miercuri, 12 februarie 2025
2.1 C
Buzău

România

2.1 C
Buzău
miercuri, 12 februarie 2025
2.1 C
Buzău

Revoltă la Focșani. Cristi Misăilă a pus taxă pe...

O taxă specială introdusă de primarul Cristi Misăilă la Focșani a creat revoltă în rândul localnicilor: impozitul pe iluminatul public. Mulți locuitori consideră taxa abuzivă,...
Ești aiciReportajBrăești, comuna care coboară din cer
George Lixandru
George Lixandruhttps://expresssud-est.ro
Sunt mândru, ăsta este Oscarul meu! E grozav să trăiesc într-un județ pesedizat, iar niște imbecili, Dumnezeu știe de ce, să considere că, dacă nu sunt cu PSD, nu merit să fiu, sanchi, cineva!

Despre Express Sud-Est


New York Times: „Cine sunt băieții ăștia? Niște mâzgălitori obosiți de pe net?”
The Guardian: „Nu am auzit niciodată de Express Sud-Est. Nu ne interesează.”
Le Monde: „Ăștia care scriu sunt români? Ce au furat?”

Brăești, comuna care coboară din cer

Brăești, Brătilești, Goidești, Ivănețu, Pârscovelu, Pinu și Ruginoasa. Toate sunt pe Valea Bălănesei și toate au ceva în comun: au privilegiul de a fi izolate, fără a se înțelege, însă, prin izolare, înstrăinare. Am avut bucuria să trec prin toate, chiar dacă bucuria a venit după un drum mai puțin obișnuit. După ce ne-am hurducăit pe un drum știrb, amenințat de bulboanele Bălănesei, am urcat parcă spre cer pe drumuri care, deși n-au nici măcar onoarea de a se numi județene, sunt asfaltate sau în curs de asfaltare. De fiecare dată, am dat peste aceleași „semne de viață”: un adăpost de fân pentru animale și o bancă improvizată, făcută de oamenii locului, din bucăți de copaci tineri. Printre aluni, mesteceni, fagi și ferige, la capătul câtorva poteci, porți înalte și semețe. Și nu dau în nici o curte sau gradină, dau tot spre munte, spre muchii din ce în ce mai abrupte. Iar deodată… oamenii!

De sus, din nou jos. Pentru că e vară, ziua e mai lungă. Iar graba are un avantaj: odată reajunși la poalele muntelui, spre șosea, avem șansa să prindem strălucirea stranie a soarelui în fiecare sat al comunei Brăești.

La Brăești, urci spre cer. Pe o scară pe care coboară satele

Cum ajungi în Măgura Buzăului, o iei pe șoseaua județeană DJ203L spre Pârscov. Treci prin Bozioru, apoi tot înainte în Munții Buzăului. Te însoțește zgomotos, vijelios doar pârâul Bălăneasa. Stâncile colțuroase de pe marginea șoselei îți spintecă cerul din față. Ziduri de piatră se apropie tot mai mult unul de celălalt, încât la un moment dat ai impresia că drumul se va opri brusc, la cea dintâi vamă a uriașului Ivănețu.

Citește și: Săgeata, comuna șmenuită pe persoană fizică

În satele din Brăești, urci, în fapt, spre cer. Pe o scară proptită în albia Bălănesei și sprijinită de buza seninului de deasupra ta, câteodată învolburat de nori, câteodată albastru până la durere, satele prăvălindu-se parcă peste tine de undeva din înalt. Aici, timpul nu se grăbește, iar oamenii au un mare secret. Sunt vecini cu… Dumnezeu.

Valea Bălănesei, la Brăești

Aflată în zona montană din nord-vestul județului Buzău, în zona masivelor muntoase din Carpații de Curbură, în Munții Buzăului, comuna Brăești este dispusă pe cursul superior al pârâului Bălăneasa, satele fiind ca niște scări agățate de muntele Ivănețu. Principala cale de comunicație a comunei o constituie șoseaua județeană DJ203L care o leagă spre sud de DN10 la Pârscov, și mai departe de Buzău; în nordul comunei, această șosea se termină în DJ203K, drum din aceeași categorie ce duce spre Lopătari înspre est și spre Gura Teghii înspre vest.

Citește și: O țandără de rai. Pănătău, comuna în care lumina vine de la primărie. Ori despre lumea în care Nicolae Stoica, de cinci mandate primar al așezării buzoiene, înțelege perfect cât de important este să pătrundă în Europa, dar și să nu-și piardă niciodată legătura cu cerul

Primele urme de locuire datează din epoca bronzului. Însă prima atestare documentară este din anul 1538, de la Radu Paisie, „[…] care întărește slugilor Stănilă, Șteful, Neagoe, Badea, Stanislav și Stan stăpânirea moșiei Zărneasca”. În timpurile ce au urmat, datorită persecuțiilor, o parte din locuitorii Transilvaniei a trecut Carpații și s-au așezat pe aceste meleaguri. Satul Pinu este atestat documentar în anul 1582, printr-un hrisov semnat de Mihnea Turcitul. În comuna Brăești se mai păstrează și astăzi denumirile așezării grupate a familiilor: Croitorii, Popoiegii, Podoșii, Ciuculanii, Vasilcarii și Zigarii.

„Suveniruri”de Brăești… cu aromă de asfalt

La Brăiești, am ajuns în urma unei sesizări cu privire la asfaltarea defectuoasă a drumului din satul Brătilești. Locuitorii acestui sat își exprimau îngrijorarea că vor rămâne, ca „amintire”, cu bucățile de asfalt decopertat proptite în fața porților. La sosirea noastră, însă, drumul era curat, așteptându-și în căldura licărindă a soarelui asfaltarea.

„A fost o greșeală. Constructorul a înlăturat stratul de asfalt turnat, iar acum se lucrează la rigolele de preluare a apei pluviale. Când se termină rigolele se va asfalta din nou. Pe-aici, pe vreme de ploaie, nici carul cu boi nu mergea””, ne-a explicat Adrian Perțea, administratorul public al comunei Brăești.

„Am venit împreună în primărie, împreună plecăm!”

Altfel, la sosirea noastră în Brăești satul este pustiu. Într-un fel de stație de autobuz, două femei și un bărbat așteaptă sosirea unei curse sub privirea iscoditoarea a unui câine, mai încolo, alt câine își ostoie necazul căldurii mari sub câteva mașini uitate sub soarele arzând la foc iute ziua căscăundă de iulie.

Citește și: Berca, localitatea care renaște din cenușă. Ori despre cum a ajuns un tărâm cu un potențial uriaș să fie îngropat de interesele, lipsa de viziune și de investiții din partea celor care au condus de peste două decenii aceste locuri. Pașii către normalitate

Pe fostul primar Adrian Perțea, acum administrator public al comunei, l-am găsit împreună cu Gheorghe Negoiță, viceprimarul cu atribuții de primar al Brăeștiului.

„Suntem o echipă” afirmă cei doi la unison. „Am venit împreună în primărie, iar dacă lumea consideră că nu am făcut nimic pentru comună, împreună plecăm”!

Ne-au întâmpinat volubili, căldura de afară contaminându-i  parcă și pe cei doi. Apoi, în biroul extrem de spațios al administratorului Adrian Perțea, am discutat despre proiectele cu care au cucerit primăria și ce s-a ales de ele.

La rândul lui, viceprimarul Gheorghe Negoiță a vrut să ne arate ce proiecte are și pentru viitor.

Cu toaletă modernă la etaj, dar cu „nevoile” tot în fundul curții

Așadar, viața oamenilor din Brăești gravitează în jurul munților care le dau pâinea cea de toate zilele: Ivănețu și Penteleu. Administrația s-a căznit, la propriu, să le îndulcească zilele grele, monotonia trudei lor zilnice, încercând și ducând la cap proiecte până mai ieri imposibile. Se lovește, însă, de prea multe ori, de chichițe legislative demne de un fel de „guinness book” al administrației românești.

Drumuri asfaltate și drumuri rupte

Viceprimarul Gheorghe Negoiță ne-a invitat, mândru, să ne arate cum arată acum drumurile din comună. „Mai avem multe de asfaltat, ne spune el dar e bine că le-am rezolvat, măcar, pe cele mai importante”.

Citește și: Sorin Tănase, primarul din Săgeata, și fenomenele paranormale

Nu pare încântat că ne poartă prin gropile drumului județean DJ203L, dar e mulțumit de drumurile din comuna pe care o conduce și vrea să o mai conducă. „Au început lucrările de asfaltare și la drumul județean pe relația Cozieni – Bozioru – Odăile – Brăești”, ne spune el și, să ne convingă, vrea să ne ducă la punctul în care constructorii au început lucrările. Îl refuzăm politicoși – vorba unui mucalit: „Campanie electorală, nene!” – și ne continuăm periplul către satele de sus, care coboară din cer.

Casa praznicală a Bisericii „Sf. Maria” din Brătilești și și terenul de fotbal al școlii din sat, mândria brătileștenilor

După un tur prin satele care beneficiază de asfalt și burdușirea noastră cu cunoștințe noi despre satele de pe valea Bălănesei, ne-am întors la drumul care a fost, în fapt, pricina acestui reportaj.

Bucățile de asfalt provenite din decopertarea asfaltului de pe drumul care duce sus pe munte, au fost aduse aici, la capetele podețului din imagini, fărâmițate și apoi compactate peste gropile pe care le întâlnești la tot pasul.

Ne-am întâlnit apoi cu doamna Mariana Achimov, o româncă emigrată în America, am băut o cafea și ne-am dus să filmăm două obiective care sunt obiectul mândriei viceprimarului Negoiță: Casa praznicală a Bisericii „Sf. Maria” din Brătilești, construită în 2009, și terenul de fotbal al școlii din sat.

Bălăneasa, pârâul care, din când în când, dă iama peste brăișteni

Când plouă puțin și mai spre vârfurile munților, Bălăneasa se umflă în albie și le trage apa la closet brăeștenilor, dar după o ploaie vijelioasă și consistentă, pârâul devine un balaur care înghite tot în cale: oameni, gospodării, poduri, podețuri.

Asta vrea să ne arate și Adrian Perțea și ne conduce spre Croitori, un cătun care, până mai ieri, rămânea izolat câteva zile, de câte ori Bălăneasa era apucată de pandaliile unei veri lungi și ploioase.

Pinu, cătunul uitat de timp

Podețul de la Pinu are o poveste aparte, ce ne-a fost istorisită tot de Adrian Pețea: În urmă cu câțiva ani, bătrânii din sat s-au dus pentru slujba din noaptea de Înviere, la o biserică de peste apă. În timpul slujbei, a plouat torențial, iar pârul și-a făcut numărul lui cu balaurul. A înghițit câteva case, dar și podul din tuburi care era atunci aici, iar sătenii au trebuit să ocolească circa 15 kilometri să se întoarcă acasă. Tuburile se văd și astăzi, aruncate alandala pe ambele maluri ale Bălănesei.

Pinu este un cătun în care timpul s-a oprit în loc. Câțiva bătrâni au ieșit la porți și ne privesc mirați. Niciodată, absolut niciodată, nicio televiziune nu a catadicsit să vină aici.

Nenea Agapie Grama chiar se apropie de noi și-l blagoslovește pe administratorul Pețea. E un bun prilej să le urăm ani mulți bătrânilor din sat și să plecăm. Satul Pinu rămâne în urmă cu aerul lui european, iar noi ne întoarcem să suportăm iarăși hurducăturile gropilor de pe drumul județean 203L. 

La Brăești, lupta pentru supraviețuire este dură, doar localnicii știu s-o câștige, pentru că sunt altoiți de vremuri și vreme rea. Turistic însă, atâta timp cât nimeni de la județ nu a mișcat un deget pentru infrastructură și tot ce depinde de ea, comuna este momentan o perlă nedescoperită.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturați, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

Întrucât suntem CENZURAȚI pe FACEBOOK, ne poți urmări investigațiile și reportajele și pe GoogleNews. Nu te costă nimic, dar ajuți astfel niște ziariști idealiști care se încăpățânează, încă, să creadă că își pot face meseria fără patroni și fără interese ascunse. 

Express Sud-Est.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială, care nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice. Puteți să ne sprijiniți prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Donează prin Transfer Bancar

CONTURI BANCARE:
IBAN RO34BTRLRONCRT0CE8518001, în lei
IBAN RO78BTRLEURCRT0CE8518001, în euro

Deschise la Banca Transilvania

Doriți să primiți notificări ori de câte ori postăm ceva nou?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Preluarea textelor de pe paginile EXPRESS SUD-EST se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe EXPRESS SUD-EST sunt protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului. Preluarea integrală a materialelor EXPRESS SUD-EST se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

- A word from our sponsor -

spot_img

News

EXPRESS SUD-EST

Editorial

George Lixandru
GEORGE LIXANDRU

Bolojan și „mănăstiruțele” din PNL

Eram convins că toate reformele începute de Ilie Bolojan atât în PNL, dar şi la locul de muncă din Senat, nu vor fi primite cu aplauze nici măcar în propriul partid. Mă aşteptam însă ca, o perioadă de timp, cârcotelile să aibă loc pe la colţuri, prin birturi conspirative sau prin vreo toaletă frumos mirositoare din Bruxelles. Fiindcă PNL-iştii au mare nevoie de Bolojan, măcar la nivel de imagine, fostul primar al Oradiei scoţându-i pur şi simplu din gunoi, după calamitatea de la alegerile prezidenţiale. Iată, însă că deja o voce s-a ridicat public împotriva lui Bolojan, şi încă pe un ton foarte vehement, ca să nu spun mitocănesc. Mă refer la Silviu Mănăstire, fost secretar general adjunct al PNL...

Dezvăluiri

Răzvan Leu, din Buzău, și țeapa justițiarului Călin Georgescu

Iese la iveală încrengătura din spatele lui Călin Georgescu. Candidatul la Cotroceni, care a raportat „zero costuri" pentru promovare, s-a ales cu plângere penală la DIICOT, pentru înșelăciune. Concret, un om de afaceri din Buzău îi acuză pe Călin Georgescu și pe un apropiat al acestuia, Ionel Rusen, că l-au escrocat cu suma de 1,1 milioane de euro și că banii ar fi fost folosiți pentru a finanța campania electorală a lui Georgescu. Răzvan Leu a depus, la începutul anului,...
spot_img

REPORTAJ

Cislău – osul domnesc...

Ieșim din Buzău și  intrăm în șerpuirea scâncită a câmpiei buzoiene în jurul râului cu același nume. E ca și cum Bărăganul n-ar vrea să se despartă de noi, agățându-se de gâtul bietei ape și sufocând-o într-o ultimă îmbrățișare. Mergem spre Cislău, o comună al cărei nume are o rezonanță stranie. Mașina în care suntem este condusă de nea Gigi, un moldovean stabilit în Buzău și care se apropie bine de 60 de ani. Ca orice șofer care se respectă, nea Gigi este „omul enciclopedie”. Răspunde la întrebări, dar ...

Herghelia Cislău, o comoară națională

Herghelia Cislău, cu o istorie de peste un secol în care a servit armatei, a cunoscut un declin în timpul Primului Război Mondial şi o perioadă de glorie în anii '30 când a devenit centru de formare şi perfecţionare pentru echipa sportivă a României, este locul în care se găseşte armăsarul Pur sânge englez Fronzen Fire, adus din îndepărtata Irlandă de Irina Vlăducă Marghiloman, strănepoata marelui om politic şi 'părinte' al hipismului românesc, Alexandru Marghiloman. Potrivit...

Anchete

Dumitru Mitroiu, fostul primar din Cislău, la un pas de pușcărie. Ce acuzații i se mai aduc

Dumitru Mitroiu, fostul primar din Cislău, a fost trimis în judecată, alături de un consilier PSD al comunei, după ce din fondurile primăriei ar fi fost achitată contravaloarea energiei electrice consumate de o societate economică aparținând consilierului local, în cuantum de peste 66.000 lei. Potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău, Dumitru Mitroiu și respectivul consilier PSD al comunei Cislău au fost trimiși în judecată pentru infracțiunile de delapidare şi complicitate la delapidare. Dumitru Mitroiu a plătit facturile unui asociat în...

- A word from our sponsor -

spot_img

Nehoiu, orașul cu lacăte pe speranță

Nehoiu, orașul care, înainte de revoluție, era o bijuterie a județului Buzău, trece printr-unul dintre cele mai grele momente ale existenței sale. După ce fabrica de prelucrare a cherestelei Foresta a încăput pe mâinile afaceristului sirian Omar Hayssam, sub oblăduirea prefectului Ion Vasile și a primarului Alexandru Corcodel, orașul s-a prăbușit, scăderea iremediabilă a nivelului de trai aducând sărăcie, șomaj şi lipsa oricărei perspective pentru localnici. Altfel, localitatea în care trăiesc în jur de 14.000 de suflete se află...