21.6 C
Buzău
luni, 26 iulie, 2021
luni, 26 iulie, 2021
21.6 C
Buzău

Paul Lambrino și războiul de capturare a statului după ’89 | Cum a devenit „prințul” fugar al României „moștenitorul” Regelui Carol al II-lea. Radiografia unei averi obținute peste noapte

ești aiciSPECIALDezvăluiriPaul Lambrino și războiul de capturare a statului după '89 | Cum a devenit „prințul” fugar al României „moștenitorul” Regelui Carol al II-lea. Radiografia unei averi obținute peste noapte
spot_img

Al României Paul Philippe. Acesta este numele din buletin al lui Paul Lambrino, autointitulat prinț, condamnat la trei ani și patru luni de închisoare pentru dare de mită și trafic de influență. Al României Paul Philippe este fiul lui Mircea Grigore Lambrino, fiul lui Carol al II-lea, rezultat din căsătoria nelegitimă cu Zizi Lambrino. Condamnat definitiv la trei ani și patru luni de închisoare cu executare în dosarul „Ferma Băneasa”, Paul Al României este de negăsit, fiind dat în urmărire generală de Poliția Română.

Basmul lui Paul Lambrino – 3 ani și 4 luni de închisoare. Paul-Philippe al României sau Paul-Philippe de Hohenzollern sau Prințul Paul Philippe al României sau Alteța Sa Regală, Prințul Paul Philippe al României, oricare ar fi numele omului, Paul Lambrino are o poveste care spune în mare parte basmul parvenitului de după ’89, când cumpărarea de drepturi litigioase a fost un fenomen în fața căruia autoritățile din România nu au știut sau nu au vrut să se apere. 

Din cauza birocrației și a altor piedici, moștenitorii au ales să-și vândă drepturile pe sume relativ modice față de valoarea proprietăților la care aveau dreptul. Cei care le cumpărau, samsarii, obțineau apoi de la stat proprietăți mai mari sau despăgubiri și mai însemnate decât cele la care ar fi avut dreptul. Așa a ajuns „moștenitor” al unor terenuri ori case și Paul Lambrino, scrie Marian Păvălașc pe site-ul Europa Liberă.

Citește și: Contemporan cu scursurile și penalii Buzăului! Despre slugile, boschetarii și sicofanții de partid și de stat
  • O situație de cumpărare de drepturi litigioase este cel din dosarul denumit „Ferma Băneasa”, celebra retrocedare care a fost obiectul unei anchete a Direcției Naționale Anticorupție (DNA).
  • Prințul Paul nu a cerut instanțelor de judecată să-i dea cele 46 de hectare doar în baza faptului că ar fi nepotul lui Carol al II-lea, ci și în baza unui act prin care acesta a cumpărat drepturi litigioase de moștenire.
  • Mai exact, conform procurorilor, Prințul Paul a încercat să își aroge bunuri care au aparținut membrilor familiei regale din calitatea de samsar de drepturi litigioase.

Concret, Paul Lambrino a revendicat cea mai mare parte a averii, nu doar ca fiu al lui Mircea Grigore Carol și nepot al lui Carol al II-lea, calitate care i-a fost recunoscută de judecătorii români de-abia în 2012. Însuși numele acestei persoane este în continuare controversat, având în vedere că „de România” ține exclusiv de dinastia „de România” și de hotărârea Regelui Mihai, șef al Casei Regale.

Statul român a ajuns în anii 1918/1919 la o înțelegere cu Zizi Lambrino, mama fiului natural al prințului moștenitor pe atunci Carol, Mircea, de a nu emite nici o pretenție de moștenire nici pe linia averii private, nici pe cea a succesiunii la tron. Autoritățile române i-au permis însă Lui Paul Phillipe Lambrino să folosească numele „de România”, în contextul în care președintele Traian Băsescu i-a devenit naș copilului lui Paul Phillipe, botezat Carol Ferdinand – trimitere ostentativă la dinastia regală a României. Pe de altă parte, animozitățile dintre familia regală și fostul președinte, Traian Băsescu, sunt de notorietate.

Citește și: Un fals grosolan, made PSD Buzău. Cum a reușit Buzăul să „bată” Parisul, de n-a mai rămas nici Perișul din el / Primarul Toma în extaz

Dar influența lui Paul Lambrino în România a început cu mult înainte ca Traian Băsescu să devină președinte.

După anul 2000, acesta a început să achiziționeze mai multe drepturi litigioase privind proprietăți care ar fi aparținut lui Carol al II-lea. Apoi s-a folosit de aceste drepturi pentru a intra în posesia unor bunuri care au aparținut bunicului său.

Paul Lambrino nu a putut cere direct moștenirea pentru că tatăl său, Mircea Grigore Carol, fiul natural, nelegitim al lui Carol al II-lea, nu i-a lăsat „o împuternicire specială pentru revendicarea unor bunuri în România, Carol Mircea Grigore manifestând în toată perioada dezinteres pentru astfel de demersuri”, susțin procurorii DNA în ancheta privind retrocedarea fermei regale din Băneasa. Lucru de înțeles având în vedere că Zizi Lambrino, fosta iubită a lui Carol al II-lea și mama lui Mircea Grigore, a respectat înțelegerea cu statul român de a nu emite pretenții, în schimbul unei dote generoase care i-a permis să trăiască Paris, fără nici un fel de griji financiare pentru tot restul vieții, și de asemenea, să îi asigure o bună educație copilului.

Citește și: Activistul buzoian, circul de două parale și incompetența Poliției buzoiene. Cine este „luptătorul cu mafia” din Buzău și ce vrea mușchii lui

Nepotul însă a ignorat complet vechiul gentleman agreement și a revendicat ceea ce nici tatăl său, nici măcar Regele Mihai nu au revendicat, acesta din urmă având drepturi directe asupra proprietăților lui Carol al II-lea ca fiu legitim și moștenitor al Coroanei. Mihai I a revendicat numai proprietățile pe care le cumpărase direct, mai exact domeniul de la Săvârșin și domeniul Peleș, lăsat lui direct moștenire de către Regele Unirii, Ferdinand.

Revenind la Paul Lambrino, reamintim că în acest dosar al Fermei Băneasa, prințul a fost condamnat definitiv la o pedeapsă cu 3 ani și 4 luni de închisoare și este dat în urmărire generală pentru că a fugit din România înainte de anunțarea pedepsei. Paul, alături de alte persoane, au fost găsite vinovate de judecătorii Curții Supreme, în decembrie 2020, de faptul că ar fi aranjat acte prin care au cerut retrocedarea Fermei Băneasa și astfel au prejudiciat statul cu peste 130 de milioane de lei. Decizia instanței este definitivă și executorie.

Asta pentru că la moartea fostului rege (anul 1953), moștenitoarea testamentară a acestuia a fost soția sa de atunci, Elena Lupescu, așa cum reiese din motivarea Curții Supreme și din rechizitoriul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) privind moștenirea Fermei Băneasa. Carol nu a vrut să lase nimic celor doi fii, Mihai, fiul legitim, și Mircea, cel nelegitim.

Testamentul Elenei Lupescu

Unica moștenitoare testamentară a Elenei Lupescu a fost prietena acesteia, Monique Urdăreanu – soţia mareșalului Palatului, Ernest Urdăreanu. Elena Lupescu a murit în 1977, iar Monique Urdăreanu în 2002.

Cu 11 ani înainte să moară, aceasta i-a vândut lui Paul drepturile asupra moștenirii lui Carol al II-lea, așa cum reiese din documentele consultate de Europa Liberă.

Din copia testamentului Elenei Lupescu, reiese că aceasta s-a prezentat pe 24 octombrie 1966, la ora 16.00 la notarul Jean-Rene Gampart din Geneva, unde și-a încheiat ultima variantă de testament.

„Revoc și anulez orice dispoziție testamentară anterioară celei prezente. Institui ca moștenitoare unică și universală a mea pe doamna Monique Urdărianu, născută Cook, soția domnului Ernest Urdăreanu, domiciliată la Estoril (Portugalia)”, este scris în acest testament.

Apoi, Paul Lambrino a cumpărat, în 2002, drepturile litigioase de la Monique Urdăreanu cu suma de 50.000 de dolari. Așa că Paul de România a susținut că moștenește averea regală, dar ar deține și partea de moștenire care i-a revenit lui Monique Urdăreanu (urmașa Elenei Lupescu).

Suspiciunea procurorilor: documentele lui Paul Lambrino ar fi false

În rechizitoriul Dosarului Fermei Băneasa, procurorii consemnează că bănuiesc că toate documentele prin care Prințul Paul a cerut retrocedarea proprietății ar fi false.

Astfel, „Prințul Paul şi-a rezolvat înscrisuri, aparent provenite de la Elena Lupescu sau moștenitoarea acesteia, Monique Urdărianu, din care să rezulte că ar fi dobândit drepturile succesorale ale acesteia asupra bunurilor moștenite în România de la Carol al II lea”, susțin procurorii.

„Parchetul susține că actul de vânzare-cumpărare al drepturilor succesorale invocat şi depus de Prințul Paul ca temei al pretențiilor sale asupra acestor bunuri este fictiv (…) asupra ambelor acte existând suspiciunea că nu ar reprezenta voința reală a vânzătoarei/donatarei Monique Urdărianu”, rețin și judecătorii Curții Supreme în motivarea deciziei din decembrie 2020, decizie prin care au stabilit că tentativa de retrocedare a fost făcută prin falsuri și i-a condamnat pe toți cei implicați.

„Drepturile” nici nu ar fi fost plătite

„Oricum, din actele dosarului rezultă fără dubiu că inculpatul nu a plătit o sumă de bani în schimbul drepturilor pretins transmise, actul prezentat pentru justificarea pretențiilor neputând valora astfel vânzare-cumpărare”, mai notează procurorii DNA în rechizitoriul anchetei privind Ferma Băneasa.

Cu toate acestea, judecătorii susțin că lipsa probelor din care să rezulte că Prințul Paul a plătit cei 50.000 de dolari pentru drepturile litigioase ale lui Monique Urdăreanu nu atrage și anularea acestui document, în condițiile în care aceasta a murit după un an de la încheierea acestui contract.

„Din punct de vedere juridic, eventuala neachitare a prețului aferent unui Contract de vânzare-cumpărare autentic nu poate conduce automat la concluzia că actul ar fi simulat sau că nu poate valora vânzare-cumpărare. Simulația în sine nu este sancționată cu nulitatea și nici nu este ilegală”, scriu judecătorii Curții Supreme.

De ce drepturile litigioase nu l-au ajutat pe Prințul Paul

Europa Liberă a consultat motivarea Înaltei Curți de Casație și Justiție din care reiese că Prințul Paul a acționat și ca un samsar de drepturi litigioase.

În privința dreptului de moștenire asupra averii lui Carol al II-lea, în motivarea instanței se precizează următoarele fapte care au dus la condamnarea Prințului Paul:

  • „Contractul de vânzare-cumpărare de drepturi succesorale a fost autentificat sub nr.1489 din 2.08.2001 în Lisabona, Portugalia”.
  • „Chiar dacă s-ar reține valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare, Paul Al României nu a dobândit calitatea de moștenitor testamentar a fostei soţii a fostului rege Carol al II-lea, Elena Lupescu, în sensul avut în vedere de Legea nr.10/2001”.
  • „Potrivit testamentului Elenei Lupescu, a cărui traducere se află doar în copie simplă la dosar, unica moștenitoare testamentară a fost desemnată Monique Urdărianu, care era în viaţă la data de 14.02.2002, când a expirat termenul de depunere a notificărilor în baza Legii nr.10/2001”.
Citește și: Satul lui Dumnezeu. Sfântu Gheorghe, Tulcea, una din cele mai frumoase destinații din Dobrogea. Locuri de vizitat
  • „În privința obiectului contractului de vânzare-cumpărare de drepturi succesorale, acesta a vizat doar o parte din bunurile Elenei Lupescu, respectiv bunurile lăsate şi existente pe teritoriul statului român de către Prințesa Elena de România, în condițiile în care aceasta a trăit împreună cu fostul rege şi a decedat în Portugalia”.
  • „Potrivit certificatului depus la dosar, fostul rege Carol al-II-lea s-a căsătorit cu Elena Lupescu la 3.07.1947, astfel încât fosta Fermă Regală Băneasa, care ar fi fost dobândită prin trei acte încheiate în 1931, 1936 şi 1940nu i-a aparținut niciodată acesteia, nefiind un bun lăsat pe teritoriul statului român de către Elena Lupescu”.
  • „Mai mult, în realitate, la data preluării bunului de către stat, averea fostului rege Carol al II-lea, inclusiv fosta Fermă Regală Băneasa, era sub sechestru încă din anul 1940, care fusese instituit prin Decretul-lege nr.3767 din același an”.
  • „Rezultă așadar că, odată cu instituirea sechestrului, fostul suveran nu a mai exercitat niciunul dintre atributele dreptului de proprietate (posesie, folosință, dispoziție) asupra fostei Fermei Regale, aceasta fiind preluată de facto de către Statul Român încă din anul 1940 şi doar formal prin Decretul nr.38/1948”.

„Paul este nevinovat”

„Paul este și s-a considerat nevinovat. Vom folosi toate căile legale care ne stau la dispoziție pentru a demonstra acest lucru. El nu a fugit din țară în urma condamnării, ci a plecat in Portugalia, unde a deschis un proces de succesiune”, a declarat soția sa, Lia, imediat după condamnarea din decembrie 2020, într-un interviu la Antena 3.

Florin Ghiulbenghian, un apropiat al familiei, a explicat la Europa Liberă că, la sfârșitul anului trecut, Prințul Paul „a fost in Portugalia pentru a se ocupa de actele succesorale. Prințesa, după decizie, am înțeles că nici ea, nici ceilalți membri nu au luat legătura cu Paul dintr-un motiv foarte simplu – conform normelor de procedura, Serviciul de urmăriri din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, are dreptul să localizeze folosind orice mijloace legale la dispoziție”.

„Astfel încât ăștia încearcă – bănuiesc – să nu permită localizarea lui în baza contactelor directe cu familia. Prințesa Lia e afectată și consideră sentința nejustificată și dureroasa. Prințul Paul nu mi-a menționat niciodată că, în cazul unei condamnări, ar avea de gând să plece. Sunt probleme pe care orice posibil condamnat și le păstrează doar pentru el”, a afirmat Florin Ghiulbenghian.

Potrivit acestuia, grupul de avocați care îl consiliază pe prinț pregătește documentele pentru revizuirea excepțională a sentinței, precum și pentru calea de atac la CEDO, dar și la alte instituții.

„Paul și-a menținut tot timpul nevinovăția, a insistat pe ea, și acuma consideră că este nevinovat. La baza deciziei stă o afirmație a procurorilor DNA cel puțin amuzantă cum că nu ar fi moștenitorul legal al lui Carol al II-lea sau că în momentul în care a cerut o parte a restituirilor nu era moștenitorul legal”, a mai spus Ghiulbenghian.

Paul Lambrino, prințul care nu face parte din Casa Regală

Paul Lambrino a devenit Prințul Paul în anul 2012, după ce Înalta Curte a menținut o decizie a Tribunalului Teleorman, acolo unde acesta ceruse să se recunoască faptul că este nepotul legitim al lui Carol al II-lea.

Cu toate acestea, Prințul Paul nu face parte din Familia Regală și nu poate cere bunuri deținute de Casa Regală.

„Regele Ferdinand a lăsat în testament şi bunurile, cum ar fi domeniul Peleș şi moșia Sinaia, acestea sunt cele două bunuri importante, le-a lăsat inițial lui Carol al II-lea, dar când a văzut că acesta renunță la tron, că e neserios şi că vrea să plece din ţară, l-a dezmoștenit. A făcut un codicil la testament în care a spus: aceste bunuri rămân nepotului meu Mihai, iar tu, fiul meu, vei pleca din ţară cu bunuri mobile, în efecte şi în bani, partea ta legală, ca şi ceilalţi copii, şi cel puţin 10 ani de-acum să nu mai vii în ţară şi să tulburi apele constituționale româneşti. S-a făcut un act de partaj, Carol şi-a luat ce avea de luat, a plecat din ţară şi a recunoscut acest partaj pe care l-a semnat sub numele de Carol Caraiman, fiindcă şi-a luat un nume burghez”, ne-au explicat apropiați ai Casei Regale.

Testamentul lui Carol al II-lea

Paul Lambrino
Împărțirea averii lui Carol al-II-lea.

Europa Liberă a intrat în posesia testamentului lui Carol al-II-lea. Din acest documente reiese că averea sa era de: 841.470 de dolari în anul 1953, atunci când acesta a murit la Lisabona. Din această sumă:

  • Elena, Prințesa României, administrator al bunurilor, a primit 210.435 de dolari;
  • Mihai de Hohenzollern, fiul lui Carol al II-lea, a primit 315.652 de dolari;
  • Mircea Lambrino sau Mircea de Hohenzollern, fiul lui Carol al-II-lea, a primit 315.652 de dolari.

Averea Casei Regale

Averea acesteia era evaluată în 2015, conform estimărilor din Top 300 Capital, la 58-60 de milioane de euro. Averea Casei Regale este administrată de Consiliul Regal.

Casa Regală a României deține Domeniul Regal Sinaia (Castelul Peleș, Castelul Pelișor şi Castelul Foișor), retrocedat în 2008, şi Domeniul Regal Săvârșin, retrocedat în 2001. (Valoarea estimată a domeniului de la Peleș ar fi de 150 de milioane de euro).

Palatul Elisabeta a fost oferit ca reședință oficială permanentă a Regelui Mihai, în calitate de fost şef de stat, dar nu se află în proprietatea sa.

În plus, Casa Regală mai deține aproape 20.000 de hectare de pădure, trei imobile şi un teren în București, un imobil şi terenuri în Poiana Țapului, câteva cabane şi cantoane în Azuga-Predeal şi zeci de kilometri de drumuri forestiere, proprietăți care i-au fost retrocedate.

În 1948, toate bunurile Casei Regale a României au fost confiscate şi trecute prin decret în proprietatea statului. Este vorba despre șase castele (Castelul Curtea de Argeș, Castelul Săvârșin, Castelul Bran, Castelul Mediașul Aurit, Castelul Peleș, Castelul Mănești), cinci palate (Palatul „Cetatea de nisip”, Palatul Elisabeta, Palatul din Calea Victoriei, Palatul Cotroceni, Palatul Snagov), plus Cazarma din Curtea Palatului din Calea Victoriei, peste 15.000 ha de teren agricol, peste 137.000 ha de teren forestier, sute de vile, imobile, corpuri de clădiri urbane şi rurale, case de vânătoare şi cabane.

Dacă vă plac materialele publicate, vă invităm să ne urmăriți și pe pagina noastră de Facebook.

- Reclama ta poate fi aici! -

spot_img

ATENȚIONARE

EXPRESS SUD-EST dorește ca acest site să fie un spațiu al discuțiilor civilizate, al comentariilor de bun simț. Din acest motiv, cei care postează comentarii la articole trebuie să respecte următoarele reguli:
1. Să se refere doar la articolul la care postează comentarii.
2. Să folosească un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legătură cu textul.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.
Abaterile repetate vor avea drept consecință interdicția accesului la aceasta facilitate a site-ului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Buzăul cu Țintești în frunte. Cum vrea liberalul Bolojan să se unească cu pesedistul Toma San

Proiectul „Buzăul cu Țintești în frunte” prinde viață. Liberalul Bolojan vine la Buzău (fieful PSD și al lui Ciolacu) să se unească cu pesedistul Toma San. Buzăul cu Țintești în...

EDITORIAL

Buzăul cu Țintești în frunte. Cum vrea liberalul Bolojan să se unească cu pesedistul Toma San

Proiectul „Buzăul cu Țintești în frunte” prinde viață. Liberalul Bolojan vine la Buzău (fieful PSD și al lui Ciolacu) să se unească cu pesedistul Toma San. Buzăul cu Țintești în frunte După modelul „Ciolacu a făcut pentru Buzău ce n-a făcut nimeni”, un eșec major al baronului Ciolacu povestit pentru fraieri drept o mare victorie, și la nivelul municipiului Buzău primarul...

ULTIMA ORĂ