joi, 10 octombrie 2024
15.4 C
Buzău

România

15.4 C
Buzău
joi, 10 octombrie 2024
15.4 C
Buzău

Consiliul Judeţean Buzău transformă o școală din Smeeni în...

Consiliul Judeţean Buzău este implicat într-un proces administrativ pentru identificarea a două locaţii/imobile, eliberate de sarcini administrative, care ar putea face obiectul reorganizării structurale...
Ești aiciAncheteCum arată, în plină caniculă, ștrandul din Galați. Anii trecuți, o țară...

Despre Express Sud-Est


New York Times: „Cine sunt băieții ăștia? Niște mâzgălitori obosiți de pe net?”
The Guardian: „Nu am auzit niciodată de Express Sud-Est. Nu ne interesează.”
Le Monde: „Ăștia care scriu sunt români? Ce au furat?”

Cum arată, în plină caniculă, ștrandul din Galați. Anii trecuți, o țară întreagă a râs de primarul Pucheanu care a inaugurat singurul ștrand din oraș fără să pună și apă în bazine. Acum, zace închis de 5 ani şi e plin de ruine, gunoaie şi bălării

Nu știu dacă mai ții minte, dar anii trecuți o țară întreagă a râs de primarul din Galați care a inaugurat ștrandul public, singurul de fapt din oraș, fără însă să pună și apă în bazine. La câte miștouri s-au făcut pe internet de nefericitul pesedist, care a avut ideea creață să-i invite pe gălățeni la o piscină uscată, te-ai fi așteptat ca, măcar de rușine, edilul Pucheanu să fi rezolvat între timp problema. 

Ștrandul din Galați ar trebui să fie unic. Unic este însă Galaţiul, care este singurul oraș românesc din top 100 (ca număr de locuitori) care nu dispune de niciun ștrand sau de plajă publică. Vechiul ștrand, construit în urmă cu peste șase decenii, a fost închis, în 2014, de autoritățile sanitare din cauza mizeriei. De atunci, autoritățile locale n-au izbutit să găsească o soluție.

Ștrandul din Galați, pierdut în bălării

De cinci ani, locuitorii municipiului Galați nu mai au acces la niciun ștrand sau la o plajă publică. Singurul obiectiv de acest fel – Plaja Dunărea – a fost închis în 2014 de către autoritățile sanitare, iar de atunci Galaţiul a devenit singurul oraș românesc din top 100, după numărul de locuitori, care nu are o astfel de facilitate.

Citește și: Sute de turiști români, blocați pe o insulă grecească. Feribotul care asigura legătura cu Grecia continentală s-a defectat

În plină caniculă, gălățenii care vor să se bronzeze sau să se bălăcească trebuie să se înghesuie la puținele piscine private (care oferă doar câteva sute de locuri în total), să meargă la Brăila (unde ștrandul este funcțional) sau să-şi riște viața intrând în apele tulburi şi repezi ale Dunării (care în aceste zile este aproape de cota de inundație).

Având în vedere vechimea problemelor, autoritățile nu pot nici măcar să invoce scuza că situaţia este fortuită. Încă din 2011, Direcția de Sănătate Publică Galați a avertizat primăria că ștrandul nu este în regulă.

DSP fusese sesizată cu privire la mizeria apei din bazinele de înot (care nu dispuneau, așa cum prevede legea, de instalații automate de filtrare şi de tratare), dar şi în legătură cu starea deplorabilă a zonei de plajă şi a clădirilor aferente (vestiare, dușuri, WC-uri).

În perioada 2011-2013, zona de agrement a primit aviz de funcționare provizorie, însă pentru că primăria nu a luat nicio măsură de înlăturare a deficiențelor, documentul nu a mai fost eliberat începând cu 2014.

400.000 de euro pe apa Dunării

ștrandul
Acest islaz este singura plajă publică de la Galați

Culmea este că, potrivit documentelor, între 2010 şi 2019 la Plaja Dunărea s-au cheltuit, din bani publici, circa 400.000 de euro pentru tot felul de presupuse reparații şi dotări, însă acestea nu s-au văzut şi în teren.

Ștrandul din Galați, concesionare și „realizări”

ștrandul din galați
Așa arată ceea ce ar trebui să fie un bazin de înot

În urmă cu doi ani, municipalitatea a încercat un parteneriat cu o firmă privată – Karan Business SRL București – care a primit în concesiune pe 49 de ani complexul de agrement întins pe 5,5 hectare, incluzând plaja, parcarea, două bazine de înot de dimensiuni olimpice (50 m lungime, 18 m lățime), bazine pentru copii, teren de minifotbal, clădiri administrative, scenă, vestiare, dușuri, toalete șamd.

Citește și: MITINGUL, TERASA ȘI ZĂPUȘEALA. Nu e o glumă, poporul nostru, altfel simțitor, suportă orice, numai căldura, nu. Credeți că degeaba am făcut noi treaba aia în decembrie?

Parteneriatul a eșuat însă după ce s-a dovedit că, după un an, firma amintită nu a investit decât vreo 10.000 de euro din cele 6,25 de milioane de euro promise. În fapt, cea mai importantă „realizare” a managementului privat a fost scumpirea cu 750% a taxei de intrare, așa-zisa investiție fiind într-o piscină din plastic de 8 pe 2 metri, în curățarea parțială de buruieni a plajei şi cam atât.

Rezilierea contractului cu Karan s-a finalizat în toamna lui 2018, moment în care primarul Ionuţ Pucheanu promitea că va face o investiție serioasă, de câteva milioane de euro, într-un aquapark. A şi fost demarată o procedură de achiziție publică (după ce s-a făcut un studiu de fezabilitate ce a costat 148.750 de lei, cu TVA, plătiți firmei constănțene Aqua Azur SRL. Alţi 10.000 de lei au fost plătiți firmei RBX Electric Flash LED SRL Galați, pentru un studiu de soluție necesar modificării sau devierii rețelei electrice existente.

Unde sunt banii orașului Galați

Licitația pentru realizarea efectivă a aquapark-ului a fost câștigată, în aprilie 2019, de asocierea dintre firmele Tancrad SRL, Lemacons SRL şi Aqua Azur SRL (în fapt singura ofertă depusă), proiectarea şi execuția urmând să coste 23,2 milioane de lei (cu TVA), adică aproape 5 milioane de euro. Alţi 130.000 de lei merg la firma Frangomy Solutions SRL din Ilfov, pentru servicii de asistență tehnică de supervizare a lucrărilor de execuție. Toți banii sunt asigurați din bugetul local al orașului Galați.

Citește și: Dan Ștefan Ciolcă, capul mafiei cerealelor din sud-estul României, trimis pentru a treia oară în judecată! Ciolcă făcea evaziune fiscală de zeci de milioane de euro cu procurorii DIICOT pe urmele lui

Totul ar trebui să fie gata în termen de 16,5 luni de la semnarea contractului, adică în toamna lui 2020 (fix de alegerile parlamentare), iar 60 de luni (cinci ani) este perioada de garanție a lucrărilor. Practic, lucările nici măcar nu au început, deși au trecut mai bine de două luni de la emiterea ordinului de începere, cauza tergiversării având la bază, după cum au confirmat reprezentanții primăriei, faptul că nu s-a finalizat proiectul. Proiectarea ar urma să fie gata la începutul lunii iulie.

Nu există însă nicio garanție că asocierea amintită de firme va începe, în iulie, lucrările. Atât Tancrad, cât şi Lemacons, au câștigat mai multe licitații de infrastructură în județul Galați, iar peste tot șantierele nu reușesc să țină pasul cu graficul de execuție. Motivul este criza gravă de angajați calificaţi cu care se confruntă firmele de construcții.

Revenind la proiect, este de spus că, în esență, administrația locală își dorește să transforme Plaja „Dunărea” într-un complex acvatic multifuncțional, integrat în circuitul de agrement al orașului.

Promisiuni

Conform caietului de sarcini, se vor executa următoarele lucrări: refacerea şi modernizarea bazinului cu valuri, realizarea unei piscine de relaxare cu tobogan pentru adulți, reamenajarea piscinei pentru copii, realizarea unor tobogane cu aterizare în piscină, amenajarea unui parc de aventură acvatică cu dotări speciale pentru realizarea unor trasee cu grade diferite de dificultate, amenajarea unei zone de food, a unei zone care va fi destinată organizării unor evenimente (scenă, beach bar etc) şi amenajarea unei zone pentru mișcare în aer liber cu aparate de fitness şi alte activități sportive, vestiare, dușuri şi altele.

Aquapark în valoare de 18 milioane de euro

În regiunea de nord a României, cel mai recent proiect public pentru zone de agrement a fost finalizat la Botoșani, acolo unde autoritățile locale tocmai au dat în folosință, la jumătate lunii mai a lui 2019, un aquapark în valoare de 18 milioane de euro, construit din fonduri europene.

În ultimele 14 zile de funcționare, la aquapark-ul din Botoșani s-au vândut peste 100.000 de bilete de intrare (care costă 30 de lei pe zi), adică o medie zilnică de circa 7.200 de clienți. În condițiile în care, în mai bine de jumătate dintre zilele intervalului amintit, a plouat, încasările pe cele două săptămâni s-au ridicat la peste 3 milioane de lei (fără a include vânzările de sucuri, dulciuri suveniruri etc). Parcul de distracții de la Botoșani ocupă 47 de hectare.

Dacă ți-a plăcut acest articol, dă-ne un „LIKE” pe pagina noastră de Facebook.

Întrucât suntem CENZURAȚI pe FACEBOOK, ne poți urmări investigațiile și reportajele și pe GoogleNews. Nu te costă nimic, dar ajuți astfel niște ziariști idealiști care se încăpățânează, încă, să creadă că își pot face meseria fără patroni și fără interese ascunse. 

Express Sud-Est.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială, care nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice. Puteți să ne sprijiniți prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Donează prin Transfer Bancar

CONTURI BANCARE:
IBAN RO34BTRLRONCRT0CE8518001, în lei
IBAN RO78BTRLEURCRT0CE8518001, în euro

Deschise la Banca Transilvania

Doriți să primiți notificări ori de câte ori postăm ceva nou?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Preluarea textelor de pe paginile EXPRESS SUD-EST se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe EXPRESS SUD-EST sunt protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului. Preluarea integrală a materialelor EXPRESS SUD-EST se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

- A word from our sponsor -

spot_img

News

EXPRESS SUD-EST

Editorial

George Lixandru
GEORGE LIXANDRU

BIȘNIȚARI DE SIMILEASCA

N-am crezut niciodată că viața politico-socială a unui țărișoare precum Românica poate ajunge să semene cu bălăcăreala promiscuă a unor țațe de Simileasca. Şi încă Simileasca are un avantaj: are regulile ei, ștaiful ei şi, mai ales, locul ei. Nu se dă drept altceva decât este. Or sunt zile când, privind de la Primăria Buzău, sau răsfoind ziarele lu’ Toma de la primărie ori ale lui Neagu de la CJ, mi se pare că m-am născut într-o țărișoară incertă, fără legi, fără consistență, fără sens: un fel de șir de căruțe cu coviltir, cu o șleahtă de bulibași care joacă barbut continuu, nemaiștiind când e zi și noapte. Mi-e scârbă și sunt trist. Trist pentru că niște bișnițari de Simileasca...

Dezvăluiri

Suma astronomică a contractelor pe care firmele președintelui Consiliului Județean Tulcea, pesedistul Horia Teodorescu, le au cu statul

Suma astronomică a contractelor pe care firmele președintelui Consiliului Județean Tulcea, pesedistul Horia Tedorescu, le au cu statul: 32 de milioane de lei, doar în ultimii doi ani. Majoritatea contractelor sunt cu primării din propriul județ. Teoretic, primăriile nu au o relație de subordonare cu Consiliul Județean, dar localitățile mici, care nu dispun de bani suficienți, depind de sumele dirijate de Consiliul Județean. În total, contractele care figurează în declarația de interese a lui Teodorescu sunt de 55 de milioane de lei. Aproape...
spot_img

REPORTAJ

Cislău – osul domnesc...

Ieșim din Buzău și  intrăm în șerpuirea scâncită a câmpiei buzoiene în jurul râului cu același nume. E ca și cum Bărăganul n-ar vrea să se despartă de noi, agățându-se de gâtul bietei ape și sufocând-o într-o ultimă îmbrățișare. Mergem spre Cislău, o comună al cărei nume are o rezonanță stranie. Mașina în care suntem este condusă de nea Gigi, un moldovean stabilit în Buzău și care se apropie bine de 60 de ani. Ca orice șofer care se respectă, nea Gigi este „omul enciclopedie”. Răspunde la întrebări, dar ...

Herghelia Cislău, o comoară națională

Herghelia Cislău, cu o istorie de peste un secol în care a servit armatei, a cunoscut un declin în timpul Primului Război Mondial şi o perioadă de glorie în anii '30 când a devenit centru de formare şi perfecţionare pentru echipa sportivă a României, este locul în care se găseşte armăsarul Pur sânge englez Fronzen Fire, adus din îndepărtata Irlandă de Irina Vlăducă Marghiloman, strănepoata marelui om politic şi 'părinte' al hipismului românesc, Alexandru Marghiloman. Potrivit...

Anchete

Nehoiu, orașul cu lacăte pe speranță

Nehoiu, orașul care, înainte de revoluție, era o bijuterie a județului Buzău, trece printr-unul dintre cele mai grele momente ale existenței sale. După ce fabrica de prelucrare a cherestelei Foresta a încăput pe mâinile afaceristului sirian Omar Hayssam, sub oblăduirea prefectului Ion Vasile și a primarului Alexandru Corcodel, orașul s-a prăbușit, scăderea iremediabilă a nivelului de trai aducând sărăcie, șomaj şi lipsa oricărei perspective pentru localnici. Altfel, localitatea în care trăiesc în jur de 14.000 de suflete se află...

- A word from our sponsor -

spot_img

Buzău, orașul înglodat în datorii. Drumul lui Constantin Toma, de la o căruță cu pepeni, la falimentarea unui oraș. Ascensiunea unui escroc

Constantin Toma a pozat, ani de zile, în „milionar”. Să ne aducem aminte cât de mult timp s-a lăudat și s-a folosit de această etichetă ca să se strecoare în Primăria Buzău. Șmecheria a ținut pentru că buzoienii, ca orice alți românii de fapt, preferă să creadă în iluzii şi să uite ce nu le place. În fapt, statutul lui Constantin Toma din top Forbes a ținut doar o vară. Odată cu obținerea funcției de primar al Buzăului, și...