marți, 16 iulie 2024
37.7 C
Buzău

România

37.7 C
Buzău
marți, 16 iulie 2024
37.7 C
Buzău
Ești aiciBuzăuBarajul Siriu, o catastrofă din ce în ce mai iminentă. Ori despre...
George Lixandru
George Lixandruhttps://expresssud-est.ro
Sunt mândru, ăsta este Oscarul meu! E grozav să trăiesc într-un județ pesedizat, iar niște imbecili, Dumnezeu știe de ce, să considere că, dacă nu sunt cu PSD, nu merit să fiu, sanchi, cineva!

Despre Express Sud-Est


New York Times: „Cine sunt băieții ăștia? Niște mâzgălitori obosiți de pe net?”
The Guardian: „Nu am auzit niciodată de Express Sud-Est. Nu ne interesează.”
Le Monde: „Ăștia care scriu sunt români? Ce au furat?”

Barajul Siriu, o catastrofă din ce în ce mai iminentă. Ori despre un eventual Dam Vajont românesc și nesimțirea celor care conduc destinele acestei țări

Conform unui scenariu privind o eventuală catastrofă produsă la Barajul Siriu, la o ruptură a barajului cu o breșă de 75% pe lățime și înălțime, unda ar parcurge distanța de 85 km, până în municipiul Buzău, în aproximativ o oră şi jumătate. La Nehoiu, valul ar ajunge în 9 minute, la Pătârlagele, în 19 minute, la Cislău în 27 de minute, la Berca în 68 de minute, iar la Buzău în 85 de minute. Calculul ipotetic pentru înălțimea valului produs, la 75% avariere, este estimat la 60 de metri în aval de Barajul Siriu. Ar urma ca înălțimea undei de viitură să scadă treptat, ajungând la Nehoiu  – 30 m, la Pătârlagele – 21 m, la Cislău – 19 m, la Berca – 10,5 m, iar la intrarea în municipiul Buzău – 7,42 m. În ipoteza în care barajul ar fi avariat pe 50% din înălțime şi lățime, atunci înălțimea undei va scădea cu 1-14 m în diverse amplasamente, iar dacă avarierea ar fi pe 25 %, unda ar scădea cu 1-34 de metri.

Barajul Siriu este al doilea baraj de anrocamente ca mărime din țară, după Barajul de la Gura Apei (sau Gura Apelor), construit în munte, pe Râul Mare, la aproximativ 40 de km de Hațeg, al 5-lea din Europa şi al 12-lea din lume, având dimensiuni impresionante; peste 250 metri lungime, 150 lățime şi 120 înălțime, cu o lungime de aproximativ 13 kilometri şi o lățime medie de 500 metri. Ce se poate întâmpla dacă barajul de la Siriu ar ceda? Specialiștii spun că acest lucru e imposibil, dar astfel de asigurări au auzit şi locuitorii din Belciu, măturați de ape în 1991, sau cei din alte zone ale lumii care au trăit catastrofe similare.

Surse majore de risc

Lacurile de acumulare pot constitui surse potențiale majore de risc pentru localitățile şi obiectivele din aval în cazul unor accidente la acestea, așa cum s-a întâmplat în anul 1991 prin ruperea barajului Belci de pe râul Tazlău, afluent al râului Trotuș (care reprezintă singura avarie de baraj important din țara noastră) şi în anul 1997 prin ruperea barajului Cornăţel, din bazinul hidrografic Vedea. Cauzele defecțiunilor sunt datorate în cea mai mare parte condițiilor geologice, unor neglijențe de execuție şi întreținere, precum şi vechimii acestora, țara noastră având o istorie bogată în calamități naturale şi evenimente catastrofale cauzate de activitatea umană.

Citește și: Augustin Zegrean: Faptele în dosarul angajărilor de la Teleorman se vor prescrie! Miza amânărilor de la CCR la sesizarea lui Florin Iordache

Pe de altă parte, cauzele de origine naturală trebuie căutate în structura geo-morfologică a teritoriului țării noastre. Sunt bine cunoscute în acest sens, de exemplu, punctele vulnerabile prin tradiție, la cutremure şi inundații. De altfel, multe astfel de locuri se află în zone seismice, unde construcția structurilor sigure este deosebit de dificilă. Barajele Siriu, Măneciu, Paltinu, Poiana Uzului sunt cele mai  expuse la astfel de accidente fiind situate la mai puțin de 100 km de zona epicentrală Vrancea, cel mai important focar seismic din România.

Alunecările de teren care se produc pe versanții dealurilor prin deplasarea rocilor de-a lungul pantei sau lateral ca urmare a unor fenomene naturale (ploi torențiale, mișcări tectonice, prăbușiri ale unor grote, eroziuni puternice, etc.) sau chiar ca urmare a unor activități umane, sunt, pentru lacul Siriu şi locuitorii Văii Buzăului, un adevărat pericol, întrucât lucrările de finalizare ale barajului au fost făcute la repezeală și cu costuri cât mai mici ori n-au mai fost făcute: injectarea laptelui de ciment în munții din stânga și dreapta barajului, pentru a fi de neclintit, au fost întrerupte, corecția torenților din stânga și dreapta lacului de acumulare, pentru a preveni alunecările de teren în cuva lacului, n-au mai fost finalizate…

BARAJUL SIRIU: UN DRUM NAȚIONAL CARE SE ÎNCHIDE AN DE AN ȘI O CATASTROFĂ DIN CE ÎN CE MAI IMINENTĂ

Astfel, an de an, DN 10 este blocat prin căderea stâncilor urnite de torenți, milioane de metri cubi de pământ s-au ”prelins” în cuva lacului pe Siriașu, pe Teherău, pe Giurca, colmatându-l, ba, mai mult, la Groapa Vânturilor un versant întreg a ajuns în lac despărțindu-l efectiv în două… Prin colmatare, lacul Siriu ar putea crește presiunea asupra barajului, situație în care barajul ar putea să se rupă. Dacă acest baraj se va rupe, se va produce cel mai mare dezastru din istoria României, în lacul de acumulare fiind peste 1 500 000 de metri cubi de apă.

Barajul Siriu produce bani mulți. Pentru multe buzunare

Așa cum scriam şi într-un alt articol recent, Barajul Siriu produce mulți bani. Pentru multe buzunare. Iar unul dintre buzunare este ”Apele Române”, regia care administrează luciul de apă aproape colmatat,  înjumătățit în fiecare an de milioanele de metri cubi de pământ care se scurg în el. Aceasta, în goana disperată după zeul ban, administrată la rândul ei de niște inși iresponsabili, ignoră orice măsură de prevedere, orice măsură de siguranță, numai pentru a-și trage un profit cât mai frumușel în propriul buzunar.

Citește și: Ce vrăji a mai făcut Lucia Gherarde… Cică, pe lângă bolidul de 150.000 de euro, pensionara l-a împrumutat pe fiul său, Marian Oprișan, și cu 51.000 de euro în 2018. Cine este, totuși, madam Gherarde?

Astfel, fără a testa, cerință obligatorie în asemenea cazuri, rezistența versanților din stânga și dreapta lacului de acumulare, Regia ”Apele Române” a urcat nivelul apei în baraj cu 15 metri pe verticală. În urma acestei măsuri, lungimea lacului a crescut cu mai bine de 3 kilometri și milioane de metri cubi de apă neprevăzuți  în proiectul de rezistență al muntelui de anrocament din față presează barajul și munții din lateral căutând să iasă din strânsoare…

Baraj rupt la Bacău

Ploile torențiale care au căzut în 28-29 iulie 1991 în Carpații Orientali, în Subcarpații Moldovei şi ai Curburii au provocat o undă de viitură pe râul Tazlău (județul Bacău), de circa 7 metri înălțime, şi care, la rândul ei, a dus la ruperea barajului de la Belci. În momentul în care barajul s-a umplut, una dintre cele două ecluze s-a înțepenit. Presiunea uriașă exercitată de apă a rupt barajul, iar valul de apă a măturat satul Belci, aflat în aval, pe cursul râului. Au fost 25 de morți şi nici una din cele 250 de case nu a mai rămas în picioare.

În cazul Barajului Siriu, efectele deciziei Regiei ”Apele Române” de a urca nivelul apei în baraj cu 15 metri pe verticală vor fi identice cu ceea ce s-a întâmplat  la Belci, producându-se cea mai mare catastrofă din istoria României. Şi, totuși, cu toate că riscul iminent de rupere a barajului este o realitate, nici “Hidroelectrica” si nici Apele Române nu consideră că populația merită să fie informată despre pericolul care o paște.

Barajul Siriu, al doilea ca mărime din țară

Barajul Siriu este al doilea baraj de anrocamente ca mărime din țară, după Barajul de la Gura Apei (sau Gura Apelor), construit în munte, pe Râul Mare, la aproximativ 40 de km de Hațeg, al 5-lea din Europa şi al 12-lea din lume, având dimensiuni impresionante; peste 250 metri lungime, 150 lățime şi 120 înălțime, cu o lungime de aproximativ 13 kilometri şi o lățime medie de 500 metri. Ce se poate întâmpla dacă barajul de la Siriu ar ceda? Specialiștii spun că acest lucru e imposibil, dar astfel de asigurări au auzit şi locuitorii din Belciu, măturați de ape în 1991, sau cei din alte zone ale lumii care au trăit catastrofe similare.

Valul ucigaș

Ruperea Barajului de la Siriu ar putea duce la producerea unui adevărat val ucigaș, care ar mătura de pe fața pământului zeci de sate şi orașe şi ar crea o undă de șoc ce ar fi resimțită şi în București. Aproape 200.000 de locuitori ai județului ar trebui evacuați în cel mult o oră, iar Valea Buzăului ar deveni „ieșire la mare”. În opinia specialiștilor, în ipoteza unei catastrofe la acumularea din Munții Buzăului, viitura produsă de ruperea barajului ar avea 30 metri înălțime la intrarea în orașul Nehoiu, înghițindu-i, efectiv, pe cei 11.631 locuitori, şi ar ajunge în orașul Buzău cu o înălțime de 7-8 metri, forța de distrugere a acestei viituri fiind de neimaginat, distrugând practic tot ce va întâlni în cale.

Scenariu apocaliptic

Conform unui scenariu privind o eventuală catastrofă produsă la Barajul Siriu, la o ruptură a barajului cu o breșă de 75% pe lățime și înălțime, unda ar parcurge distanța de 85 km, până în municipiul Buzău, în aproximativ o oră şi jumătate. La Nehoiu, valul ar ajunge în 9 minute, la Pătârlagele, în 19 minute, la Cislău în 27 de minute, la Berca în 68 de minute, iar la Buzău în 85 de minute.
Citește și: Cum a primit Ionuț Cristian Duță moștenire Ocolul Silvic Focșani de la tatăl său, Gică Duță. Mafia PSD Vrancea, în plină acțiune

Calculul ipotetic pentru înălțimea valului produs, la 75% avariere, este estimat la 60 de metri în aval de Barajul Siriu. Ar urma ca înălțimea undei de viitură să scadă treptat, ajungând la Nehoiu  – 30 m, la Pătârlagele – 21 m, la Cislău – 19 m, la Berca – 10,5 m, iar la intrarea în municipiul Buzău – 7,42 m. În ipoteza în care barajul ar fi avariat pe 50% din înălțime şi lățime, atunci înălțimea undei va scădea cu 1-14 m în diverse amplasamente, iar dacă avarierea ar fi pe 25 %, unda ar scădea cu 1-34 de metri.

Altfel, pericolul unei catastrofe la Barajul Siriu e parcă mai iminent ca niciodată. Nu, nu e o bucurie că previziunile noastre sunt o realitate de necontestat, ci doar mâhnirea că autoritățile plătite de noi să prevină astfel de calamități ne-au râs de fiecare dată în nas, sute de mii de euro ducându-se an de an pe apa Buzăului pentru cârpeli fără importanță majoră în întreținerea mărețului edificiu!

O prăbușire potențială a munților care înconjoară lacul de acumulare de la Barajul Siriu

Munții Carpați sunt rezultatul ciocnirii dintre placa tectonică continentală central europeană şi placa tectonică continentală rusă, iar Carpații de curbură, din care fac parte şi Munții Buzăului, se află chiar în lungul faliei tectonice create de cele două plăci continentale. O zonă cu ploi abundente, cu vârfuri în primăvară și toamnă și minime în timpul iernii. Cu toate că prezintă nenumărate atuuri, Barajul Siriu ridică numeroase probleme, în mod special asupra mediului, ce se reflectă în siguranța populației. Printre urmările megaconstrucției se numără și prăbușirea potențială a munților care înconjoară lacul de acumulare.

Munții Siriului, epicentrul unor cutremure din ce în ce mai dese

Astfel, cel mai mare pericol indus de construcția barajului îl reprezintă cutremurele şi alunecările de teren. Angajații stațiilor meteorologice Lăcăuţi şi Penteleu ne-au povestit despre cutremure de 2-3 grade pe scara Richter, care au loc în fiecare zi  în acest colț de lume, cutremurul din noaptea de 5-6 octombrie a.c., confirmând-ne o dată în plus intensa activitate seismică din zonă….

Citește și: Reabilitarea căii ferate București-Constanța, mită de milioane de euro! Trei persoane, între care și Mihaela Szechely, consilier al fostului ministru Silaghi, sub control judiciar

Nedetectate de organismul uman, aceste cutremure provoacă încet, dar sigur modificări ale scoarței terestre. Ele induc vibrații munților din jur, care, cuplate cu greutatea imensă a rezervorului de apă, ar putea să afecteze grav eroziunea în amonte precum şi producerea de alunecări majore de teren. Deja au fost înregistrate două incidente în iarna lui 2012, când alunecările de teren au dislocat milioane de metri cubi din munții laterali. De asemenea, in primele 8 luni ale anului 2013, au fost semnalate peste 100 de alunecări de teren importante.

Ca Moise trecând lacul Siriu

Mă aflu la barajul Siriu, lângă Viaductul Stânca Teherău. Pe versantul de vis-a-vis se văd urmele unei alunecări de teren destul de serioase, practic tot muntele a alunecat spre şi în lac.

Barajul Siriu

În fapt, milioane de metri cubi de păduri, pământ și piatră, s-au prăbușit  în cuva lacului despărțindu-l pur şi simplu în două. Timp de câteva luni bune pescarii treceau lacul ca… Moise, pe istmul creat  de milioanele de metri cubi de pământ ajunse în cuva lacului…

Barajul Siriu
Alunecarea unui versant, acum câțiva ani, a despărțit, efectiv, lacul în două

Unii săteni, buni cunoscători ai evenimentelor locale, afirmă că volumul de pământ care formează așa zisul baraj este mult mai mic decât volumul pământului deversat în lac de cele două alunecări de teren, iar că în unele nopți, din adâncurile munților din jur se aude un scrâșnet impresionant de pământ care se freacă de pietre.

A doua zi apar fisuri mari pe sol, care se întind pe kilometri întregi şi care, în nici-un caz, nu le poate da un anumit calm.

Valea Cașocăi

Tot în lungul faliei tectonice se află şi Valea Cașocăi, lungă de 17 km, amplasată, la rândul ei, la maximum 50 de kilometri de Munții Vrancei.

În ultimii 2-3 ani, în lungul Văii Cașocăi au apărut ca ciupercile după… cutremur 14-15 rupturi mai mari sau mai mici ale scoarței terestre. Care intrigă prin faptul că nu s-au produs nici după anume ploi torențiale, nici după tăierile de arbori care au loc în zonă. Singura explicație plauzibilă este modificarea scoarței terestre datorată frecvenței cutremurelor din zonă …

O decizie absolut inconștientă

O decizie destul de deconcertantă a fost atunci când Regia „Apele Române” a considerat că, doar pentru a crește veniturile regiei, este necesar să mărească nivelul lacului de acumulare. Sursele noastre ne precizează că, în fapt, această măsură ar fi fost doar un prim pas al regiei în goana nebună după banii care să-i majoreze veniturile, în viitor preconizându-se o a nouă ridicare a nivelului apei  în lacul de acumulare cu aproximativ 15 metri. 

Citește și: Augustin Zegrean: Faptele în dosarul angajărilor de la Teleorman se vor prescrie! Miza amânărilor de la CCR la sesizarea lui Florin Iordache

Această creștere, adăugată şi coroborată cu numeroasele căderi şi alunecări de teren din zonă triplează efectiv riscul unei alunecări majore de teren. Contactul direct al munților din jur cu apa din lac promovează fenomene carstice, iar acțiunea erozivă a apei duce inevitabil la concluzia că o creștere a nivelului apei în lacul de acumulare ar putea provoca alunecări masive de teren.

Alunecarea muntelui de la Gura Vânturilor, deși nu a provocat nici un prejudiciu, este un avertisment clar cu privire la precaritatea stabilității munților din jur. Este un semnal de alarmă pentru a ține seama cu preponderență de acest tip de fenomen. Pe de altă parte, o combinație a celor trei factori amintiți pe parcursul acestui material – lac, ploi torențiale şi cutremur –  ar duce inevitabil la declanșarea celui mai mare dezastru din istoria României.

În loc de măsuri de siguranță, Regia „Apele Române” ascunde adevărul

Având în vedere dinamica unei eventuale catastrofei, era necesar ca Apele Române să țină seama de constituția morfologică a văii și să adapteze exploatarea lacului de acumulare conform comportamentului zonei din ultimul timp. Sunt necesare efectuarea unor prospectări, implantarea unor piezometre – chiar dacă implică o anume dificultate datorită necesității de a atinge diferitele straturi ale munților – precum și markeri de teren pentru a afișa mișcările alunecărilor de teren.

Citește și: PSD, mai tare ca PCR: joi a dublat suprafața irigată din România, vineri a crescut-o de patru ori. Mai au un pic și trec la irigat în Bulgaria

Aceste măsuri sunt utile în a determina cum să se procedeze pentru a preîntâmpina prăbușirea munților din jur în cuva lacului de acumulare. În locul acestor măsuri, Apele Române are un comportament conspirativ, alunecarea muntelui de la Gura Vânturilor fiind  ținută ascunsă de politicienii locali. Asta îmi aduce aminte de un caz din Italia, mult mai grav – alunecarea de pământ de la barajul Vajont din 1963. Doamne, ferește!

Dezastrul de la Barajul Siriu, varianta italienească

În februarie 2008, în timpul Anului Internațional al Planetei Pământ, într-o sesiune dedicată importanței înțelegerii corecte a Științelor Pământului, dezastrul Vajont a fost citat, împreună cu alte patru evenimente, ca fiind un caz exemplar de „dezastru ce putea fi evitat”. Dar ce s-a întâmplat la Vajont?

Dam Vajont așa cum se vede din satul Longarone
La 9 octombrie 1963, ca urmare a prăbușirii unui masiv muntos, situat lângă versantul nordic al Muntelui Toc, la granița dintre provinciile Belluno (Veneto) și Udine (la momentul respectiv, acum Pordenone, Friuli – Venezia Giulia), aproximativ 270 de milioane de metri cubi de rocă (un volum de aproape trei ori mai mare decât apa din rezervorul lacului de acumulare) au „alunecat” cu o viteză de 30 m/s (108 km/h), în cuva lacului (care conținea aproximativ 115 milioane m³ de apă la momentul dezastrului) creat de barajul Vajont, provocând un val depășind 200 m în înălțime pe valea Vajont, iar pe versantul opus, aproximativ 25 – 30 milioane m³ de apă distrug toate așezările de-a lungul malul lacului din municipiul Erto și localitatea Casso, prăvălindu-se apoi în valea Piave şi provocând distrugerea completă a orașului Spar, estimându-se că unda de șoc provocată a fost egală cu cea a bombei atomice de la Hiroshima.
Vedere aeriană din Valea Vajont, la scurt timp după dezastru. Barajul este în prim plan, la stânga
Citește și: Dacă pleacă în Parlamentul European, Rovana Plumb riscă inculparea în „Dosarul Belina“. Motivele pentru care PSD nu mai poate să o salveze

Pe valea Vajont, au fost distruse satele Frasègn, Gros, Hristos, Pineda, Ceva, Prada, Marzana, St Martin, Fae și partea de jos a orașului Erto. Pe valea Piave, s-au distrus la sol satele Spar, Pirago, Mae, Villanova, Rivalta. Au fost aproape distruse orașele Codissago, Castellavazzo, Fortogna, Dogna și Provagna. Au fost daune în municipiile Soverzene , Ponte Nelle Alpi și orașul Belluno, a fost distrusă localitatea Caorera și inundate Borgo şi Piave.

Estimările victimelor au fost de la 1.900 la 2.500 de persoane, iar aproximativ 350 de familii au pierit în întregime. Cei mai mulți dintre supraviețuitori şi-au pierdut rudele și prietenii, împreună cu casele și bunurile lor. Barajul propriu zis a fost în mare parte intact, structura de bază rămânând intactă, existând încă și astăzi.

Indiferența lor, ca şi a noastră

Deja, cu doi ani înainte de tragedie, jurnalistul de la L’Unità Tina Merlin a anticipat ce se va întâmpla în valea Vajont şi a denunțat într-un articol publicat la 21 februarie 1961 posibilitatea ca o alunecare de teren căzută în lac să provoace pagube enorme. În același timp, Merlin a inițiat o campanie de informare despre pericolele barajului  Vajont. Nebăgat în seamă de instituțiile statului italian, jurnalistul a fost dat în judecată pentru „răspândirea de informații false și înșelătoare, de natură să tulbure ordinea publică”, dar a fost achitat de Tribunalul din Milano.

La mâna lui Dumnezeu

Goana după bani are un preț, un preț atât de mare, încât nu se poate estima în cifre. Aici nu vorbim de evaluări cantitative ale pierderilor umane ori materiale sau de costurile necesare strămutării unor localități, ci de un impact psihologic asupra a 200 de mii de oameni care, în eventualitatea unei catastrofe, vor fi nevoiți (sau, mai bine zis, siliți) să-şi abandoneze locuințele.

Din păcate, astfel de construcții cu atât de multe riscuri pot produce pagube ce nu pot fi nici măcar prognozate. Autoritățile susțin că barajul Siriu va rezista chiar şi în cazul unei bombe atomice, însă ce se întâmpla dacă nu va fi așa ? Ce speranță mai au orașele din aval în cazul în care s-ar fisura barajul? Nimic nu poate fi un argument sau o scuza pentru lăcomia omului manifestată în exploatarea naturii. În final, când natura își va cere drepturile, oamenii vor da vina pe Dumnezeu, pentru că e mai simplu așa şi a devenit o obișnuință…
Citește și: TRISTEȚI DE APRILIE, CU CEAȚĂ, CU PLOAIE, DAR, MAI ALES, CU GARDIAN LA UȘĂ

Astfel, locuitorii de pe cursul râului Buzău nu au nici o teamă. S-au obișnuit cu hachițele şi deversările lucrătorilor de la Hidroelectrica şi Apele Române, iar creșterea apei nu îi mai afectează cu nimic. Nici nu mai feresc animalele de la marginea râului, nici nu adună lemnele, nici nu au de gând să miște vreun deget. Pentru ei este mai importantă voința Domnului.

„Ce să facem mamă…? Facem ce va vrea Bunul Dumnezeu. Ce o fi să facem. Ne urcăm mai la deal până trece apa şi după ce trece venim înapoi. Da’ nu vine apa așa mare la noi. O singură dată a fost mare de tot, prin 1970, dar de atunci nu o mai venit niciodată așa”, spune Victoria Drăghici, din Păltineni. Tanti Victoria a trecut de 75 de ani şi nu se mai teme de mult de barajul Siriu. Spune că, dacă nu s-a întâmplat nimic până acum, nici de acum încolo nu se va întâmpla: „Nu mai are unde să ne ducă. Suntem bătrâni… Tot la vale…”

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook și, dacă vrei, poți să ne dai Like și mai jos.

Întrucât suntem CENZURAȚI pe FACEBOOK, ne poți urmări investigațiile și reportajele și pe GoogleNews. Nu te costă nimic, dar ajuți astfel niște ziariști idealiști care se încăpățânează, încă, să creadă că își pot face meseria fără patroni și fără interese ascunse. 

Express Sud-Est.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială, care nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice. Puteți să ne sprijiniți prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Donează prin Transfer Bancar

CONTURI BANCARE:
IBAN RO34BTRLRONCRT0CE8518001, în lei
IBAN RO78BTRLEURCRT0CE8518001, în euro

Deschise la Banca Transilvania

Doriți să primiți notificări ori de câte ori postăm ceva nou?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Preluarea textelor de pe paginile EXPRESS SUD-EST se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe EXPRESS SUD-EST sunt protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului. Preluarea integrală a materialelor EXPRESS SUD-EST se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

- A word from our sponsor -

spot_img

News

EXPRESS SUD-EST

Editorial

George Lixandru
GEORGE LIXANDRU

Tinere, averea ta e țara de mâine! Ieși la vot! Nu-i lăsa pe martalogii din PSD să ți-o fure!

Când suntem tineri, viața noastră e atât de puternică și bogată, încât ce se întâmplă în exterior pălește. Iar pofta de viață și speranța unor visuri împlinite sunt mult mai puternice decât realitatea înconjurătoare. Totuși, ce se întâmplă în exterior – în cazul nostru orașul Buzău, comunele, județul Buzău – ne influențează viața fără să simțim. Și ajungem să intrăm în viață, în viața aia reală, de după facultate, și să avem de-a face cu toate problemele pe care tinerețea noastră le-a neglijat și care, acuma, pac, ne lovesc frontal. Tinere, averea ta e țara de mâine! Ieși la vot! Nu-i lăsa pe martalogii din PSD să ți-o fure! Chiar dacă azi nu te gândești că vei avea nevoie de...

Dezvăluiri

Sorina Docuz și legăturile periculoase cu comuna Racovițeni din Buzău, epicentrul rețelei de firme care sub protecția premierului Ciolacu sug zeci de milioane de...

O întreagă rețea de indivizi care provin din comuna Racovițeni, județul Buzău, și care are directă legătură cu Sorina Docuz, fosta soție a lui Robert Negoiță și apropiată a premierului Marcel Ciolacu, a primit contracte de la primăria Sector 3 condusă de Robert Negoiță, fostul soț al Sorinei. Numele implicate și firmele din cadrul rețele organizate au fost documentate de G4Media.ro pe parcursul mai multor luni. Un aport esențial l-a avut o sursă apropiată afacerii din Sectorul 3. G4Media a scris că în noiembrie anul trecut, primăria sectorului...
spot_img

REPORTAJ

Ianca, orașul fantomatic din...

Unitatea de la Ianca a fost 58 de ani elita aviaţiei militare. Acum seamănă cu piramidele mayaşilor din junglă. Ultimii 22 de colonişti de aici merg 5 km ca să-şi cumpere o pâine. E o lungă penitenţă, cea mai plictisitoare din lume. E ca o pedeapsă de 20 de ani la solitudine, pleci capul şi încerci să rezişti, n-ai unde să fugi, n-ai unde să scapi. Câteva familii, le numeri pe degetele de la mâini, îşi contemplă finalul printre ruinele fostei unităţi militare de aviaţie Ianca, într-un decor fantomatic din...

Focurile Vii, locul de baștină a Flăcării olimpice....

Focurile Vii. Un fenomen rar, o locație superbă, un loc cu iz de legendă, chiar mitic dacă este să-i credem pe cei care spun că a inspirat Flacăra Olimpică… Toate acestea sunt ascunse însă de o infrastructură jalnică, fapt ce a dus la o situație caracteristică pentru întreg turismul românesc. Fenomenul natural de la Focurile Vii, din județul Buzău, este puțin cunoscut turiștilor din țară şi străinătate şi nu este deloc promovat în circuitele turistice...

Anchete

Nehoiu, orașul cu lacăte pe speranță

Nehoiu, orașul care, înainte de revoluție, era o bijuterie a județului Buzău, trece printr-unul dintre cele mai grele momente ale existenței sale. După ce fabrica de prelucrare a cherestelei Foresta a încăput pe mâinile afaceristului sirian Omar Hayssam, sub oblăduirea prefectului Ion Vasile și a primarului Alexandru Corcodel, orașul s-a prăbușit, scăderea iremediabilă a nivelului de trai aducând sărăcie, șomaj şi lipsa oricărei perspective pentru localnici. Altfel, localitatea în care trăiesc în jur de 14.000 de suflete se află...

- A word from our sponsor -

spot_img

Buzău, orașul înglodat în datorii. Drumul lui Constantin Toma, de la o căruță cu pepeni, la falimentarea unui oraș. Ascensiunea unui escroc

Constantin Toma a pozat, ani de zile, în „milionar”. Să ne aducem aminte cât de mult timp s-a lăudat și s-a folosit de această etichetă ca să se strecoare în Primăria Buzău. Șmecheria a ținut pentru că buzoienii, ca orice alți românii de fapt, preferă să creadă în iluzii şi să uite ce nu le place. În fapt, statutul lui Constantin Toma din top Forbes a ținut doar o vară. Odată cu obținerea funcției de primar al Buzăului, și...