Companiile chineze caută să investească sau să achiziționeze tehnologie înaltă în Europa, unde nesiguranța economică provocată de noul coronavirus a făcut ca firmele să fie vulnerabile în fața atacului tot mai vizibil al companiilor sprijinite de Beijing, scriu jurnaliști de la Radio Europa Liberă.
Chinezii și coronavirusul. Firme din China caută să cumpere tehnologie de ultimă oră în Europa, unde nesiguranța economică provocată de noul coronavirus face companiile vulnerabile în fața celor sprijinite de Beijing. Interesul nu este nicidecum nou, China a căutat mereu să achiziționeze tehnologii din Europa, dar evoluția recentă a acțiunilor în timpul pandemiei face momentul extrem de interesant pentru un avans al companiilor chineze.
Chinezii vor să domine tehnologia din spatele economiei globale
Guvernele europene sunt însă reticente față de o acțiune în forță a Chinei pe piața high-tech și au declarat că își vor apăra sectoarele cruciale în contextul îngrijorărilor geopolitice provocate de Beijing. E vorba de la dezvoltarea inteligenței artificiale până la rețele de transmisii de date care, afirmă europenii, trebuie apărate în fața aparentei dorințe a Chinei de a domina tehnologia din spatele economiei globale.
Citește și: Bing Liu, un cercetător chinez care era „aproape de descoperiri importante în domeniul COVID-19”, a fost găsit împușcat în locuința din SUA. Val de teorii ale conspirației după uciderea sa. Cine l-a ucis?
„Mediul actual este propice pentru companii chinezești care vor să achiziționeze sau să investească în firme străine, dar și pentru [partidul Comunist] care vrea să își avanseze agenda peste hotare”, explică Ashley Feng, cercetător asociat la Center for a New American Security din Washington.
Un episod de acest fel s-a derulat deja în Marea Britanie, în luna aprilie, când o companie chineză a suferit un eșec neașteptat în urma unei decizii parlamentare. Canyon Bridge, o subsidiară a China Reform – companie chineză de investiții controlată de stat – a abandonat oferta de relocare a Imagination, o firmă britanică de top din domeniul tehnologiei, care produce circa o treime din necesarul mondial de chipuri grafice folosite în telefoanele mobile inteligente.
Incidentul s-a finalizat cu o revoltă a politicienilor britanici, care atrăgeau atenția că Beijingul vrea să mute sediul central al Imagination în capitala chineză, profitând de concentrarea atenției asupra epidemiei de coronavirus. Deși Canyon Bridge deține acțiunile majoritare ale Imagination, compania promisese guvernului britanic că sediul central va rămâne la Londra.
Deși companiile chineze sunt în postura de a ieși cu bine din criza COVID-19, imaginea șifonată a Chinei din această criză și îngrijorări pre-existente în Europa pun noi piedici în calea expansiunii.
Citește și: Amenzile pentru încălcarea stării de urgență, declarate neconstituționale de CCR. Ele pot fi anulate, însă, doar după o decizie a unei instanțe de judecată. Detalii, aici
Uniunea Europeană a anunțat noi planuri pentru a reduce achizițiile străine, iar ministrul de externe britanic, Dominic Raab, a declarat că nu mai există „business as usual” în cazul Chinei. Aceeași retorică a folosit și cancelarul german Angela Merkel.
Un avertisment cu privire la riscurile prezentate de achiziții în sectoare strategice ale Occidentului în contextul financiar volatil a venit și de la secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Și India a anunțat recent legislație nouă pentru a preveni preluări ostile din partea firmelor chineze.
Conform unui plan denumit China 2025, Beijingul a alocat miliarde de dolari prin subvenții acordate companiilor sale pentru cercetare, dar și achiziții de firme străine cu scopul de a dobândi supremația în tehnologie, cu precădere față de SUA, cu care se află în competiție permanentă în acest domeniu.
Miza nu este doar stabilirea viitoarelor standarde tehnologice, ci și dominanța piețelor, a profiturilor și influența politică ce derivă din acestea.
Chinezii și coronavirusul ori noul spațiu de manevră
Pandemia provocată de noul coronavirus a adus în prim plan îngrijorările cu privire la China, care, deși nu sunt noi, au luat amploare în acest context.
În aprilie, comisarul european pentru concurență, Margrethe Vestager, a declarat într-un interviu pentru Financial Times că statele UE ar trebui să aibă planuri de cumpărare de acțiuni la companii pentru a stăvili amenințarea chineză.
„Este foarte important să fim conștienți că există riscul real ca afaceri care sunt vulnerabile să facă obiectul unei preluări”, a spus aceasta în interviu. „Situația actuală subliniază nevoia de a lucra intensiv la această problemă”.
Și Comisia Europeană a atras atenția în martie că pandemia a crescut necesitatea de a analiza oferte venite din afara UE pentru a preveni pierderea companiilor din sectoare cruciale precum sănătate și securitate.
Urmarea avertismentului a fost instalarea unor măsuri de protecție în Italia, Germania și Spania. Este un progres pentru Europa care a avut dificultăți în trecut în a găsi un echilibru între dorințele unor state individuale de a întări relațiile cu China și îngrijorările politice ale Bruxelles-ului.
În ultimii ani, achizițiile Chinei au fost numeroase. În 2016, gigantul chinez Tencent a cumpărat pachetul majoritar la compania finlandeză de jocuri pentru terminale mobile Supercell and Midea. O altă companie chineză a achiziționat producătorul german de roboți Kuka.
În 2018, entități chineze au investit 17,8 miliarde euro în UE, în 2019 suma a fost de 12 miliarde euro, cu precădere prin tranzacții de achiziții sau fuziuni.
Restricțiile de investiții vin și în contextul în care companiile media de stat chineze au lansat o campanie de spălare a imaginii Chinei în privința managementului epidemiei de coronavirus și de acuzare a guvernelor vestice.
Diplomația agresivă a Chinei și comentariile critice ale diplomaților săi au atras atenția sporită a guvernelor europene.
Incertitudinea post-coronavirus
Deși îngrijorările privind acțiunile Chinei au luat amploare în ceea ce privește achiziția de tehnologie de ultimă oră, soluțiile pentru viitor nu sunt numeroase.
Acest fapt devine evident când vine vorba despre viitorul comunicațiilor 5G în Europa – privite drept tehnologia critică la baza comunicațiilor mondiale.
Administrația condusă de Donald Trump a lansat o campanie pentru a bloca compania chineză Huawei, cel mai mare producător de instalații 5G din lume cu sprijin masiv de la statul chinez, în cât mai multe piețe posibil. Washingtonul susține că infrastructura chineză ar reprezenta un risc de securitate, dând Beijingului posibilitatea să spioneze comunicațiile mondiale, dar compania neagă acest scenariu.
Și, deși cei mai importanți concurenți ai Huawei sunt Nokia și Ericsson, două firme europene, compania chineză a luat avans în Europa în ultimii ani.
Marea Britanie și-a dat deja acordul ca Huawei să joace un rol limitat în rețelele 5G, Franța la fel. Probabil și Germania va alege același drum, având în vedere că deadline-ul oficial pentru o decizie se apropie.
Deși guvernele împărtășesc îngrijorările de la Washington, Huawei este deja parte integrantă a rețelelor existente și are avantaje de cost și cercetare.
„China nu mai este pe poziții inferioare în multe sectoare”, explică John Lee, analist la MERICS, un think-tank cu sediul la berlin. „Va fi un partener și un competitor pentru Europa și economiile vestice de acum încolo”.
„Alegerile Occidentului nu vor fi simple. Vor exista compromisuri între interese divergente în ciuda dorinței unei atitudini dure față de China în unele sectoare”, adaugă Lee.
