Se anunță vremuri grele pentru Viorica Dăncilă, premierul României și președintele Partidului Social Democrat (PSD). Mult așteptata moțiune de cenzură depusă de Opoziție va decide nu doar soarta Guvernului condus de Viorica Dăncilă, ci și soarta liderului PSD. Potrivit unor surse politice, se pregătește un puci în interiorul PSD, imediat după votul pe moțiune de cenzură.
Citește și: Alexandru Cumpănașu, un individ bine păzit! Paza și transportul lui Alexandru Cumpănașu, din bani publici, reprezintă informații clasificate, anunță Jandarmeria
Mai mulți lideri social-democrați, nemulțumiți de Viorica Dăncilă și de poziționarea acesteia în sondajele interne pentru alegerile prezidențiale, își vor exprima public îngrijorările. Voci grele din PSD se pregătesc, astfel, să declare că Viorica Dăncilă este cel mai slab candidat al partidului la prezidențiale, astfel că nu o pot susține în cursa pentru Cotroceni.
4 tabere, în lupta pentru șefia PSD
În fapt, cei nemulțumiți de Viorica Dăncilă vor să preia partidul imediat după moțiune și să mute o parte din electoratul PSD către candidatul PRO România-ALDE la alegerile prezidențiale, Mircea Diaconu. Prima tabără care râvnește la funcția de președinte al PSD este formată din președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, și senatorul Paul Stănescu.
În mai multe discuții private, atât Ciolacu, cât și Stănescu le-ar fi spus colegilor că Viorica Dăncilă pleacă în acest moment cu șansa a doua în cursa prezidențială și că sunt mai multe șanse ca PSD să piardă alegerile, decât să le câștige.
Citește și: Cine sunt deputații care au propus alegerea perioadei de suspendare a carnetelor de șofer. Adrian Mocanu și Alexandru Băișanu aveau permisele suspendate când au scris legea
A doua tabără care își dorește să preia conducerea partidului este cea formată în jurul secretarului general al PSD, Mihai Fifor, unul dintre cei mai apropiați oameni ai Vioricăi Dăncilă. Nici Orlando Teodorovici nu și-a abandonat visul de a ajunge președinte al PSD, astfel că actualul ministru al Finanțelor se pregătește să strângă susținere în rândul social-democraților, în eventualitatea în care Viorica Dăncilă va fi nevoită să se retragă.
Și echipa foștilor fideli ai lui Liviu Dragnea, formată în jurul Olguței Vasilescu și a lui Codrin Ștefănescu, râvnește la fotoliul Vioricăi Dăncilă. Amintim că Ștefănescu a fost înlăturat din funcția de secretar general imediat după ce Viorica Dăncilă a preluat conducerea partidului, iar la Congres nu a reușit să recâștige postul, adjudecat de Mihai Fifor.
Pe 4 iulie, Comitetul Executiv Național al PSD a decis suspendarea din partid pe timp de șase luni a primarului sectorului 3, Robert Negoiță, și înlăturarea de la conducerea grupului senatorial al PSD a lui Șerban Nicolae.
Citește și: Ai noștri, ca brazii! Scandalul din USR Vrancea dă în clocot! Cosmin Timofte, liderul filialei vrâncene își va depune mandatul ca urmare a matrapazlâcurilor și a tensiunilor apărute în partid. Cine salvează USR
Imediat, Ștefănescu a susținut că există ”o listă neagră” a pesediștilor neagreați de noua conducere și care vor fi îndepărtați din funcții. ”Mi-au spus câțiva colegi de încredere că a apărut în partid Lista Neagra din PSD. Am făcut rost de ea. M-am uitat peste numele de acolo. Sunteți toți!”, a scris Codrin Ștefănescu pe Facebook.
Moțiunea de cenzură pe care au anunțat-o cei de la PNL este singura modalitate prin care Guvernul Dăncilă ar putea fi schimbat. Cu 233 de voturi, Opoziția ar putea dărâma Executivul și ar muta jocul politic la Cotroceni. Este prima moțiune din 2017 încoace despre care liderii opoziției spun că ar avea șanse.
„De această dată avem șanse, nu ne jucăm de-a moțiunea”, a susținut recent Ludovic Orban.
Opoziția trebuie să strângă 233 de voturi
Potrivit procedurii parlamentare, o moțiune de cenzură poate fi iniţiată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii. Pentru a fi adoptată, o moțiune de cenzură are nevoie de votul majorității deputaților şi senatorilor, în acest caz 233 de voturi, în contextul în care Parlamentul are un număr total de 465 de senatori şi deputați.