului Brăila.
Orologiul din Piața Traian
Construit la inițiativa unui filantrop care își dorea ca și în piața centrală a Brăilei să existe un orologiu public, la fel ca în toate orașele respectabile ale vremii, ceasul-turn a fost o realizare unică în România. Suportul din tablă ranforsată făcută de meșteri din Cehia și orologiul făcut tot în Cehia, dar după licență germană, dau valoare monumentului de 11 metri înălțime. Ar mai trebui să știți și că vrednicii comuniști s-au gândit că arată mai bine cu secera și ciocanul deasupra, dar nu le mai găsiți deasupra ceasului.
Un ceas public ca acesta folosea la ora 4 inscripția cu 4 liniuțe, patru de unu în scrisul latin. Cineva s-a gândit la restaurările trecute să „corecteze” numărul scris la ora 4, și a făcut IV-ul latin; ar trebui să știți că este incorect atunci când vorbim de orologii publice, în urmă cu aproximativ 100 de ani, se scria IIII la ora 4. Ultima restaurare a unuia dintre cadrane a refăcut scrierea originală, așa cum o să vedeți în pozele făcute de mine. Apropo, culorile inițiale erau verde, negru și alb, nu albastrul actual. Ceasul ar avea nevoie de reparații, deși funcționează, apa se infiltrează și dacă meșterul nu ar fi îndemânatic și ar proteja cu un nailon mecanismul, s-ar strica definitiv. Apropo, o să găsiți în altă sursă că mecanismul orologiului ar fi german, de fapt este făcut în Cehia cu licență germană.
Biserica Greacă Buna Vestire
A fost construită între 1863-1872 de comunitatea greacă a orașului, după ce au cerut voie domnitorului Alexandru Ioan Cuza să își poată ridica propriul lăcaș de cult. Este o biserică foarte mare și astăzi, ce să mai zicem despre cum era văzută în vremea respectivă? În 1888 a pictat în interior Gheorghe Tătărescu, dar nu a și terminat-o, au urmat alte două etape (1900-1902, 1945-1946) cu doi pictori greci. O să îi remarcați uriașele coloane corintice din stilul baroc al anilor 1800, dar pe lateral veți găsi și ferestre cu ogive gotice (cu arc ascuțit). Eu nu am reușit să o văd și pe interior, s-a încuiat până am ajuns la ea, dar poate voi aveți mai mult noroc. Pe lateral sunt anexe ale comunității elene din Brăila, se pare că este activă.
Biserica neogotică Sfântul Nicolae
Este un impozant lăcaș de rit ortodox și cu siguranță iese în evidență. A fost a doua biserică ridicată după alungarea otomanilor (prima fiind cea din Piața Traian) și primul monument religios de mari dimensiuni construit la Brăila din zidărie masivă (cărămidă pusă pe o fundație de piatră) în stilul neogotic promovat în Europa de mișcarea romantică. În turnul clopotniță e plasat un ceas cu patru cadrane, ușile de la intrare îi sunt fixate în ancadramente din marmură alba. Pictura bisericii a fost executată în anul 1865 de Petre Alexandrescu, cel care realizase deja, la acea dată, pictura bisericii mănăstirii Antim din București.
Alte obiective
Trebuie să vă spunem că la un kilometru depărtare este centrul nou (centrul civic), cel cu primăria. Acolo găsim impresionantul Palat al Agriculturii și cele 3 fântâni arteziene cinetice realizate de maestrul bănățean Constantin Lucaci. Presiunea apei generează mișcarea pieselor fântânii, iar astfel de fântâni mai găsim la Reșița, Drobeta Turnu-Severin și la Constanța. Fântânile cinegetice din centrul civic al Brăilei sunt modernizate și dau spre aleea de promenadă de la Dunăre.
Iar o plimbare pe malul Dunării relaxează și încântă. Iar când obosiți, puteți servi o cafea stând pe apele liniștite ale bătrânului fluviu.
