Nehoiu, orașul care, înainte de revoluție, era o bijuterie a județului Buzău, trece printr-unul dintre cele mai grele momente ale existenței sale. După ce fabrica de prelucrare a cherestelei Foresta a încăput pe mâinile afaceristului sirian Omar Hayssam, sub oblăduirea prefectului Ion Vasile și a primarului Alexandru Corcodel, orașul s-a prăbușit, scăderea iremediabilă a nivelului de trai aducând sărăcie, șomaj şi lipsa oricărei perspective pentru localnici. Altfel, localitatea în care trăiesc în jur de 14.000 de suflete se află astăzi la cheremul mai multor găști politice și penale care se străduiesc din greu să fure ce a mai rămas de furat, populația fiind bântuită de sărăcia lucie şi de șomaj. Atmosfera generală care domnește aici este atât de proastă încât singurele figuri oarecum vesele pe care le întâlnești pe stradă sunt cele ale copiilor care sunt la o vârstă la care nu realizează greutățile vieții. Cei care şi-au legat definitiv viața de acest oraș spun însă că înainte de 1989 era total diferit.

Din rai în iad

Am scris de nenumărate ori despre Nehoiu. De fiecare dată, mi-am exprimat speranța că nenorocirile abătute de un grup de oameni asupra acestui orășel din Munții Buzăului vor înceta, că bucuriile se vor abate și peste locuitorii lui. Degeaba. Nehoiu a rămas același…

Nehoiu și Pătârlagele, dar și câteva sate din Buzău vor avea centuri ocolitoare

„Altădată, era raiul pe pământ aici. Nu mint cu nimic. Toată lumea muncea, se făcea producție, oamenii câștigau bani,  mergeau în concedii, familia era familie”, își amintește cu nostalgie un fost muncitor la fabrica „emblemă” Foresta SA Nehoiu, care din motive, spune el, contondente și de partid, nu vrea să-i dezvăluim identitatea. Are dreptate, pentru că aici a existat cândva o industrie dezvoltată, în care erau ocupați toți locuitorii orașului, cei mai mulți, aproape peste 5.300 de suflete. Soarta familiilor muncitorilor era strâns dependentă de activitatea fabricii de cherestea.

În 1992, însă, odată cu adoptarea modelului MEBO, angajații au putut cumpăra acțiuni la Foresta, astfel încât au cumulat aproximativ 53% din capitalul societății. Statul a rămas acționar cu 47%. În 1996, pe lista de privatizări a Fondului Proprietății de Stat (FPS) era inclusa şi Foresta SA Nehoiu. Salariații acționari nu au văzut cu ochi buni acest lucru, mai ales că muncitorii nu au fost consultați când s-a luat această decizie. Statul era, la vremea respectivă, acționar minoritar.

Pentru a putea privatiza întreprinderea, FPS a reevaluat bunurile fixe şi mobile, astfel încât prețul activelor deținute de FPS a crescut, în detrimentul prețului activelor deținute de acționari. Balanța s-a înclinat peste noapte în favoarea statului care, printr-o inginerie financiară, a reușit să-şi treacă în portofoliu 53% din acțiunile Foresta. Salariații au devenit astfel din acționari majoritari, minoritari.

Privatizare în condiții dubioase

Următorul pas a fost schimbarea Consiliului de administrație şi intimidarea unora dintre salariați pentru a le fi răscumpărate acțiunile. Din 1999, la SC Foresta SA Nehoiu au fost demarate procedurile de preprivatizare. Așa se face că in anul 2000, fabrica de cherestea încape pe mâinile controversatului om de afaceri arab Omar Hayssam, care achiziționează pachetul majoritar al fabricii.

Pusă pe butuci în 4 ani

După ce societatea a ajuns pe mâna lui Omar Hayssam, au mai rămas din ea doar câteva hale și amintirea celebrelor chiolhanuri ale actualului președinte al PSD Marcel Ciolacu cu teroristul sirian…

În patru ani, din uriașa fabrică de prelucrare a lemnului nu a mai rămas aproape nimic. Procurorii spun că Hayssam a pus la cale o rețea de firme-căpușă prin care prelua pe sume nesemnificative activele firmei din Nehoiu, în timp ce datoriile acesteia către stat creșteau.

Un localnic care a fost angajat al Forestei își amintește momentul în care l-a cunoscut pe omul de afaceri sirian: „Era primar unu’ Sandu Corcodel, un pesedist penal, iar Ion Ilici Iliescu și prefectul Ion Vasile erau în campanie electorală. În momentul în care l-a prezentat Nehoiului pe Omar Hayssam, Iliescu a spus că a vorbit cu dumnealui și că dânsul se va interesa pentru Nehoiu și Nehoiu va deveni cu adevărat oraș. Și atunci l-am văzut pentru prima şi singura dată pe Omar Hayssam”, ne spune localnicul. „Lucrurile au luat o întorsătură foarte urâtă după ce au venit dânșii”, își mai amintește acesta.

În 2010, Omar Hayssam a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare în dosarul Foresta Nehoiu, pentru bancrută frauduloasă şi constituire de grup de criminalitate organizată. În același dosar a fost judecat și fratele său, Mohamad Omar, care a primit doi ani de închisoare.

Criză cu repetiție la Spitalul Nehoiu: medicii vin, dar și pleacă

Dintre toate unitățile spitalicești din județul Buzău, situația celei din Nehoiu este absolut dramatică. Fără bani de medicamente şi pentru întreținerea spitalului, cu arierate care ajung în fiecare an la mai multe sute de milioane de lei vechi, cu datorii către furnizorii de medicamente, situația financiară a unității se acutizează an de an, iar închiderea sa o continuă sabie a lui Damocles atârnată deasupra capetelor a cincizeci de mii de buzoieni, 11 primării fiind arondate spitalului din Nehoiu.

S-a ajuns la un moment dat ca secția de Pediatrie să fie închisă, în condițiile în care niciun medic pediatru nu s-a găsit pentru a-i îngriji pe cei mai mici pacienți. Conducerea unității și autoritățile locale au încercat să modernizeze spitalul, pentru a reuși să convingă astfel halatele albe să profeseze la Nehoiu.  A fost întocmit un proiect de reabilitare în valoare de circa 5 milioane de euro, însă nu a putut fi implementat întrucât spitalul din Nehoiu nu îndeplinea un criteriu important, și anume nu avea medici tineri, majoritatea angajaților fiind specialiști aproape de vârsta pensionării.

Primăria Nehoiu ca un serviciu social

„Aproape 30 de ani am lucrat la Foresta. Fabrica mi-a dat apartamentul în care stau astăzi şi mă doare sufletul când mă întâlnesc cu foștii mei colegi care au ajuns ultimii oameni. Din oameni plini de viață astăzi s-au ratat, mulți au luat-o pe calea băuturii, s-au îmbolnăvit, mulți au şi murit. Aici, la Nehoiu, au rămas doar câinii şi oamenii fără stăpân, că asta suntem cu toții cei care trăim aici”, vine completarea unui localnic, pensionat pe caz de boală după ce a suferit două atacuri cerebrale şi o intervenție pe cord.

Buzău, orașul înglodat în datorii. Drumul lui Constantin Toma, de la o căruță cu pepeni, la falimentarea unui oraș. Ascensiunea unui escroc

Ca şi Foresta SA Nehoiu, aceeași soartă au avut-o și alți 200 de muncitori de la Fabrica de tricotaje din Nehoiașu, dar și alți câteva sute de muncitori care lucrau la IFET. Prosperitatea orașului depindea de acești oameni. Orașul e astăzi mort de-a binelea! La Nehoiu șomajul este în floare, iar Primăria s-a transformat într-un fel de serviciu social care plătește doar ajutoare. Cu toate că în urmă cu câțiva ani orașul a avut statut de zonă defavorizată, niciun investitor  nu s-a arătat interesat să beneficieze de avantajele conferite de acest statut.

Pepinieră de penali

Ultimii trei primari ai orașului Nehoiu, inclusiv un candidat la fotoliul de edil, au fost condamnați, inculpați sau au avut calitatea de suspecți în procese penale ce au vizat infracțiuni precum abuz în serviciu, neglijență în serviciu, fals intelectual, instigare la fals intelectual, instigarea funcționarilor la abuz în serviciu, distrugere de înscrisuri, instigare la distrugere de înscrisuri, fals în înscrisuri sub semnătură privată continuată, dare de mită, luare de mită etc.. Lista de infracțiuni face să pălească toată floarea pesedistă aflată în pușcăriile patriei.

Așadar, fostului primar Florentin Lungu nu i-a fost deloc greu ca în cei doi ani în care a fost la cârma Nehoiului ca să transforme primăria orașului în cea mai coruptă administrație locală din județul Buzău, acesta fiind acum condamnat pentru aproape toate faptele penale enumerate în lista de mai sus.

Odată cu el au fost deferiți justiției și actualul primar Ionuț Milea – pe atunci viceprimar, socrul acestuia, Vasile Șușu, secretarul orașului, Oancea Genovel Vasile, administratorul Prodfor SRL, firma lui Florentin Lungu, pentru complicitate la abuz în serviciu dar și funcționari importanți din Primăria Nehoiu. Este vorba despre contabila șefă Elena Buta, pentru abuz în serviciu (două fapte) și obținerea ilegală de fonduri, Valentin Stoichiță, funcționar public, Liviu Fieraru, inspector al Biroului Urbanism din cadrul Primăriei Nehoiu, pentru abuz în serviciu și fals   intelectual și jurista primăriei, Mieluzina Frățilă, de asemenea, pentru abuz în serviciu și fals intelectual.

Penali au fost, penali sunt încă

În ciuda acestor evidențe, în Primăria Nehoiu, lucrurile au continuat să se întâmple împotriva legii. Consilierii locali ai majorității au refuzat să se constituie parte civilă chiar și în procesul în care primarul era inculpat, și unde exista un prejudiciu semnificativ pentru bugetul Nehoiului, respingându-se proiectul de hotărâre promovat de Ionuț Milea ,,la derută”, astfel încât să nu fie acuzat că nu vrea să respecte legea și, la nevoie, să poată arunca responsabilitatea asupra consilierilor locali.

Din cei 16 consilieri prezenți la ședință, doar unul a votat pentru ca orașul Nehoiu să se constituie parte civilă în dosarul în care Milea și socrul său, Vasile Șușu, secretar suspendat al orașului, erau trimiși în judecată pentru abuz în serviciu, trei consilieri au votat împotrivă, iar ceilalți s-au abținut de la vot. Consilierii și-au motivat decizia prin faptul că nu se știe exact pe ce sume se constituie Primăria parte civilă, apreciindu-se, de asemenea, că situația nu este clară, și chiar că expertiza este neîntemeiată.

În schimb, alte proiecte de hotărâre, ce țin de cheltuirea fără discernământ a banului public, sunt votate fără comentarii de majoritatea formată în jurul primarului penal Ionuț Milea.

Dan Puric, beneficiarul – doar pentru câteva luni – al unui hectar de pădure și unui loc de casă

În urmă cu câțiva ani, Consiliul Local al orașului s-a întrunit de urgență ca să anuleze prevederile absurde ale unor hotărâri din luna aprilie 2016, prin care cunoscutul actor şi regizor Dan Puric, care a copilărit în Nehoiu, şi preotul Gheorghe Furtună, protoiereu de Pătârlagele, cel care în 1991 punea piatra de temelie a Bisericii cu hramul Sf. Mucenic Gheorghe, cunoscută ca şi catedrala orașului Nehoiu, au fost distinși cu titlul de Cetățean de Onoare al urbei.

Mai exact este vorba despre abrogarea articolului care prevedea atribuirea în proprietate a unei suprafețe de până la 10.000 mp pădure, din domeniul privat al orașului Nehoiu, sau un loc de casă în suprafață de 500 mp, de asemenea, din domeniul privat al orașului Nehoiu. Asta după ce, Prefectura Buzău a informat, prin două adrese trimise la Nehoiu una în luna august şi alta în octombrie, că prevederile în cauză nu sunt tocmai legale, titlul de Cetățean de Onoare fiind în primul rând un titlu onorific și nu unul care să asigure avantaje materiale.

Astfel că primarul Ionuț Milea, cel care a propus acordarea distincțiilor celor două personalități și le-a și înmânat, în cadru festiv, în Catedrala din Nehoiu, în cazul lui Dan Puric, în data de 9 aprilie 2016, culmea, exact în ziua în care a și fost aprobată hotărârea în Consiliul Local, în precampania pentru alegerile locale din vara acelui an, a fost obligat să se conformeze și a cerut aleșilor orașului să modifice deciziile.

Nehoiu și câinii cu covrigi în coadă

Ca să scrii despre matrapazlâcurile comise de Ionuț Milea, primarul orașului Nehoiu, îți trebuie toate pădurile furate din nordul județului Buzău: gunoiul, centura ocolitoare a orașului, gestionarea situației câinilor comunitari din orașul Nehoiu sunt doar vârfurile de lance ale acestor ilegalități.

Despre câinii cu covrigi în coadă din subtitlu am aflat că aceștia există cu adevărat la Nehoiu, doar că de acest lucru știu doar cântărețul bisericesc Ionuț Milea și Emilia Herescu, patroana firmei SC Heremy Vet-Clinic SRL, o veterinară care le dă fiori pe șira spinării iubitorilor de animale și cunoscută în mediul online drept „ucigașa zoo”. Emilia Herescu are la activ zeci de mii de câini uciși fără drept.

Contract pentru crimă

Astfel, profesorul de religie ortodoxă Ionuț Milea a plătit-o pe ucigașa de câini din Prahova cu mai mult de 1 miliard de lei vechi pentru doi ani, sumă la care s-au mai adăugat și serviciile de neutralizare (incinerare) a  cadavrelor rezultate în urma uciderii câinilor. Nu mai vorbim aici de moralitatea fostului cântăreț bisericesc de la Biserica din Calvini, ne gândim doar la caracterul penal al acestor contracte. Mai ales că la uciderea câinilor fără stăpân din Nehoiu nu a participat, așa cum era obligatoriu și legal (vezi LEGEA nr. 258 din 26 septembrie 2013 aici), un medic veterinar.

Este bine de știut aici și faptul că „ucigașa zoo” Emilia Herescu este o protejată a liderului PSD Marcel Ciolacu și a serviciilor secrete, cu ajutorul cărora a obținut majoritatea contractelor de vânare și ucidere a câinilor comunitari din țară. Astfel, în catagrafia depozitelor farmaceutice veterinare publicată pe site-ul ANSVSA, Emilia Herescu figurează ca responsabil al depozitului Farmavet de la Ploiești. Iar la Farmavet a fost și este angajată și soția generalului director adjunct SRI Adrian Ciocârlan.

Ca-n filmele cu proști! Cum a transformat Primăria Nehoiu în gropi de gunoi satele Păltineni și Chirlești

În timp ce administrația comunei Cislău se declară atât de mândră de serviciul de salubritate local, înființat acum doisprezece ani, alții nu mai știu pe unde să își ascundă gunoiul.

Este și cazul primarului orașului Nehoiu, Ionuț Milea, gunoiul menajer din oraș şi din satele arondate fiind depozitat, în mod organizat, în diverse locuri ascunse, fie în apropierea albiei râului Buzău.

Amendată în fiecare an de garda de mediu, incompetența și nepăsarea autorităților locale dă în fiecare an în clocot.

Situația este cu atât mai delicată cu cât orașul Nehoiu s-a aflat pe lista neagră a Comisiei Europene în ceea ce privește depozitele neconforme de gunoi tocmai din cauza gropii de la Chirlești. Depozitul neconform de deșeuri municipale Nehoiu a fost amplasat în localitatea Chirlești, punctul Valea Rea, ocupa o suprafață de 1.100 metri pătrați şi şi-a sistat activitatea din data de 16 iulie 2009. De atunci, autoritățile orașului s-au chinuit să închidă platforma.

În aceste condiții, gestul Primăriei de a arunca gunoaie în zona respectivă ori la Păltineni, pare unul desprins din filmele cu proști, care ridică serioase semne de întrebare asupra sănătății mintale a celor care iau mereu o asemenea decizie.

Nehoiu are nevoie de șoseaua de centură! Traficul infernal, la mil(e)a Domnului

În timp ce bulgarii au făcut ce noi doar am desenat pe hârtie, orașele României devin tot mai aglomerate, sufocate de un trafic greoi și infernal. Este și cazul orașului Nehoiu. Centura ocolitoare există, dar se închide brusc, pe un mal abrupt, în buza albiei râului Buzău. Podul din tuburi, care fusese construit cu mulți ani în urmă de cei de la Barajul Siriu și făcea conexiunea cu DN10 la Nehoiașu, a fost spulberat de viiturile râului Buzău, iar Ionuț Milea, moțul orașului, nici nu a catadicsit să găsească o cale de rezolvare.

Oraș mic, cu infrastructură depășită, Nehoiul se confruntă de câțiva ani cu valori de trafic mai mari ca niciodată. Numărul camioanelor și autoturismelor care tranzitează orașul a crescut constant.

Nu există date privind valorile reale de trafic din prezent, însă cert este faptul că se circulă tot mai des bară la bară, de la intrarea în Nehoiu, spre centru și până la ieșirea spre Brașov ori Buzău.

Perioadele de vârf ale traficului rutier sunt, în general, între orele 11 și 13. Pe sensul de mers spre centru se formează ambuteiaje greu de imaginat.

Carosabilul se deteriorează încet și sigur, iar acolo unde carosabilul este degradat, traficul greu, intens, adâncește și generează mai mult problemele, unii ingineri drumari susținând că infrastructura rutieră din Nehoiu nu a fost proiectată pentru valori atât de ridicate, cu referire la numărul vehiculelor de tonaj greu. În acest context, șoseaua de centură ar scuti orașul de mare parte din traficul rutier actual. Plus că numărul atât de mare de autovehicule înseamnă, în primul rând, o poluare fonică mult mai mare pentru nehoieni.

Am căutat pe internet să vedem dacă problema centurii ocolitoare a făcut vreodată parte dintre preocupările primarului Ionuț Milea. Nu, nu a făcut! De altfel, niciun politician al acestui județ nu ne-a vorbit în comunicatele de presă despre o variantă ocolitoare pentru Nehoiu.

Ca și în cazul fantomaticului spital municipal Buzău, demn de Cartea Recordurilor pentru gogoșile debitate în presa buzoiană despre eventuala sa construire, proiectul unui pod care să lege șoseaua de centură de la Nehoiu cu DN10 are nevoie de implicarea politicienilor pentru a-l putea scoate la capăt.

Un pod prea îndepărtat

Altfel, la Buzău, toate marile proiecte se închid într-o râpă ori într-o uliță. Cum e și cazul podului construit la Pănătău, care ar fi trebuit să fie mândria unei comunități, dar care, din cauza primarului  din Pătârlagele, Viorel Gherghiceanu, un alt veterinar/găinar cu pile sus puse, a devenit în doar patru ani un pod prea inutil și prea îndepărtat.

Toni Băcescu ar putea pune capăt deceniului de „împliniri mărețe” de la Nehoiu

Zilele astea, nehoienii pot schimba blestemul cu incidențe penale care plutește deasupra primăriei lor. Asta numai dacă vor. Dacă efectele pesedismului multilateral dezvoltat nu-și mai arată roadele amare: armatele de asistați social și de bugetari care să facă diferența. 

La sosirea noastră în Nehoiu, am stat de vorbă cu Toni Băcescu. Una dintre principalele priorități ale lui Toni este modernizarea infrastructurii rutiere. Planurile sale includ investiții semnificative în drumuri, o șosea de centură, care vor contribui la reducerea congestionării traficului și la îmbunătățirea fluxului vehiculelor. „Nu promit lucruri imposibile, ci lucruri fezabile și care facilitează activitățile zilnice tuturor,” afirmă el. Această modernizare este esențială pentru un oraș în plină dezvoltare, oferind locuitorilor o experiență de deplasare mai eficientă și mai plăcută.

Spe finalul discuției noastre, Toni Băcescu zâmbește amar: filiala PNL Nehoiu are probleme cu proprii membri, unul dintre ei (Radu Bularcă – n.n.), cochetând la greu cu PSD în schimbul unor contracte oferite firmei sale de către primarul PSD al orașului.

În loc de epilog

Altfel, așa arată, în realitate, Nehoiu după un deceniu de „împliniri mărețe”. Proiecte mult-așteptate de către nehoieni și nu numai de către ei, majoritatea obiectivelor – încremenite în timp și spațiu. Mandatul lui Ionuț Milea se va termina peste câteva zile și desenele marilor înfăptuiri vor rămâne tot pe hârtie. Ca și acum patru ani, el le promite nehoienilor o viață decentă, infrastructură la standarde europene și chiar și un pod adăugat centurii ocolitoare, care să-i scape pe nehoieni de stresul traficului infernal. Proiectul este aranjat grafic frumos, ca să ia ochii alegătorilor. La fel ca altădată.