Candidatura Laurei Codruța Kovesi, fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție, la Parchetul European a fost criticată, joi, la Focșani, de preşedintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, potrivit căruia Kovesi ar trebui să răspundă pentru abuzurile săvârșite în România, nu să candideze pentru asemenea funcție.

„Doamna Kovesi ar trebui, în primul rând, să răspundă pentru gravele abuzuri şi gravele încălcări ale legii şi ale Constituției, acte pe care le-a săvârșit în România, nu să aibă tupeul să se prezinte, la indicațiile prețioase ale Monicăi Macovei, pentru asemenea funcție. După ce i-a distrus pe oamenii de afaceri din România, bănuiesc că Europa nu are de gând să își lase şi oamenii de afaceri europeni distruși de Laura Codruța Kovesi”, a fost de părere Marian Oprișan, preşedintele CJ Vrancea.

De ce se dă Marian Oprișan drept persecutat politic 

Afirmațiile lui Oprișan vin într-un anumit context și au drept scop minimizarea rolului justițiar al DNA sub conducerea Codruței Kovesi. Judecat pentru corupție în dosarul „Căprioara” peste 9 ani de zile, preşedintele Consiliului Județean Vrancea, pesedistul Marian Oprișan, s-a plâns întotdeauna că Direcția Națională Anticorupție se comportă ca NKVD-ul şi îl persecută politic, urmând principiul „nu există persoane nevinovate, există persoane de care nu ne-am ocupat suficient”.

Marian Oprișan, scos nevinovat ca o căprioară în „dosarul Căprioara”

Președintele CJ Vrancea a fost trimis în judecată în 2006, acuzat de abuz în serviciu, folosirea banilor în alte scopuri decât cele declarate, fals şi uz de fals, pentru achiziționarea în condiții ce nu respectau legea a Complexului Turistic „Căprioara”, pentru nereguli în alte finanțări şi „reabilitarea” doar pe hârtie a unor drumuri din Vrancea, de către firme de casă care au încasat bani de la Consiliul Județean pentru lucrări unde nu au turnat nici măcar o găleată de asfalt. Prejudiciul creat Ministerului Transporturilor este de circa 1,5 milioane de euro, cel creat bugetului CJ Vrancea se ridică la aproximativ 600.000 de euro, iar cel creat în dauna Guvernului ajunge la circa 75.000 de euro.

Achitat, după aproape nouă ani de procese

Totuși, președintele Consiliului Județean (CJ) Vrancea a fost achitat, după aproape nouă ani de procese. Judecătorul Lucian Bută de la Cluj Napoca a decis să îl achite pe Marian Oprișan pentru acuzațiile de abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri şi fals intelectual.

De asemenea, magistratul a dispus încetarea procesului penal pentru infracțiunea de uz de fals, se pare din pricina prescrierii faptei. Alături de Oprișan au fost achitați şi ceilalți acuzați din acest dosar: Valeria Teodorescu, fost director al Direcției Economice din CJ, Ion Costeanu, fost director al Direcției Tehnice din CJ, Liviu Rusu, fost șef Serviciu Drumuri şi Poduri din cadrul Direcției Tehnice a CJ Vrancea, precum şi Valeriu Iacob, diriginte de șantier în cadrul unor lucrări derulate cu bani de la CJ. Mircea Diaconu, fost vicepreședinți al CJ, a decedat în timpul procesului, a fost, de asemenea, achitat.

Citește și: Nicușor Constantinescu rămâne în închisoare. Cererea de liberare condiționată a fostului președinte CJ Constanţa, respinsă de Judecătoria Medgidia

Instanța a dispus, de asemenea, înlăturarea sechestrului asigurator de pe bunurile acuzaților. Judecătorul Lucian Bută a respins ca nefondată cererea de confiscare de la inculpați a sumei de 15.433.574.508 ROL şi a sumei de 41.179.838.066 ROL. De asemenea, instanța „a luat act că persoanele vătămate Consiliul Județean Vrancea, Ministerul Dezvoltării Regionale şi al Turismului şi Guvernul României nu s-au constituit părți civile în cauză”.

Dacă despre Consiliul Județean se știa că nu s-a constituit parte civilă pentru recuperarea prejudiciului, retragerea pretențiilor de către instituțiile publice centrale este o surpriză. Magistratul de la Cluj nu şi-a motivat decizia de ieri, aceasta urmând să apară, cel mai probabil, în 30 de zile.

Marian Oprișan, acuzații pentru un prejudiciu de 2,2 milioane euro

Marian Oprișan şi ceilalți inculpați au fost judecați pentru un prejudiciu calculat de anchetatori de aproape 2,2 milioane de euro: 1,5 milioane de euro în dauna Ministerului Transportului pentru modul în care s-au pietruit 41 de drumuri din județ, 600.000 de euro la CJ Vrancea, pentru achiziția Complexului Căprioara, precum şi 75.000 de euro prejudiciu produs Guvernului.

Citește și: Marian Oprișan și Cristi Misăilă nu numai că au făcut „afaceri” împreună, ba chiar au împărțit frățește și aceleași femei. O incredibilă dar adevărată saga a famigliei PSD din Focșani

În anul 2004, CJ Vrancea a primit 1,9 milioane dolari de la Ministerul Transporturilor, pentru balastarea a 41 de drumuri comunale. Firmele neeligibile şi lucrări neexecutate sau de proastă calitate au fost acuzațiile procurorilor anticorupție.

Tot în același an, CJ a achiziționat Complexul Căprioara pentru 1,7 milioane lei, fără a exista o hotărâre a consilierilor județeni în acest sens. Complexul a fost plătit în rate, iar primii 300.000 lei au provenit din fondul de rezervă al Guvernului, solicitați printr-o adresă falsă.

O altă acuzație a fost aceea că la hotelurile “Rucăr” din Soveja şi “Hanul dintre vii”, de la Câmpineanca, s-au organizat acțiuni de protocol în valoare de 520.000 lei, deși nu erau introduse în circuitul public.

Amânări peste amânări

Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Marian Oprișan şi pe ceilalți inculpaţi în iunie 2006. De atunci, dosarul s-a plimbat între Judecătoria Focșani şi Judecătoria Cluj Napoca, cu o pauză la Curtea Constituțională.

După nenumărate amânări, în dosar au început să se agite apele după ce expertele contabile, cea numită de instanță şi cea numită de Marian Oprișan, au fost reținute de DNA pentru că ar fi încercat să aranjeze expertiza pentru a reieși că nu există prejudiciu financiar.

Ulterior, experții din dosar au fost trimiși în judecată. În calitate de martor în acest dosar a fost audiat chiar şi judecătorul Lucian Bută. Anchetatorii au descoperit şi o chitanță suspectă de 20.000 de euro care ar fi reprezentat onorariul pentru expertă, sumă negată atât de șeful Consiliului Județean, cât şi de expertă.

Citește și: Tudorel Toader și-a aranjat nepotul la Camera de Conturi Vrancea. De altfel, se știa încă de la scoaterea la concurs că postul este cu dedicație pentru Nelu Năstase Surăianu

De asemenea, este de remarcat că unii martori şi-au schimbat depozițiile în timpul procesului, între aceștia fiind şi foștii prefecți Ion Oprea şi Dragoș Mircea. Marian Oprișan a încercat să impresioneze opinia publică şi să acrediteze ideea că i s-a întocmit un dosar politic cu ajutorul unui filmuleț lansat pe internet, prin prezența la postul de televiziune de la Realitatea TV, dar şi cu o scrisoare deschisă adresată președintelui Klaus Iohannis şi ambasadei SUA, în care cere stoparea presiunilor asupra justiției.

De asemenea, având cuvântul la ultimul termen, acesta a avut un discurs plin de patos: ”Am vorbit cu dvs. noaptea în somn. De ce trebuie să explic ceea ce am făcut bine pentru cetățenii județului Vrancea? Vă rog să nu judecați notorietatea mea! Este evidentă presiunea mediatică şi DNA. Vă spun: nu am intenționat niciodată să comit vreo infracțiuni. Îmi las soarta în mâinile dvs., în profesionalismul şi conștiința dvs”, a declarat Oprișan. Se pare că acest discurs, alături de probatoriul din dosar, l-au convins pe judecător.

Un proces cu miză financiară şi politică

Ultimul termen în dosarul lui Marian Oprișan a avut loc la Judecătoria Cluj-Napoca în 22 ianuarie, când judecătorul de caz a anunțat că va pronunța sentința cel mai devreme după șapte zile, dar în 29 ianuarie aceasta a fost amânată cu încă o săptămână. Totuși, pronunțarea sentinței a fost amânată din nou, magistratul care a judecat dosarul motivând că mai are nevoie de timp pentru a delibera.

Citește și: Florin Iordache şi „Filiera Libaneză“. Interesul direct al deputatului PSD de Olt pentru amnistia şi grațierea care i-ar scăpa finul de închisoare

La ultimul termen, Oprișan a venit la instanță, iar avocatul acestuia, Gheorghiță Mateuț, a solicitat includerea unor probe noi la dosar, constând în înscrisuri oficiale, precum şi audierea a 20 de martori – angajați ai CJ Vrancea, foști consilieri județeni sau primari de comune, care în opinia sa ar fi ajutat la dovedirea nevinovăției clientului său. Judecătorul de caz a respins însă aceste solicitări.

Tot în cadrul ședinței de atunci, judecătorul Bută a respins şi solicitarea avocaților apărării de efectuare a unei noi expertize contabile pe motiv că prima expertiză a fost efectuată de expertul Cernea (Pintea) Liliana Roxana, aceasta fiind trimisă în judecată în stare de arest preventiv, pentru fapte de corupție. Cunoscutul avocat Mateuț își trecea astfel în cont pe anul acela achitarea baronului de Vrancea, Marian Oprișan, la Judecătoria Cluj-Napoca, după condamnarea altor clienți cu nume sonore. Concluziile scrise depuse de avocat au avut 178 de pagini!

Implicarea fostei șefe a DNA, Laura Kovesi, în procesul lui Oprișan

Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a solicitat, pe timpul procesului, Consiliului Superior al Magistraturii să sancționeze posibilele abateri disciplinare ale magistraților din cadrul judecătoriei Cluj-Napoca care se ocupă de dosarul de corupție al președintelui CJ Vrancea, pe motiv că dosarul nu a fost soluționat de peste 8 ani de zile.

Atunci, DNA a decis să solicite strămutarea dosarului argumentând că „au fost acordate termene nenumărate pentru audierea martorilor”. Cerea a fost depusă la Înalta Curte de Casație şi Justiție şi dar a fost respinsă de Curtea de Apel Cluj pe 8 septembrie, același an.

În același timp, șeful CJ Vrancea afirma că, de fapt, DNA ar fi cea care tergiversează dosarul, în contextual în care a făcut nu mai puțin de patru cereri de strămutare, ultima fiind făcută pe 26 august 2014.

„Pentru DNA nu au fost buni judecătorii de pe raza județului Vrancea, nici cei de pe raza județelor Brăila şi Galați. Acum iată că nu mai sunt buni nici judecătorii de pe raza județului Cluj. În data de 21 august 2014 procurorii DNA au cerut recuzarea judecătorului de la Judecătoria Cluj şi, după ce cererea acestora a fost respinsă, au solicitat strămutarea dosarului”, a argumentat Oprișan.

De vină ar fi fost Băsescu

Tot atunci, președintele CJ Vrancea susținea că se îndoiește că toate aceste cereri formulate de DNA au fost făcute în interesul aflării adevărului, ci presupune că, mai degrabă, procurorii au pe lista lor lideri politici care trebuie condamnaţi cu orice preț”.

„DNA este o instituție necesară în România dar, pentru ca justiția să fie cu adevărat independentă, procurorii trebuie să înceteze să îi hărțuiască pe magistrații judecători, garanții statului de drept. Atunci când DNA nu încetează aceste practici ar trebui să intervină CSM. Am solicitat public CSM să pună capăt presiunilor DNA la adresa magistraților judecători dar, până în prezent, nu am văzut nici o reacție a acestei instituții”, a subliniat Oprișan.

Baronul de Vrancea a reamintit că, înainte ca procurorii să îi instrumenteze dosarul, fostul președinte Traian Băsescu afirma că „Starea de urgență a lui Marian Oprișan este la DNA”.

„Astăzi, aceeași DNA pare să își aducă aminte din nou de ‘starea de urgență’ anunțată de președintele României şi să facă tot posibilul pentru ca dosarul politic în care sunt inculpat să ajungă ‘acolo unde trebuie’. Interesul meu este acela de a-mi demonstra nevinovăția, dar toate acțiunile DNA din ultimele luni probează faptul că funcționează după principiul NKVD conform căruia ‘nu există persoane nevinovate, există persoane de care nu ne-am ocupat suficient'”, a mai precizat Oprișan.

Cum s-a văzut dosarul din perspectiva DNA

Dosarul de corupție al lui Oprișan a avut un parcurs spectaculos din iunie 2006, de când acesta a fost trimis în judecată de procurorii DNA. După 18 termene la judecătoria Focșani, dosarul a fost strămutat la Tribunalul Cluj, după alte 10 termene a ajuns la Judecătoria Cluj, ca mai apoi să ajungă la Curtea Supremă, de unde s-a întors la Judecătoria Focșani şi apoi din nou la Judecătoria Cluj, iar în tot acest interval nu a fost începută cercetarea judecătorească. Astfel că, din 2010, dosarul lui Oprișan se află la judecătoria Cluj-Napoca, unde până acum au fost acordate peste 30 de termene.

Citește și: Suspendarea lui Iohannis devine tot mai obsesivă pentru Coaliția PSD-ALDE. Cine și ce ar avea de câștigat din asta

„Sub acest aspect, în cele 24 de termene (în perioada 16.06.2011 – 22.05.2014) s-a amânat cauza numai pentru audiere de martori, deci în total 1.071 de zile. Având în vedere faptul că prin rechizitoriu au fost citați 72 de martori rezultă că în 25 de termene, pe parcursul a 4 ani, s-au audiat 2,8 martori/termen. Subliniem de asemenea faptul că, de la un termen la altul, pe parcursul celor 4 ani de când dosarul se află pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, însumând 1.263 zile, s-au acordat termene de la 49 zile, 56 zile şi chiar de 105 zile de amânare de la un termen la altul, pentru audierea celor 72 martori.

Așa fiind, pe parcursul celor 1.263 zile, judecătorul fondului nu a dispus nicio măsură pentru a judeca cu celeritate, deși cunoaște că dosarul cauzei este de peste 8 ani pe rolul instanțelor de judecată, iar din cei 8 ani, de 4 ani se află pe rolul acestei instanțe”, reiese din sesizarea Codruței Kovesi de la începutul lunii iunie.

Practic, în 1.000 de zile au fost audiați doar 72 de martori, astfel că procurorul-șef al DNA a solicitat inspecției să verifice de ce se dau termene de judecată şi de peste 100 de zile. În opinia acesteia, magistrații care trenează dosarele ar trebui sancționați, indiferent că sunt procurori sau judecători. „Am avut şi procurori la care s-au prescris dosarele, unii au răspuns disciplinar, alții au dosare penale”.

În sesizarea DNA transmisă CSM se solicită efectuarea de verificări pentru că există indicii rezonabile pentru antrenarea încălcării duratei rezonabile a soluționării cauzei.

„Invocăm sub acest aspect al duratei rezonabile jurisprudența Inspecției Judiciare. Se observă așadar că judecătorul instanței de fond de la Judecătoria Cluj-Napoca este exponentul judecării unei cauze fără a avea în vedere cerințele de celeritate, durata rezonabilă a procedurii, considerându-le, probabil, chestiuni facultative în economia dosarului pe care a fost investit să-l judece. Un asemenea mod de aplicarea a dispozițiilor legale referitoare la durata rezonabilă a unei proceduri judiciare sunt profund străine spiritului ce se degaja din scopul, condițiile generale de desfășurare a judecății unei cauze şi denotă încălcarea normelor de procedură şi încălcarea dreptului la judecarea cauzei într-un termen rezonabil”, se subliniază în documentul citat.

În acest context, DNA trage concluzia că de la data de 2.12.2010 până la data de 22.05.2014 (la această dată fiind acordat termen pentru 10.07.2014), rezultă indicii conform cărora judecătorul fondului din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca a acordat 29 termene (din care 3 pentru pregătirea apărării, depunere de documente, 24 de termene pentru audieri de martori, alte amânări), toate pentru considerente legate de apărare, audiere de martori şi nu pentru considerente de complexitate a cauzei, astfel încât se impune efectuarea de verificări sub aspectul tergiversării.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturați, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.