sâmbătă, 5 octombrie 2024
18.7 C
Buzău

România

18.7 C
Buzău
sâmbătă, 5 octombrie 2024
18.7 C
Buzău

Consiliul Judeţean Buzău transformă o școală din Smeeni în...

Consiliul Judeţean Buzău este implicat într-un proces administrativ pentru identificarea a două locaţii/imobile, eliberate de sarcini administrative, care ar putea face obiectul reorganizării structurale...
Ești aiciDezvăluiriRăzboiul gunoaielor. Miza conflictului care se împute din ce în ce mai...
George Lixandru
George Lixandruhttps://expresssud-est.ro
Sunt mândru, ăsta este Oscarul meu! E grozav să trăiesc într-un județ pesedizat, iar niște imbecili, Dumnezeu știe de ce, să considere că, dacă nu sunt cu PSD, nu merit să fiu, sanchi, cineva!

Despre Express Sud-Est


New York Times: „Cine sunt băieții ăștia? Niște mâzgălitori obosiți de pe net?”
The Guardian: „Nu am auzit niciodată de Express Sud-Est. Nu ne interesează.”
Le Monde: „Ăștia care scriu sunt români? Ce au furat?”

Războiul gunoaielor. Miza conflictului care se împute din ce în ce mai tare, îngropându-i pe bucureșteni sub munți de deșeuri. Interesele PSD versus interesele USR-PLUS

Războiul gunoaielor, conflictul dintre administrația Sectorului 1, condusă de primarul Clotilde Armand, și Romprest, firma care ar fi trebuit să se ocupe de strângerea gunoaielor din Sectorul 1, are mai multe aspecte, printre care şi cel financiar, la mijloc fiind vorba de contracte pe mulți bani, la care încearcă să aibă acces nu doar actuala firmă care ar trebui să asigure curățenia din sector, ci şi alte companii.

Războiul gunoaielor a început la finalul lunii noiembrie 2020 culminând la începutul lunii iunie 2021, când timp de câteva săptămâni, firma Romprest nu a mai ridicat deșeurile din Sectorul 1, din cauză că Primăria avea la vremea respectivă facturi neplătite de peste o sută de milioane de lei. Primarul Clotilde Armand a declarat de fiecare dată că facturile ar fi umflate şi din această cauză nu le plătește.

Citește și: Bode ne vrea proști. Așa au rămas politicienii români la putere, prin rotație, timp de peste treizeci de ani

Pe de altă parte, în media au apărut atunci documente care au arătat că Administrația Domeniului Public a semnat, din decembrie 2020, un contract cu firma SC Blue Planet Services SRL pentru colectarea gunoiului de pe străzi, după cum a arătat PS News, deşi exista un contract cu Romprest. Prin acest contract 800 de metri cubi de gunoi ar fi urmat să fie ridicați de firma menționată. Contractul ar fi fost unul cu atribuire directă, fără transparență, ceea ce ridică semne de întrebare semne de întrebare referitoare la legalitatea acestuia, potrivit sursei citate. Potrivit Profit.ro, SC Blue Planet Services SRL a fost cumpărată în 2018 de Rosal Grup, firmă fondată de Silviu Prigoană. SC Blue Planet Services SRL se află pe piaţă din 2013, fiind o firmă destul de mică, după cum arată sursa citată.

Războiul gunoaielor: interesele PSD versus interesele USR-PLUS

Opoziția din Consiliul Local acuză şi acum faptul că edilul nu ar mai fi de acord cu o continuare a contractului cu Romprest, pentru a face loc altor firme, fiind invocate şi alte decizii asemănătoare. Social-democrații au afirmat în mai multe şedinţe ale Consiliul Local că administrația USR-PLUS nu face decât să-şi impună propriile companii pentru diferite servicii din sector, cazul gunoiului fiind cel mai des invocat.

Declarațiile PSD-iștilor au venit şi în contextul în care un fost candidat la Consiliul Local al USR, Cornel Bărbuț, urma să se ocupe de rezolvarea situației parcărilor de la Sectorul 1, cu toate că două dintre firmele sale aveau exact același obiect de activitate şi se ofereau să asigure „serviciile de consultanță pentru elaborarea Strategiei de parcări a Sectorului 1 pentru perioada 2021-2024”. Deci problema nu e singulară.

Dispute și în coaliție

Sectorul 1 nu e afectat doar de criza gunoaielor, ci şi de conflictele politice din interiorul coaliției. Organizația PNL Sector 1 o acuză pe primarul sectorului Clotilde Armand că a emis, în mod „abuziv şi aberant” o dispoziţie care o lasă pe Ramona Porumb, viceprimarul PNL, fără nicio atribuție. Liberalii şi USR-PLUS au fost în conflict până la finalul lunii aprilie, când până la urmă au bătut palma, pentru a putea trece bugetul pe 2021.

Serviciile de salubritate, de cinci ori mai scumpe decât cele din Oradea

Așa cum arătam și la începutul acestui articol, războiul gunoaielor – acest conflict dintre administrația Sectorului 1, condusă de primarul Clotilde Armand, și Romprest, firma care ar fi trebuit să se ocupe de strângerea gunoaielor din Sectorul 1 – este pentru bani. Mulți și de la buget. Astfel, serviciile de salubritate prestate de Romprest în Sectorul 1 al Capitalei vor costa 239 de milioane de lei în acest an, potrivit bugetului companiei pe 2021 obținut de Economedia. Dacă adunăm și facturile neplătite din trecut, sumele datorate companiei se ridică la un sfert din bugetul total al primăriei de sector, care estimează venituri totale de 1,12 miliarde lei în acest an. Salubritatea din Sectorul 1 costă de aproape cinci ori mai mult decât cea din Oradea, un oraș similar din punct de vedere al numărului de locuitori.

Romprest estima la începutul anului un buget de 201 milioane de lei (239,42 milioane de lei cu TVA), din care doar salubrizarea era estimată să coste 151,7 milioane de lei, în timp ce colectarea, transportul și tratarea deșeurilor erau estimate la 38,5 milioane de lei, iar deszăpezirea 10,9 milioane de lei.

Războiul gunoaielor, purtat de o firmă a gunoaielor

Romprest Service SA este firma de suflet a lui Florian Walter, fost Bușcă, finanțator PSD. În anii ‘90- 2000, firmele lui Walter au căpușat la greu instituțiile publice pe cam tot ce ținea de Ministerul Transporturilor, în schimbul finanțărilor politice pentru PSD. Zeci de milioane de dolari/euro au intrat astfel în buzunarele lui Walter pentru salubrizarea şi întreținerea aeroporturilor din România, CFR, metrou, construcții de blocuri ANL etc., Romprest Service SA fiind înființată tocmai pentru acest lucru: achiziționarea unor contracte publice uriașe umflate prin acte adiționale, comisioanele întorcându-se la partid. Începând din 2013, firma a avut 333 de contracte de achiziții semnate cu instituții publice, valoarea totala a acestora fiind de 140.348.392,06 de euro (conform datelor Confidas). 

Războiul gunoaielor și partea lui nevăzută. Din peste 50.000 de agenți economici, doar 4.500 au contracte de salubrizare

Pe de altă parte, gunoaiele depozitate pe străzile din sectorul 1 vin şi de la zecile de mii de agenți economici fără contracte de salubrizare, „iertați” de autorități. Poliţia Locală a dat doar 21 de amenzi în ultimii doi ani, deși încheierea unui contract cu o firmă specializată este obligatorie.

Citește și: PNL Buzău și ce a mai rămas din el. Despre Pufu și PNL liberalilor buzoieni. Ori despre m*cii de pe mânecile Brătienilor și nu numai

Deși expus în spații publice, pe trotuare, în parcări, pe aleile parcurilor, gunoiul care a alimentat conflictul dintre Primăria Sectorului 1 şi firma de salubrizare Romprest nu e doar gunoi stradal.  Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti (HCGMB) nr. 120 din 2010 identifică 14 tipuri de deșeuri care sunt produse în Capitală.

Deșeurile stradale, cele pentru ridicarea cărora plătesc autoritățile locale, sunt „deșeuri specifice căilor de circulație publică, provenite din activitatea cotidiană a populaţiei, de la spațiile verzi, de la animale, din depunerea de substanțe solide provenite din atmosferă”.

Dulapuri de bucătărie, valize, cutii de pantofi, ambalaje de carton pentru electrocasnice şi căzi sparte, adică mormanele mediatizate în timpul conflictului, nu se înscriu în categoria gunoi stradal. Și nici sacii negri cu legume mucegăite sau cuptoarele cu microunde abandonate la colț de stradă.

Ce spune legea despre gunoiul firmelor

În baza acordului-cadru încheiat cu Primăria S1, Romprest încheie contracte separate cu utilizatorii individuali de salubrizare din sector: proprietari de imobile, firme, ONG-uri, instituţii publice. Pentru utilizatorii individuali și pentru instituții plătește Primăria.

Citește și: Contemporan cu scursurile și penalii Buzăului! Despre slugile, boschetarii și sicofanții de partid și de stat

HCGMB nr. 120 din 2010 prevede că persoanele fizice şi juridice din Bucureşti sunt obligate „să dețină contract de salubrizare pentru evacuarea deșeurilor menajere încheiat numai cu un prestator autorizat de către primarul general”.

În sectorul 1, această obligație este consolidată printr-o hotărâre de Consiliu Local din iulie 2008, din timpul celui de-al doilea mandat ca edil al lui Andrei Chiliman.

Așadar, HCL S1 nr. 238 din 2008 prevede, la articolul 1, punctul i, că „fapta persoanelor juridice de a nu deține sau de a refuza să încheie contracte de evacuare a deșeurilor cu operatorul care prestează activitățile de salubrizare pe raza administrativă a sectorului 1 al municipiului Bucureşti constituie contravenție şi se sancționează cu amendă contravențională de la 2.000 la 2.500 de lei”.

Autoritățile locale şi împuterniciții acestora se ocupă de controlul şi de aplicarea unor eventuale sancțiuni prevăzute de HCL S1 nr. 238 din 2008 şi HCGMB nr. 120 din 2010.  De asemenea, pentru gunoaiele aruncate la întâmplare în spațiul public, comisarii Gărzii de Mediu sunt cei care intervin şi dau amenzi persoanelor fizice sau juridice.

Între timp, compania de salubrizare Romprest anunță că Centrul Bucureștiului va fi curățat doar o dată pe săptămână, iar străzile vor fi spălate o dată pe lună. Așadar, războiul intereselor dintre Primarul Sectorului 1 și Romprest continuă, iar locuitorii se îmbolnăvesc îngropați de munți de gunoaie.

Dacă vă plac materialele publicate, vă invităm să ne urmăriți și pe pagina noastră de Facebook.

Întrucât suntem CENZURAȚI pe FACEBOOK, ne poți urmări investigațiile și reportajele și pe GoogleNews. Nu te costă nimic, dar ajuți astfel niște ziariști idealiști care se încăpățânează, încă, să creadă că își pot face meseria fără patroni și fără interese ascunse. 

Express Sud-Est.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială, care nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice. Puteți să ne sprijiniți prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Donează prin Transfer Bancar

CONTURI BANCARE:
IBAN RO34BTRLRONCRT0CE8518001, în lei
IBAN RO78BTRLEURCRT0CE8518001, în euro

Deschise la Banca Transilvania

Doriți să primiți notificări ori de câte ori postăm ceva nou?

5 COMENTARII

  1. Cum este posibil ca acea societate de salubrizare să nu ridice gunoiul?
    Nici o autoritate nu-i poate obliga, desființa?
    Primăria se judecă cu ei?
    Este un mare pericol public. Garda de mediu, politie, chiar nu pot face nimic? In ce țară trăim?

  2. Cine nu dorește rezilierea contractului cu Romprest ? O firmă care nu-și face treaba trebuie trimisă acasă și gata. Ce,nu mai sunt prestatori de servicii ?

  3. Cu ani in urma cand autobuzele aveau taxatoare si intarziau nepermis de mult, cetatenii tipau la taxatoare, la sofer, care era adevaratul vinovat, nu tipau de frica. Acum se intampla la fel, turma in loc sa se razboiasca cu cei care le fura banii si nu-si fac treaba, se razboiesc, „vitejii” cu primarita care este femeie si se zbate sa le reduca chieltuielile.

  4. Rompres ar trebui amendat pentru nerespectarea serviciilor. Ce ar fi ca cei de la apă sau electrica sau gaz sa se supere pe primărie ca nu le da milioanele cerute și pana la o hotărâre judecătoreasca sa nu mai furnizeze nici un serviciu. Nu este cinstit, etic. Nu. Trebuie să-și facă treaba iar tribunalul va hotărâ dacă este legal sau umflat prețul cerut. Dar sa înțeleagă oricine, salubritatea este un serviciu public și nu o faci dacă vrea sau nu mușchii tăi iar PULIMEA sa plătească de 10 ori prețul cerut

  5. În sectorul 1, parcă nu se plătește gunoiul. Nu cumva, vechiul primar a făcut o înțelegere cu societatea de salubritate să își primească și el partea, pentru a cumpăra diamante? Dacă tot se plătea de primărie ridicarea gunoiului era supraevaluată.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Preluarea textelor de pe paginile EXPRESS SUD-EST se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe EXPRESS SUD-EST sunt protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului. Preluarea integrală a materialelor EXPRESS SUD-EST se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

- A word from our sponsor -

spot_img

News

EXPRESS SUD-EST

Editorial

George Lixandru
GEORGE LIXANDRU

BIȘNIȚARI DE SIMILEASCA

N-am crezut niciodată că viața politico-socială a unui țărișoare precum Românica poate ajunge să semene cu bălăcăreala promiscuă a unor țațe de Simileasca. Şi încă Simileasca are un avantaj: are regulile ei, ștaiful ei şi, mai ales, locul ei. Nu se dă drept altceva decât este. Or sunt zile când, privind de la Primăria Buzău, sau răsfoind ziarele lu’ Toma de la primărie ori ale lui Neagu de la CJ, mi se pare că m-am născut într-o țărișoară incertă, fără legi, fără consistență, fără sens: un fel de șir de căruțe cu coviltir, cu o șleahtă de bulibași care joacă barbut continuu, nemaiștiind când e zi și noapte. Mi-e scârbă și sunt trist. Trist pentru că niște bișnițari de Simileasca...

Dezvăluiri

Suma astronomică a contractelor pe care firmele președintelui Consiliului Județean Tulcea, pesedistul Horia Teodorescu, le au cu statul

Suma astronomică a contractelor pe care firmele președintelui Consiliului Județean Tulcea, pesedistul Horia Tedorescu, le au cu statul: 32 de milioane de lei, doar în ultimii doi ani. Majoritatea contractelor sunt cu primării din propriul județ. Teoretic, primăriile nu au o relație de subordonare cu Consiliul Județean, dar localitățile mici, care nu dispun de bani suficienți, depind de sumele dirijate de Consiliul Județean. În total, contractele care figurează în declarația de interese a lui Teodorescu sunt de 55 de milioane de lei. Aproape...
spot_img

REPORTAJ

Ianca, orașul fantomatic din...

Unitatea de la Ianca a fost 58 de ani elita aviaţiei militare. Acum seamănă cu piramidele mayaşilor din junglă. Ultimii 22 de colonişti de aici merg 5 km ca să-şi cumpere o pâine. E o lungă penitenţă, cea mai plictisitoare din lume. E ca o pedeapsă de 20 de ani la solitudine, pleci capul şi încerci să rezişti, n-ai unde să fugi, n-ai unde să scapi. Câteva familii, le numeri pe degetele de la mâini, îşi contemplă finalul printre ruinele fostei unităţi militare de aviaţie Ianca, într-un decor fantomatic din...

Focurile Vii, locul de baștină a Flăcării olimpice....

Focurile Vii. Un fenomen rar, o locație superbă, un loc cu iz de legendă, chiar mitic dacă este să-i credem pe cei care spun că a inspirat Flacăra Olimpică… Toate acestea sunt ascunse însă de o infrastructură jalnică, fapt ce a dus la o situație caracteristică pentru întreg turismul românesc. Fenomenul natural de la Focurile Vii, din județul Buzău, este puțin cunoscut turiștilor din țară şi străinătate şi nu este deloc promovat în circuitele turistice...

Anchete

Nehoiu, orașul cu lacăte pe speranță

Nehoiu, orașul care, înainte de revoluție, era o bijuterie a județului Buzău, trece printr-unul dintre cele mai grele momente ale existenței sale. După ce fabrica de prelucrare a cherestelei Foresta a încăput pe mâinile afaceristului sirian Omar Hayssam, sub oblăduirea prefectului Ion Vasile și a primarului Alexandru Corcodel, orașul s-a prăbușit, scăderea iremediabilă a nivelului de trai aducând sărăcie, șomaj şi lipsa oricărei perspective pentru localnici. Altfel, localitatea în care trăiesc în jur de 14.000 de suflete se află...

- A word from our sponsor -

spot_img

Buzău, orașul înglodat în datorii. Drumul lui Constantin Toma, de la o căruță cu pepeni, la falimentarea unui oraș. Ascensiunea unui escroc

Constantin Toma a pozat, ani de zile, în „milionar”. Să ne aducem aminte cât de mult timp s-a lăudat și s-a folosit de această etichetă ca să se strecoare în Primăria Buzău. Șmecheria a ținut pentru că buzoienii, ca orice alți românii de fapt, preferă să creadă în iluzii şi să uite ce nu le place. În fapt, statutul lui Constantin Toma din top Forbes a ținut doar o vară. Odată cu obținerea funcției de primar al Buzăului, și...