sâmbătă, 2 noiembrie 2024
10.8 C
Buzău

România

10.8 C
Buzău
sâmbătă, 2 noiembrie 2024
10.8 C
Buzău
spot_img

Șanse mari ca două comune din județul Buzău să...

O asociere de două comune din judeţul Buzău este foarte aproape să obţină semnătura pe contractul de finanţare din partea Ministerului Dezvoltării pentru implementarea...
Ești aiciBuzăuDrumul de fier Braşov-Buzău, visul neîmplinit al unei căi ferate care trebuia...

Despre Express Sud-Est


New York Times: „Cine sunt băieții ăștia? Niște mâzgălitori obosiți de pe net?”
The Guardian: „Nu am auzit niciodată de Express Sud-Est. Nu ne interesează.”
Le Monde: „Ăștia care scriu sunt români? Ce au furat?”

Drumul de fier Braşov-Buzău, visul neîmplinit al unei căi ferate care trebuia să lege Transilvania de Muntenia

Aceasta e istoria unei idei vizionare: construirea unei căi ferate care să lege Transilvania de Muntenia, trecând Carpații prin Pasul Buzău. E însă o istorie scurtă, încheiată înainte de vreme: construcţia s-a oprit în mai multe rânduri, înainte şi după Primul Război Mondial, şi în 1931 de tot, atunci când nu mai erau de realizat decât cei aproximativ 40 de kilometri ce despărțeau Întorsura Buzăului de Nehoiaşu. Părţi ale unui proiect uriaş, cele două staţii rămân pentru totdeauna uitate „puncte terminus” ale unor linii ferate secundare.

Premisele acestui proiect pot fi identificate încă din anul 1862, când, în textul unui memoriu tratând problema realizării „celei dintâi căi ferate din România Unită”, ilustrul om politic şi ziarist George Bariţiu (1812-1893) considera că viitorul traseu ar fi trebuit „să lege Giurgiul cu Bucureştiul şi, trecând prin Ploieşti, să se apropie de munţi”.

Buzău-Nehoiaşu, primul tronson al căii ferate, e inaugurat în 1909

Punerea în practică a ambițiosului deziderat avea să demareze însă abia patru decenii mai târziu, la 24 martie 1907, când în „Monitorul Oficial” nr. 276 este publicat textul Înaltului Decret Regal Nr. 1129, prin care era aprobată construcţia viitoarei linii ferate particulare „de utilitate publică” Buzău-Nehoiaşu, primul tronson al proiectatei căi ferate Buzău-Braşov.

Citește și: Constantin Toma, primarul Buzăului, îndeamnă populația să-și toarne vecinii care nu stau în izolare. Toma a anunțat ieri și faptul că s-au luat şi alte măsuri în acest sens, dar care nu pot fi făcute publice

Realizată de antrepriza inginerului Maximillian Schiffer, din fondurile puse la dispoziţie de banca „Marmorosch-Bank &Co.”, noua cale ferată a fost deschisă circulaţiei în ziua de 30 ianuarie 1909, exploatarea sa urmând a fi realizată de „Societatea anonimă a căii ferate Buzău-Nehoiaşu”, în baza unei convenţii încheiate cu Direcţiunea Generală a Căilor Ferate Române.

Cu toate că, în anul 1913, administraţia feroviară naţională prevedea realizarea unui studiu vizând prelungirea liniei până la Întorsura Buzăului, izbucnirea Primului Război Mondial a făcut ca această idee să fie abandonată.

Între cele două războaie se construiește şi tronsonul Hărman – Întorsura Buzăului

După încheierea conflagrației mondiale, dar mai ales după reunificarea României, problema deschiderii unei noi legături feroviare transcarpatice avea să revină în actualitate: proiectul s-a regăsit în toate cele patru programe de dezvoltare ale reţelei feroviare naţionale, ce au fost elaborate succesiv între anii 1920-1926. În acest context, prin legea publicată în „Monitorul Oficial” nr. 80 din data de 12 iulie 1923, linia „Braşov-Buzău” era considerată „lucrare de utilitate publică”, iar Direcţiei Generale a Căilor Ferate Române îi e acordat un credit în valoare de 100 de milioane de lei pentru realizarea sa.

Citește și: Salariile românilor în vremea coronavirusului. La bugetari, rezistă, la privat, trec în șomaj tehnic, decontat de stat

În toamna aceluiași an, construcţia drumului de fier transcarpatic a fost reluată, șantierul său mutându-se de această dată în Transilvania, la Hărman, o mică staţie situată pe linia magistrală Braşov-Deda. După şapte ani şi jumătate, în ziua de 25 iunie 1931, răsună, la Întorsura Buzăului, șuieratul primul tren. Dar, ca şi cu două decenii în urmă, la Nehoiaşu, lucrările se opresc din nou. Iar, peste puţină vreme, situaţia geopolitică a Europei se degradează rapid, ceea ce face ca aproape toate fondurile de care dispunea Direcţia Generală CFR să fie realocate către alte proiecte mult mai necesare în cazul izbucnirii unui nou conflict militar.

Urmarea: cei aproximativ 40 de kilometri de traseu ce mai trebuiau construiți pentru a îndeplini doritul vis al românilor de pe cele două părţi ale Carpaţilor nu aveau să mai fie realizați niciodată – iar cele două staţii de cale ferată, de la Întorsura Buzăului şi Nehoiaşu, rămân, pentru totdeauna, doar nişte uitate „puncte terminus” ale unor linii ferate secundare.

La Teliu, cel mai lung tunel feroviar din România

Pentru ca proiectatul „drum de fier” transcarpatic să poată străpunge culmile întâlnite pe tronsonul său cuprins între Braşov şi Întorsura Buzăului, a fost necesară însă construcţia a trei tuneluri, cel mai important dintre ele, de la Teliu, măsurând nu mai puţin de 4.379 de metri. Monumentala lucrare de arhitectură feroviară, ce rămâne şi în prezent cea mai lungă construcţie de acest tip din România, a fost realizată de antrepriza germană „Julius Berger Tiefbau Aktien Gesselschaft-Berlin”, excavarea sa demarând de la nord către sud, în ziua de 15 iulie 1924.

După aproape un an, în ziua de 5 iulie 1925, o altă echipă de tunelişti a început să lucreze în sens contrar, dinspre actuala staţie de cale ferată Întorsura Buzăului, cele două galerii întâlnindu-se în ziua de 1 octombrie 1926, la o distanţă de 3.363 de metri de portalul nordic al tunelului şi 1.013 metri de cel sudic. Finalizat la 30 septembrie 1928, deschis circulaţiei în ziua de 25 iunie 1931 şi inaugurat abia trei ani mai târziu, la 24 iunie 1934, tunelul a fost proiectată astfel încât să nu stânjenească o eventuală dezvoltare ulterioară a atât de necesarei legături transcarpatice; gabaritul său permitea instalarea unei linii ferate electrificate cu două fire de circulație, linie care nu se va mai construi însă niciodată.

Astăzi, numai câteva trenuri de pasageri ale companiei private care a preluat în concesiune, în 2005, calea ferată Hărman-Întorsura Buzăului mai străbat zilnic bătrânul tunel – şi doar șuieratul tainic al vântului ce se strecoară uneori prin portaluri mai spune povestea proiectului vizionar de traversare a Carpaţilor… (Sursa: historia.ro)

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturați, cu un „Like”, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

Întrucât suntem CENZURAȚI pe FACEBOOK, ne poți urmări investigațiile și reportajele și pe GoogleNews. Nu te costă nimic, dar ajuți astfel niște ziariști idealiști care se încăpățânează, încă, să creadă că își pot face meseria fără patroni și fără interese ascunse. 

Express Sud-Est.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială, care nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice. Puteți să ne sprijiniți prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Donează prin Transfer Bancar

CONTURI BANCARE:
IBAN RO34BTRLRONCRT0CE8518001, în lei
IBAN RO78BTRLEURCRT0CE8518001, în euro

Deschise la Banca Transilvania

Doriți să primiți notificări ori de câte ori postăm ceva nou?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Preluarea textelor de pe paginile EXPRESS SUD-EST se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe EXPRESS SUD-EST sunt protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului. Preluarea integrală a materialelor EXPRESS SUD-EST se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

- A word from our sponsor -

spot_img

News

EXPRESS SUD-EST

Editorial

George Lixandru
GEORGE LIXANDRU

BIȘNIȚARI DE SIMILEASCA

N-am crezut niciodată că viața politico-socială a unui țărișoare precum Românica poate ajunge să semene cu bălăcăreala promiscuă a unor țațe de Simileasca. Şi încă Simileasca are un avantaj: are regulile ei, ștaiful ei şi, mai ales, locul ei. Nu se dă drept altceva decât este. Or sunt zile când, privind de la Primăria Buzău, sau răsfoind ziarele lu’ Toma de la primărie ori ale lui Neagu de la CJ, mi se pare că m-am născut într-o țărișoară incertă, fără legi, fără consistență, fără sens: un fel de șir de căruțe cu coviltir, cu o șleahtă de bulibași care joacă barbut continuu, nemaiștiind când e zi și noapte. Mi-e scârbă și sunt trist. Trist pentru că niște bișnițari de Simileasca...

Dezvăluiri

Suma astronomică a contractelor pe care firmele președintelui Consiliului Județean Tulcea, pesedistul Horia Teodorescu, le au cu statul

Suma astronomică a contractelor pe care firmele președintelui Consiliului Județean Tulcea, pesedistul Horia Tedorescu, le au cu statul: 32 de milioane de lei, doar în ultimii doi ani. Majoritatea contractelor sunt cu primării din propriul județ. Teoretic, primăriile nu au o relație de subordonare cu Consiliul Județean, dar localitățile mici, care nu dispun de bani suficienți, depind de sumele dirijate de Consiliul Județean. În total, contractele care figurează în declarația de interese a lui Teodorescu sunt de 55 de milioane de lei. Aproape...
spot_img

REPORTAJ

Cislău – osul domnesc...

Ieșim din Buzău și  intrăm în șerpuirea scâncită a câmpiei buzoiene în jurul râului cu același nume. E ca și cum Bărăganul n-ar vrea să se despartă de noi, agățându-se de gâtul bietei ape și sufocând-o într-o ultimă îmbrățișare. Mergem spre Cislău, o comună al cărei nume are o rezonanță stranie. Mașina în care suntem este condusă de nea Gigi, un moldovean stabilit în Buzău și care se apropie bine de 60 de ani. Ca orice șofer care se respectă, nea Gigi este „omul enciclopedie”. Răspunde la întrebări, dar ...

Herghelia Cislău, o comoară națională

Herghelia Cislău, cu o istorie de peste un secol în care a servit armatei, a cunoscut un declin în timpul Primului Război Mondial şi o perioadă de glorie în anii '30 când a devenit centru de formare şi perfecţionare pentru echipa sportivă a României, este locul în care se găseşte armăsarul Pur sânge englez Fronzen Fire, adus din îndepărtata Irlandă de Irina Vlăducă Marghiloman, strănepoata marelui om politic şi 'părinte' al hipismului românesc, Alexandru Marghiloman. Potrivit...

Anchete

Nehoiu, orașul cu lacăte pe speranță

Nehoiu, orașul care, înainte de revoluție, era o bijuterie a județului Buzău, trece printr-unul dintre cele mai grele momente ale existenței sale. După ce fabrica de prelucrare a cherestelei Foresta a încăput pe mâinile afaceristului sirian Omar Hayssam, sub oblăduirea prefectului Ion Vasile și a primarului Alexandru Corcodel, orașul s-a prăbușit, scăderea iremediabilă a nivelului de trai aducând sărăcie, șomaj şi lipsa oricărei perspective pentru localnici. Altfel, localitatea în care trăiesc în jur de 14.000 de suflete se află...

- A word from our sponsor -

spot_img

Buzău, orașul înglodat în datorii. Drumul lui Constantin Toma, de la o căruță cu pepeni, la falimentarea unui oraș. Ascensiunea unui escroc

Constantin Toma a pozat, ani de zile, în „milionar”. Să ne aducem aminte cât de mult timp s-a lăudat și s-a folosit de această etichetă ca să se strecoare în Primăria Buzău. Șmecheria a ținut pentru că buzoienii, ca orice alți românii de fapt, preferă să creadă în iluzii şi să uite ce nu le place. În fapt, statutul lui Constantin Toma din top Forbes a ținut doar o vară. Odată cu obținerea funcției de primar al Buzăului, și...