Construcția de hidrocentrale situate la altitudini între 800 și 1000 de metri ar putea fi sistată, pentru că așa cer autoritățile de mediu de la Bruxelles, iar Ministerul Apelor și Pădurilor din România se conformează.
Astfel, construcția de hidrocentrale ar putea fi interzisă prin hotărâre de guvern, proiectul de HG fiind acum în dezbatere publică. Direct afectată de această prevedere, care are ca scop protecția mediului și care, în UE, se aplică deja de ceva vreme, este cea mai mare companie a statului român, Hidroelectrica – aceasta ar putea abandona proiecte deja începute. Proiectul de act normativ se referă la „noi lucrări şi activități pe ape sau care au legătură cu apele“. Nu sunt afectate hidrocentralele deja construite.
În Nota de fundamentare, inițiatorii susțin că România se află în etapa I a fazei precontencioase pentru punerea în întârziere a aplicării Directivei-Cadru Apă 2000/60/CE şi a Directivei Habitate 92/43/CEE în procesul de autorizare a microhidrocentralelor din România.
Citește și: Constanța, orașul care trage să moară, iar PSD se piaptănă. Ori despre cum se poate irosi potențialul unui oraș atunci când îl conduci fără nicio strategie
„Printre angajamentele asumate de România se află şi măsuri de natură strategică menite să conducă la clasarea cauzei. Pe lângă modificarea/completarea prevederilor existente legate de definirea debitului ecologic, respectiv crearea temeiului legal expres pentru stabilirea modului de determinare şi calcul al acestuia, un angajament ferm este stabilirea listei sectoarelor cursurilor de apă pe care se interzice realizarea de lucrări care pot afecta starea ecologică a apelor“, potrivit inițiatorilor.
Astfel, prin aprobarea proiectului de act normativ care stabilește criteriile de selectare şi lista sectoarelor de cursuri de apă unde se interzice sau se restricționează realizarea de lucrări şi activități care pot afecta starea ecologică a apelor, se va crea cadrul legal necesar implementării acestor măsuri de natură strategică, menite să conducă la protecția resurselor de apă şi a ecosistemelor acvatice.
Ministerul Apelor susține că prevederile numitei HG trebuie incluse în Strategia Energetică a României 2016-2020, cu perspectiva anului 2050. Cu alte cuvinte, adoptată acum, va produce efecte peste mulți ani. De altă părere este însă Hidroelectrica. Aceasta vede un adevărat dezastru pentru proiectele de investiții ale companiei, unele chiar în derulare.
Citește și: Podul suspendat peste Dunăre. Câți bani va păpa cel mai scump pod din istoria României, dacă va fi gata vreodată
„În ceea ce privește exploatarea resurselor energetice regenerabile, în speță a potențialului hidroenergetic al apelor, delimitarea sectoarelor propuse nu va conduce la un impact macroeconomic în ceea ce privește dezvoltarea ramurii energetice, având în vedere potențialul hidroenergetic tehnic amenajabil existent.
În acest sens, așa cum se menționează în cadrul Raportului de țară al Comisiei Europene publicat în 2017, «cu o pondere a energiei din surse regenerabile de 24,7% în 2015, România şi-a atins deja obiectivul pentru 2020 în ceea ce privește acest tip de energie, mai ales datorită importantului său sector hidroenergetic». Este astfel necesar un mix al surselor energetice incluzând sursele regenerabile care să garanteze securitatea energetică, fapt consemnat şi de Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050“, se menționează în nota de fundamentare a proiectului legislativ.
Deși România şi-a atins deja ținta de regenerabile pentru anul 2020, Parlamentul European a adoptat la începutul acestui an noi ținte de energie verde, respectiv 35% pentru anul 2030.
În ceea ce privește România, această țintă pentru energia regenerabilă ar putea fi de 31-32% pentru energia regenerabilă în anul 2030, ceea ce reprezintă un salt semnificativ față de obiectivul de 24% pe care îl are țara noastră pentru 2020, după cum a declarat, în luna iunie, Zoltan Nagy-Bege, vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Reglementare în Energie.
Abandonarea proiectelor începute
Conducerea Hidroelectrica nu împărtășește deloc relaxarea ministerului. Ba, dimpotrivă, este chiar îngrijorată, aproape revoltată, pentru că vede cum toată politica sa de investiții intră sub spectrul incertitudinii, dacă se va sista printr-o hotărâre de guvern construcția de hidrocentrale.
„Din păcate, așa cum arată lucrurile, impactul asupra activității noastre este uriaș, întrucât avem o serie de obiective de investiții în derulare, iar aplicarea unei astfel de hotărâri ar însemna abandonarea lor“, a spus directorul Hidroelectrica, Bogdan Badea.
El nu a putut da detalii cu privire la valoarea investițiilor care ar urma să fie pierdute sau la puterea instalată în acele obiective, precizând că a cerut directorilor din țară date pentru a centraliza şi a prezenta mai departe aceste cifre. „Vom analiza şi modul în care amenajările existente sunt afectate şi estimăm că impactul este foarte mare, în condițiile în care majoritatea acumulărilor mari ale noastre sunt la peste 800 de metri altitudine“, a arătat Badea.
Citește și: EXCLUSIV EXPRESS SUD-EST. Marian Oprișan, obsedat de dosarele pe care le are și de „abuzurile” DNA, se dă iarăși la Kovesi. Vedeți aici de ce baronul de Vrancea susține că nu e penal, ci că a fost „persecutat politic” de DNA și de către Laura Codruța Kovesi
Potrivit acestuia, inclusiv proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarnița-Lăpuștești, consemnat în programul de guvernare ca fiind un obiectiv strategic, ar urma să fie afectat de aplicarea acestei prevederi.
„În ultima vreme, există mai multe proiecte de acte normative care afectează Hidroelectrica şi resursele regenerabile hidro. Pe lângă proiectul care sistează construcția de hidrocentrale, mai există unul prin care se urmărește creșterea debitului de servitute, care, la fel, ne va afecta foarte mult. Din păcate, toate aceste proiecte nu au în spate studii care să demonstreze necesitatea lor. Spre exemplu, nu știm de unde au rezultat aceste cote de altitudine, 800 şi 1500 de metri. Nu există niciun studiu științific din care să reiasă ce specii de pești şi plante sunt afectate. În plus, nu cred să mai existe vreo țară unde să se procedeze așa şi nu știu cui folosesc toate acestea“, a susținut șeful Hidroelectrica.
Badea a adăugat că în acest fel este pusă în pericol atingerea țintei de energie regenerabilă pentru anul 2030, impusă de Parlamentul European, în condițiile în care pentru sectorul eolian şi fotovoltaic nu vor mai fi scheme de susținere şi singura variantă să ne apropiem de țintă este construcția de hidrocentrale.
„Este nevoie de o analiză serioasă, pentru că aceste ținte sunt obligatorii şi foarte ambițioase“, a mai spus oficialul producătorului de energie.
Hidroelectrica este cea mai mare companie a statului român și, începând din acest an, cea mai profitabilă. Are active în valoare de peste 4 miliarde euro și face circa 300 milioane euro profit anual. Numărul de angajați se apropie de 4.000.
