Dosarul în care liderul PSD, Liviu Dragnea, a contestat la Curtea de Apel București decizia colegiului de conducere al Înaltei Curți în cazul constituirii Completului de 5 judecători a fost înregistrat inițial, la data de 5 octombrie 2018 având ca obiect ”anulare rezoluție Inspecția Judiciară”. În mod evident, dosarul nu are nici o legătură cu Inspecția Judiciară, dar așa apare înregistrat dosarul cu numărul 7249/2/2018, scrie G4Media.ro.

Metoda coperta

Despre cum poate fi ocolită metoda repartizării aleatorii a vorbit un fost judecător condamnat pentru corupție, Ovidiu Puțura. Pe data de 24 octombrie 2018, președintele Comisiei parlamentare pentru controlul SRI, senatorul Claudiu Manda, a afirmat că fostul secretar de stat în Ministerul Justiției Ovidiu Puțura le-a explicat membrilor comisiei metoda ”Coperta” aferentă repartizării aleatorii a dosarelor în Justiție, prin care acestea ajung la „anumite completele de judecată”.

Citește și: Cine este Adrian Mocanu, deputatul care dă pe votanții săi exact atât cât valorează: o sacoșă, două cu pungi de mălai și sticle de ulei de rapiță. Ori despre cum a ajuns Mocănel la al treilea mandat în care zice că ne reprezintă, dar votează legi împotriva noastră

Aceste explicații nu se refereau însă la Curtea de Apel, ci la repartizarea dosarelor la Înalta Curte.

”Ne-a explicat și cum este metoda ‘Coperta’, am pus o serie de întrebări, am reușit până la urmă să înțelegem la ce se referea când spunea despre ‘metoda coperta’ și cum se poate ca această distribuție aleatorie a dosarelor către anumite complete de judecata să ajungă exact acolo unde se dorește”, a spus Claudiu Manda, citat de Agerpres.

Traseul ciudat al dosarului lui Dragnea. Cum se transformă din ”anulare rezoluție IJ în anulare act administrativ”

Pe data de 5 octombrie se înregistrează un prim dosar având ca obiect anulare rezoluție IJ cu nr. 7248/2/2018 care pică la completul 23 Fond

Următoarele trei dosare anulare rezoluție IJ cu nr. 7249/2/2018, nr. 7250/2/2018 şi nr. 7251/2/2018 pică la completul 17 Fond, din care face parte judecătorul Vasile Bîcu.

A se vedea tabelul de mai jos, cu listingul înregistrărilor din 5.10.2018

În toate cele 3 dosare repartizate judecătorului Bîcu s-a fost rectificat ulterior obiectul din „anulare rezoluție IJ” în „anulare act”.

A se vedea al doilea tabel cu listingul înregistrărilor rectificate ulterior. De notat că judecătorului din completul 23 Fond nu i-a mai rectificat nimeni obiectul din ECRISS.

Ce obiect şi părți au cele patru dosare înregistrate ca anulare inspecție IJ conform portalului just.ro

1. Dosarul 7248/2/2018 al completului 23 Fond rămas înregistrat anulare rezoluție IJ, deși este anulare decizie Fondul de Garantare al Asiguraților.

2. Dosarele 7249/2/2018 (Liviu Dragnea), 7250/272018 (anulare ordin salarizare) şi 7251/2/2018 (anulare decizie Fond de Garantare) rectificate din anulare rezoluție IJ în anulare act, repartizate completului 17 Fond, adică judecătorului Vasile Bîcu.

Citește și: Nehoiu, un loc peste mizerie. Cu toate că orașul buzoian a avut odată chiar și statut de zonă defavorizată, la Nehoiu înflorește în continuare doar șomajul, iar Primăria s-a transformat într-un fel de serviciu social care plătește pe bandă rulantă ajutoare

G4media.ro a solicitat de la Consiliului Superior al Magistraturii documentele în baza cărora s-a realizat repartizarea dosarelor în cazul Dragnea, în urma soluționării unei cereri a doamnei Alina Ghica de apărare a reputației. (Vezi detalii aici)

Cum se direcționează un dosar

Inspecția Judiciară a constatat în urma unui control realizat în 2013 o serie de de vulnerabilități ale sistemului ECRIS menit să asigure repartizarea aleatorie, între care dirijarea unui dosar către un complet agreat se poate face prin modificarea obiectului principal al dosarului.

Vezi constatările Inspecției la pagina 30:

• actul de sesizare a instanței poate fi șters sau modificat ulterior repartizării aleatorii, ceea ce face posibilă schimbarea unei cereri de chemare în judecată cu un alt document şi, prin urmare, direcționarea unui dosar către un anumit complet;
• obiectul principal al dosarului poate fi modificat după repartizarea aleatorie. În acest mod unui dosar repartizat către un complet agreat i se poate modifica obiectul devenind un dosar direcționat;
• termenul repartizat aleatoriu poate fi șters şi se procedează la o nouă repartizare, astfel încât există posibilitatea de a se opera mai multe ștergeri până când dosarul este distribuit completului agreat

Context

În octombrie 2018, liderul PSD, Liviu Dragnea, a contestat la Curtea de Apel București (CAB) decizia Colegiului de conducere al Înaltei Curți (ICCJ) în cazul constituirii Completului de 5 judecători (C5) care judecă apelul împotriva sentinței sale de condamnare la 3 ani şi jumătate de închisoare cu executare.

G4Media.ro a dezvăluit că procesul de la CAB a picat la judecătorul Vasile Bîcu.. În 2005, judecătorul Bîcu a fost acuzat de DNA că ar fi primit șpagă un autoturism Nissan ca să pronunțe o sentință favorabilă unui om de afaceri. Până la urmă, magistratul a fost achitat şi, în 2008, s-a întors în magistratură.

Curtea de Apel București (CAB) i-a dat pe 23 noiembrie 2018 câștig de cauză lui Liviu Dragnea în privința plângerii pe care acesta a făcut-o împotriva modului în care Înalta Curte de Casație şi Justiție a stabilit componența completurilor de 5 judecători. Astfel, CAB a admis cererea liderului PSD şi a suspendat hotărârea Înaltei Curți din 8 noiembrie prin care a fost stabilită noua componență a C5 – urilor.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook și, dacă vrei, poți să ne dai Like și mai jos: