La data de 15 aprilie 2022, plaja Corbu, care face parte din rezervația Biosferei Delta Dunării, trebuia să fie liberă de orice construcții, după ce, la presiunea opiniei publice, Inspectoratul de Stat în Construcții a somat investitorul să înceteze lucrările la complexul de lux, să demoleze fundațiile și să readucă plaja la situația anterioară. Investitorul nu a dat însă curs solicitării experților de la Inspectoratul de Stat în Construcții și s-a adresat instanței cerând anularea deciziei de demolare. „Am contestat în instanță măsura dispusă și așteptăm decizia magistraților“, este răspunsul primit de la reprezentanții SC Logis Project SRL.
Angajate ale Rezervației Delta Dunării: „Am fost umilite pentru că apărăm o arie protejată”
Între timp, controversatul proiect ce presupune construirea a 26 de imobile pe plaja Corbu a intrat și în atenția Poliției, Inspectoratului de Stat în Construcții, Gărzii de Mediu şi Prefecturii Constanţa, care acum verifică modul în care dezvoltatorul a primit avizele şi autorizațiile înaintea începerii construcțiilor, dezvăluie jurnaliștii de la „Adevărul”.
Citește și: Justiția lu’ Pește. Pedepse minime şi daune simbolice după ce au răpit o copilă şi au filmat în timp ce o batjocoreau
Proiectele se întind pe aproximativ 30 de hectare de teren situate chiar lângă plaja Corbu, în Rezervația Delta Dunării, zona economică a acesteia. Avizul ARBDD, esențial pentru obținerea autorizației de construcție, a stârnit multe controverse în interiorul instituției responsabile de administrarea unui patrimoniu UNESCO.
PRIMA TENTATIVĂ DE AVIZARE A EŞUAT
În luna septembrie 2020, au avut loc două ședințe ale Comisiei Interne de Avizare (CIA) a ARBDD în care s-a discutat avizarea celor două proiecte imobiliare depuse de SC Logis Project SRL.
Citește și: Emanuel Ungureanu și famiglia. Cum și-a aranjat deputatul „buzoian”, după o luptă seculară, nevasta și fratele în…
Prima ședință CIA a avut loc în data de 16 septembrie 2020 și a fost condusă de un director din cadrul ARBDD, deși în mod normal guvernatorul conduce astfel de ședințe. În cadrul acesteia, responsabilii de dosare (angajate ale ARBDD care au cercetat proiectele imobiliare – n.red.) au arătat că proiectele au impact negativ asupra zonei și chiar au invocat argumente științifice și legislative, așa cum demonstrează procesul-verbal al ședinței CIA.
Specialistele au fost contrazise de juristul ARBDD, care a susținut că sunt suficiente concluziile studiului de evaluare realizat de o firmă autorizată, la comanda beneficiarului de proiect. În momentul trecerii la votul final, mai mulți membri ai comisiei CIA s-au abținut, iar altul a votat împotriva avizării investiției imobiliare, fapt ce a determinat ca proiectele să fie rediscutate într-o altă ședință.
ANGAJATE ARBDD „UMILITE ŞI BLAMATE”
După cinci zile de la acest moment, pe 21 septembrie 2020, două responsabile cu biodiversitatea din cadrul ARBDD (care s-au ocupat de dosarul proiectului imobiliar), înregistrează o adresă către guvernatorul de atunci, Ion Munteanu. Ele îi scriu acestuia că în ședința CIA din 16 septembrie 2020 și-au menținut opinia că proiectele trebuie avizate nefavorabil deoarece ar încălca prevederile legislației europene, Directiva Habitate, Directiva Păsări și legislația românească.
Expertele mai spun că de un an sunt obligate să acorde acestui proiect foarte mult timp (deplasări la Ministerul Mediului, deplasări în teren, ședințe și corespondențe) în detrimentul altor solicitări care nu „beneficiază de acest privilegiu”.
„Pe tot parcursul derulării procedurii de emitere a Avizului de administrator am fost contestate, umilite, blamate doar din motiv că apărăm interesul acestei arii naturale protejate, obiectivul fundamental al acestei instituții. Această hărțuire morală, prin caracterul său sistematic a condus la stres și epuizare psihică”, spun acestea.
„Adevărul” a încercat să ia legătura cu fostul guvernator Ion Munteanu, dar acesta nu a răspuns mesajelor noastre. De asemenea, pentru a lămuri cine le-a blamat și contestat, am încercat să discutăm cu una dintre semnatarele adresei, care a spus că documentul este autentic și că „la telefon nu se poate spune mai mult de-atât”.
În schimb, actuala conducere a ARBDD a transmis că adresa celor două angajate nu a fost direcționată către niciun alt compartiment și nu a primit nicio rezoluție. Așadar, nu se poate ști cine le-a „blamat, contestat sau umilit” la vremea respectivă. Rezervația susține că toate punctele de vedere ale specialiștilor au fost luate în considerare.
CUM A AVIZAT ARBDD PROIECTELE DE PE PLAJA CORBU
După numai două zile, pe 23 septembrie 2020, are loc o nouă ședință a CIA condusă, de data aceasta, chiar de guvernatorul Ion Munteanu. Între timp, conform procesului-verbal de ședință, a avut loc o întâlnire la Ministerul Mediului (în data de 22 septembrie 2020) tot pe tema proiectului imobiliar și au intervenit „modificări”. Este vorba despre faptul că Ministerul Mediului a stabilit ca Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) să fixeze niște valori țintă minime de conservare pentru habitatul „dune mobile embrionare”, un habitat pe care, conform OUG 202/2002, nu ai voie să construiești.
ARBDD a emis totuși avizele pentru proiect în data de 24 septembrie 2020, luând în calcul valoarea țintă de 0,059% în cazul dunelor mobile embrionare ce ar putea fi distruse de construcții, valoare care ar fi fost stabilită de ANANP. Proiectul de la Corbu se încadra în această limită deoarece suprafața afectată era de 0,02248%.
Doar că, într-un răspuns oficial transmis de ANANP ziarului „Adevărul”, agenția susține că „ANANP nu a stabilit în procente, și nici nu avea cum o valoare țintă de 0,059%, ci a stabilit ca obiectiv de conservare a habitatului menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare pe cel puțin 11 hectare, ca valoare-țintă”. ANANP spune, așadar, că nu a stabilit nici un procent pentru suprafețele de dune mobile embrionare care să poată fi distruse de anumite construcții.
Articolul 60 (3) din OUG 202/2002 prevede că „amplasarea oricăror construcții pe terenuri acoperite de dune, terenuri mlăștinoase, grote, faleze, terenuri cu păduri cu funcții speciale de protecție, a altor habitate naturale în apropierea monumentelor culturale sau acolo unde afectează securitatea mediului este interzisă.”
Citește și: Consiliul Județean Buzău spoiește „proiectele” primarului pro-rus din Chișinău cu o jumătate de milion de euro
„Adevărul” a solicitat un punct de vedere Ministerului Mediului cu privire la întâlnirile organizate de acesta pe tema proiectului imobiliar privat și interesul ministerului în această chestiune. Până la ora publicării articolului, deși au trecut mai mult de 30 de zile de la solicitare, nu am primit nici un răspuns, încheie jurnaliștii de la „Adevărul”.
Investiția de pe plaja Corbu, situată în arealul Rezervației Biosferei Delta Dunării, a intrat în conservare
Măsura demolării construcțiilor de pe plaja Corbu a fost luată după ce experții în construcții au descoperit că firma constructoare nu a respectat prevederile cuprinse în avizul de mediu. Astfel, fundațiile construcțiilor au fost realizate din piloni de beton armat, deși în acord se specifica faptul că aceștia trebuia să fie metalici, planșeele erau din placă de beton, și nu din grinzi de lemn, iar toți stâlpii și grinzile erau din beton armat.
Dar, după ce investitorul a contestat în instanță decizia autorităților de a opri lucrările și de aduce plaja la starea inițială, investiția din zona Corbu, situată în arealul Rezervației Biosferei Delta Dunării, a intrat în conservare.
