sâmbătă, 30 septembrie 2023
24.2 C
Buzău

România

24.2 C
Buzău
sâmbătă, 30 septembrie 2023
24.2 C
Buzău

Primăria Săcele, din Tulcea, „abuzată” de ARBDD. Cum a...

Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) a modificat unilateral coordonatele zonei tampon de pe Grindul Chituc, împingând-o mult spre sud. Acest lucru, spun reprezentanții...
Ești aiciBuzăuDrumul de fier Braşov-Buzău, visul neîmplinit al unei căi ferate care trebuia...

Despre Express Sud-Est


New York Times: „Cine sunt băieții ăștia? Niște mâzgălitori obosiți de pe net?”
The Guardian: „Nu am auzit niciodată de Express Sud-Est. Nu ne interesează.”
Le Monde: „Ăștia care scriu sunt români? Ce au furat?”

Drumul de fier Braşov-Buzău, visul neîmplinit al unei căi ferate care trebuia să lege Transilvania de Muntenia

Aceasta e istoria unei idei vizionare: construirea unei căi ferate care să lege Transilvania de Muntenia, trecând Carpații prin Pasul Buzău. E însă o istorie scurtă, încheiată înainte de vreme: construcţia s-a oprit în mai multe rânduri, înainte şi după Primul Război Mondial, şi în 1931 de tot, atunci când nu mai erau de realizat decât cei aproximativ 40 de kilometri ce despărțeau Întorsura Buzăului de Nehoiaşu. Părţi ale unui proiect uriaş, cele două staţii rămân pentru totdeauna uitate „puncte terminus” ale unor linii ferate secundare.

Premisele acestui proiect pot fi identificate încă din anul 1862, când, în textul unui memoriu tratând problema realizării „celei dintâi căi ferate din România Unită”, ilustrul om politic şi ziarist George Bariţiu (1812-1893) considera că viitorul traseu ar fi trebuit „să lege Giurgiul cu Bucureştiul şi, trecând prin Ploieşti, să se apropie de munţi”.

Buzău-Nehoiaşu, primul tronson al căii ferate, e inaugurat în 1909

Punerea în practică a ambițiosului deziderat avea să demareze însă abia patru decenii mai târziu, la 24 martie 1907, când în „Monitorul Oficial” nr. 276 este publicat textul Înaltului Decret Regal Nr. 1129, prin care era aprobată construcţia viitoarei linii ferate particulare „de utilitate publică” Buzău-Nehoiaşu, primul tronson al proiectatei căi ferate Buzău-Braşov.

Citește și: Constantin Toma, primarul Buzăului, îndeamnă populația să-și toarne vecinii care nu stau în izolare. Toma a anunțat ieri și faptul că s-au luat şi alte măsuri în acest sens, dar care nu pot fi făcute publice

Realizată de antrepriza inginerului Maximillian Schiffer, din fondurile puse la dispoziţie de banca „Marmorosch-Bank &Co.”, noua cale ferată a fost deschisă circulaţiei în ziua de 30 ianuarie 1909, exploatarea sa urmând a fi realizată de „Societatea anonimă a căii ferate Buzău-Nehoiaşu”, în baza unei convenţii încheiate cu Direcţiunea Generală a Căilor Ferate Române.

Cu toate că, în anul 1913, administraţia feroviară naţională prevedea realizarea unui studiu vizând prelungirea liniei până la Întorsura Buzăului, izbucnirea Primului Război Mondial a făcut ca această idee să fie abandonată.

Între cele două războaie se construiește şi tronsonul Hărman – Întorsura Buzăului

După încheierea conflagrației mondiale, dar mai ales după reunificarea României, problema deschiderii unei noi legături feroviare transcarpatice avea să revină în actualitate: proiectul s-a regăsit în toate cele patru programe de dezvoltare ale reţelei feroviare naţionale, ce au fost elaborate succesiv între anii 1920-1926. În acest context, prin legea publicată în „Monitorul Oficial” nr. 80 din data de 12 iulie 1923, linia „Braşov-Buzău” era considerată „lucrare de utilitate publică”, iar Direcţiei Generale a Căilor Ferate Române îi e acordat un credit în valoare de 100 de milioane de lei pentru realizarea sa.

Citește și: Salariile românilor în vremea coronavirusului. La bugetari, rezistă, la privat, trec în șomaj tehnic, decontat de stat

În toamna aceluiași an, construcţia drumului de fier transcarpatic a fost reluată, șantierul său mutându-se de această dată în Transilvania, la Hărman, o mică staţie situată pe linia magistrală Braşov-Deda. După şapte ani şi jumătate, în ziua de 25 iunie 1931, răsună, la Întorsura Buzăului, șuieratul primul tren. Dar, ca şi cu două decenii în urmă, la Nehoiaşu, lucrările se opresc din nou. Iar, peste puţină vreme, situaţia geopolitică a Europei se degradează rapid, ceea ce face ca aproape toate fondurile de care dispunea Direcţia Generală CFR să fie realocate către alte proiecte mult mai necesare în cazul izbucnirii unui nou conflict militar.

Urmarea: cei aproximativ 40 de kilometri de traseu ce mai trebuiau construiți pentru a îndeplini doritul vis al românilor de pe cele două părţi ale Carpaţilor nu aveau să mai fie realizați niciodată – iar cele două staţii de cale ferată, de la Întorsura Buzăului şi Nehoiaşu, rămân, pentru totdeauna, doar nişte uitate „puncte terminus” ale unor linii ferate secundare.

La Teliu, cel mai lung tunel feroviar din România

Pentru ca proiectatul „drum de fier” transcarpatic să poată străpunge culmile întâlnite pe tronsonul său cuprins între Braşov şi Întorsura Buzăului, a fost necesară însă construcţia a trei tuneluri, cel mai important dintre ele, de la Teliu, măsurând nu mai puţin de 4.379 de metri. Monumentala lucrare de arhitectură feroviară, ce rămâne şi în prezent cea mai lungă construcţie de acest tip din România, a fost realizată de antrepriza germană „Julius Berger Tiefbau Aktien Gesselschaft-Berlin”, excavarea sa demarând de la nord către sud, în ziua de 15 iulie 1924.

După aproape un an, în ziua de 5 iulie 1925, o altă echipă de tunelişti a început să lucreze în sens contrar, dinspre actuala staţie de cale ferată Întorsura Buzăului, cele două galerii întâlnindu-se în ziua de 1 octombrie 1926, la o distanţă de 3.363 de metri de portalul nordic al tunelului şi 1.013 metri de cel sudic. Finalizat la 30 septembrie 1928, deschis circulaţiei în ziua de 25 iunie 1931 şi inaugurat abia trei ani mai târziu, la 24 iunie 1934, tunelul a fost proiectată astfel încât să nu stânjenească o eventuală dezvoltare ulterioară a atât de necesarei legături transcarpatice; gabaritul său permitea instalarea unei linii ferate electrificate cu două fire de circulație, linie care nu se va mai construi însă niciodată.

Astăzi, numai câteva trenuri de pasageri ale companiei private care a preluat în concesiune, în 2005, calea ferată Hărman-Întorsura Buzăului mai străbat zilnic bătrânul tunel – şi doar șuieratul tainic al vântului ce se strecoară uneori prin portaluri mai spune povestea proiectului vizionar de traversare a Carpaţilor… (Sursa: historia.ro)

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturați, cu un „Like”, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

Întrucât suntem CENZURAȚI pe FACEBOOK, ne poți urmări investigațiile și reportajele și pe GoogleNews. Nu te costă nimic, dar ajuți astfel niște ziariști idealiști care se încăpățânează, încă, să creadă că își pot face meseria fără patroni și fără interese ascunse. 

Express Sud-Est.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială, care nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice. Puteți să ne sprijiniți prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Donează prin Transfer Bancar

CONTURI BANCARE:
IBAN RO34BTRLRONCRT0CE8518001, în lei
IBAN RO78BTRLEURCRT0CE8518001, în euro

Deschise la Banca Transilvania

Doriți să primiți notificări ori de câte ori postăm ceva nou?

spot_img

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Preluarea textelor de pe paginile EXPRESS SUD-EST se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe EXPRESS SUD-EST sunt protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului. Preluarea integrală a materialelor EXPRESS SUD-EST se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

- A word from our sponsor -

spot_img

News

EXPRESS SUD-EST

Editorial

George Lixandru
GEORGE LIXANDRU

Ciolacu tot împărat rămâne

Împăratul din Simileasca, Ion-Marcel Ciolacu I, al tuturor romînilor, trebuie să înțelegeți asta, a cerut zilele astea cu câinele legat de căruță - Câciu, ce dracu’ bă, nu știe regele euroilor ce face împăratul, ia fă-ți ordine în regat – pe când se afla la cort în Victoriei, niște bănuți pentru supusul său Mihai Cristian Ciolacu, aflat momentan sub formă de împrumut, pentru niște treburi europene. Cică, zice împăratul Ciolacu, nepotul ăsta al lui, unii îi zic patron de draperie, ar vrea s-o pună de niscaiva fotovoltaice, să aibă și gura lor ce să mănâncă după ce iese el la pensie. Şi Marcelică, cu coroană fără frică, nu vorbește aiurea sub coviltir, el vine nene şi-ți pune argumentele pe masă,...

Dezvăluiri

Primăria Săcele, din Tulcea, „abuzată” de ARBDD. Cum a lărgit ARBDD din pix limita zonelor unde NU se pot desfășura activități economice

Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) a modificat unilateral coordonatele zonei tampon de pe Grindul Chituc, împingând-o mult spre sud. Acest lucru, spun reprezentanții Primăriei Săcele, s-a făcut printr-o înțelegere între ARBDD și INCDDD (Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării) și NU printr-o Hotărâre de Guvern așa cum spune legea. Această decizie nu ține cont de faptul că acolo există proprietăți private și blochează încă o dată dezvoltarea turismului în zonă, scrie Dezvăluiri.ro. Conform jurnaliștilor de la Dezvăluiri.ro, Primăria...
spot_img

REPORTAJ

Cătina, comuna din Buzău...

În urmă cu doi ani, Express Sud-Est scria un articol în care își exprima speranța că această comună extrem de frumoasă, de altfel, își va schimba statutul de localitate săracă abandonată la cheremul unor borfași politici. Articolul a făcut vâlvă pe rețelele sociale, cu toate că nu era o surpriză. De câțiva ani de zile mai toate știrile care ies din Cătina sunt despre relația primarului cu comunitatea. Știu pentru că am fost acolo de mai multe ori în ultimii ani - inițial să scriu despre scandalurile care parcă...

Gura Teghii. Cu drag de deasupra lumii

Înfiptă în coasta cea mai de miazănoapte a Buzăului, la hotarele Vrancei și Covasnei, vatra comunei Gura Teghii a fost chiar sub Piatra lui Vișan, unde se unesc cele două Bâsce, aproape de locul unde odată se ținea „înțărcatul mieilor”, străbunul ritual tracic de urcare a turmelor spre pășunile din munți. Şi mai sunt ritualuri vechi: "Noaptea oilor", când baciul stă de veghe până în zorii zilei, invocând duhuri şi pândind pe cer constelația "Ciobanul...

Anchete

Dumitru Buzatu, stăpânul sărăciei din Vaslui, a fost reținut de DNA pentru o șpagă de peste 1,2 milioane de lei

Dumitru Buzatu, stăpânul sărăciei din Vaslui, a fost prins vineri seară în flagrant de DNA. Președintele Consiliului Județean Vaslui a ajuns în custodia ofițerilor și procurorilor anticorupție după ce a fost prins primind o șpagă de peste 1,2 milioane de lei. Dumitru Buzatu, șeful Consiliului Județean Vaslui, a fost prins aseară când primea o mită uriaşă pentru atribuirea unui contract. Au urmat percheziţii la vila sa şi apoi audieri nocturne la DNA Iaşi, care s-au încheiat cu reţinerea liderului pesedist...

- A word from our sponsor -

spot_img

Cătina, comuna din Buzău în care pesediștii distrug tot ce nu au reușit să distrugă liberalii

În urmă cu doi ani, Express Sud-Est scria un articol în care își exprima speranța că această comună extrem de frumoasă, de altfel, își va schimba statutul de localitate săracă abandonată la cheremul unor borfași politici. Articolul a făcut vâlvă pe rețelele sociale, cu toate că nu era o surpriză. De câțiva ani de zile mai toate știrile care ies din Cătina sunt despre relația primarului cu comunitatea. Știu pentru că am fost acolo de mai multe ori în...