Teoretic, serviciile secrete românești nu au voie să facă politică sau să aibă ofițeri acoperiți în parlament. Le interzice legea. Practic, lucrurile nu stau așa. În ultimii ani au fost mai multe cazuri care contrazic comunicatele anoste ale SRI și SIE, cum că ele ar fi neutre și că nu ar avea oameni în politică.

Scurtă istorie recentă. Cum se implică serviciile secrete românești în politică. În ultimii ani ai secolului XX, Traian Băsescu îi achiziționează pe Virgil Măgureanu, primul director al SRI (1990-1997) și pe Ioan Talpeș, fost director al SIE (1992-1997). Achizițiile au loc în mai multe etape. În 1998, Măgureanu își trage un partid de buzunar pe care îl livrează PD-ului lui Băsescu, în 2001. Talpeș își face și el un partid de buzunar, în 2006. Tot lui Băsescu i-l dă și el.

Se pregătește prima suspendare a lui Traian Băsescu. Se formează o comisie parlamentară al cărei președinte e Dan Voiculescu. Scopul comisiei? Evident, să demonstreze că Băsescu e un dictator care merită să fie suspendat. La comisie sunt audiați foști și actuali șefi de servicii secrete. Cel mai papagal dintre aceștia, Claudiu Săftoiu, directorul SIE, declară că băieții lui sunt kosher. Adică ascultă telefoanele doar cu mandat de la procuror.

Citește și: Florin Cîțu e OUT? Președintele Klaus Iohannis l-a convocat pe șeful Guvernului la Cotroceni pentru a da explicații legate de scandalul public în care este implicat

Începe un scandal monstru. Legea spune că nu procurorul, ci judecătorul trebuie să dea mandatul. În plus, aceeași lege mai spune că SIE nici măcar nu are voie să asculte telefoane pe teritoriul țării. Săftoiu o dă la întors și retracteză declarația. Zice că a avut o zi proastă, că, eventual, dă o nouă declarație și că, oricum, el a fost bolnav când era mic.

Degeaba, însă, e nevoit să demisioneze. Scandalul e acoperit de un scandal ceva mai mare, Băsescu e suspendat de Parlament. După ce Băsescu revine în funcție, nimeni nu-și mai amintește ca Săftoiu să fi declarat ceva. Sau că el ar fi existat.

Are loc prima suspendare din funcție a lui Traian Băsescu, suspendare la care Curtea Constituțională a României (CCR) dă un aviz negativ. În acest context, președintele PSD, Mircea Geoană, afirmă că Băsescu a șantajat trei judecători ai CCR, prin intermediul SRI. Geoană prezintă un bilețel atribuit adjunctului SRI, generalul Florian Coldea, pe care erau scrise numele celor trei judecători. Conform lui Geoană, astfel ar fi fost solicitate informații compromițătoare despre membrii Curții.

Coldea este audiat în Parlament, unde recunoaște autenticitatea bilețeluilui, dar neagă faptul că ar fi fost ceva dubios la mijloc. SRI bâlbăie un răspuns, cum că erau doar niște „banale note de birou neclasificate”, și demarează o anchetă internă. După ce Traian Băsescu este repus în funcție, subiectul se dezumflă.

Fostul director al SIE, Claudiu Săftoiu e acum membru PNL și dușman al lui Traian Băsescu. Săftoiu zice la televizor că Băsescu avea obiceiul să asculte convorbirile telefonice ale adversarilor politici. Iarăși se produce ceva scandal. Văzând că a făcut-o iar lată, Săftoiu revine și, din nou, spune că nu a fost bine înțeles. Și că, oricum, a fost bolnav când era mic.

Mihai Răzvan Ungureanu, directorul SIE, este nominalizat premier. Se apucă să-și formeze un guvern, cât timp încă e șef la SIE. I se cere să demisioneze din poziția de șef al spionilor înainte ca el și miniștrii săi să fie supuși votului Parlamentului. Declară că nu e nevoie de acest lucru. Într-un final, demisionează de la SIE, cu doar o zi înainte ca Parlamentul să-l voteze drept prim-ministru.

La această dată, MRU nu mai e nici premier, nici director al SIE. Parlamentul votase demiterea sa. Din calitatea de „fost”, Ungureanu dă la TV o declarație îmbârligată, din care se înțelege că în parlament ar exista ofițeri acoperiți ai serviciilor secrete.

Teodor Meleșcanu, directorul SIE, strânge semnături pentru a candida la președinție în timp ce încă era director. Demisionează de la SIE și își înscrie candidatura chiar a doua zi. Meleșcanu anunțase încă de la începutul anului că vrea să intre în cursa electorală, pentru că „ar fi păcat să nu fructifice informațiile pe care le-a acumulat” cât timp a fost șeful spionilor.

Președintele Băsescu afirmă că, între 1997-2001, premierul Victor Ponta a fost ofițer acoperit SIE în timp ce era și procuror. Ponta este solicitat, în trei ocazii diferite, să dea un răspuns la afirmațiile lui Băsescu. În loc de răspunsuri, el oferă niște mici demonstrații de eschivă retorică. Prima dată spune că tot timpul „a respectat legile și că și-a servit țara”. A doua oară, că nu e spion. A treia, că „și dacă ar fi fost, tot nu ar fi răspuns”.

La două săptămâni după ce Băsescu dezvăluie că Ponta a lucrat la SIE, pe un site obscur apar niște poze cu Elena Udrea, protejata președintelui, într-o ședință de shopping la Paris cu Alina Bica, șefa procurorilor DIICOT. Băsescu afirmă că e opera serviciilor secrete.

Premierul Ponta anunță că, dacă va câștiga alegerile prezidențiale, ar putea să-l desemneze pe George Maior, directorul SRI, prim-ministru în locul său. Serviciul transmite un comunicat din care rezultă că Maior nu respinge propunerea.

Băsescu nu mai e președinte. În locul său la Cotroceni e acum Iohannis. Acesta îl nominalizează la șefia SRI pe Eduard Hellvig, un tip a cărui principală calitate e că nu iese din cuvântul neamțului. Elena Udrea dezvăluie că, în timpul campaniei prezidențiale din 2014, Hellvig a tot făcut drumuri la sediul SRI, unde a purtat diverse discuții dubioase cu conducerea serviciului de la acea vreme. Hellvig confirmă întâlnirile, dar neagă că ar fi fost ceva necurat la mijloc. El spune pur și simplu că s-a dus să discute despre cărți. După această declarație nu are loc nicio anchetă parlamentară, deputații și senatorii îl cred pe cuvant pe intelectualul Hellvig și îl votează drept noul director al SRI.

O investigație Hotnews scoate la iveală faptul că Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general al României, a plagiat mai bine de jumătate din teza sa de doctorat, susținută, în 2011, la Academia Națională de Informații (ANI) „Mihai Viteazu”. Instituția respectivă se află în subordinea SRI. Coordonatorul lucrării lui Licu a fost Gabriel Oprea, președintele partidului parlamentar UNPR, ministrul Afacerilor Interne și prim-ministru interimar al României, în vara lui 2015.

Săptămâna viitoare: PSD și Marcel Ciolacu, sub zodia Securității

Dacă vă plac materialele publicate, vă invităm să ne urmăriți și pe pagina noastră de Facebook.