vineri, 14 iunie 2024
19 C
Buzău
spot_img

România

19 C
Buzău
vineri, 14 iunie 2024
19 C
Buzău
Ești aiciBrăilaViitorul elevilor, „îngropat” de bani și de „prestigiul” unității de învățământ. Despre...

Despre Express Sud-Est


New York Times: „Cine sunt băieții ăștia? Niște mâzgălitori obosiți de pe net?”
The Guardian: „Nu am auzit niciodată de Express Sud-Est. Nu ne interesează.”
Le Monde: „Ăștia care scriu sunt români? Ce au furat?”

Viitorul elevilor, „îngropat” de bani și de „prestigiul” unității de învățământ. Despre „Fenomenul Brăila“ și cum reușește administrația PSD să pună „bomboane” de 10 pe coliva învățământului românesc

La examenul de Bacalaureat trebuie să participe doar elevii cel mai bine pregătiți, sau trebuie să fie un examen la care toți pot obține rezultate mai mult sau mai puțin bune? Este mai important prestigiul unității de învățământ sau șansa unui copil de a progresa?

Sunt întrebări lansate în spațiul public, recent, după ultimele sesiuni de Evaluare Națională și de Bacalaureat.

Citește și: Cum „construiește” PSD spitale pe bandă rulantă. Singura secție de „arși” din Mureș a fost desființată, fiind înlocuită cu una de reconstrucție mamară, în condițiile în care mai există o astfel de secție în județ

Și toate fac legătura cu un exemplu din ultimii ani, ce a căpătat în spațiul mediatic denumirea de „Fenomenul Brăila“. Și anul acesta, Brăila se poate mândri cu o rată de promovare mult peste medie la examenul de Bacalaureat, că se află în topul județelor cu cele mai multe licee la care au intrat elevi cu media 10 și cu un procent de peste 90% școlari care au obținut minimum media 5 la Evaluarea Națională.

În același timp, Brăila se remarcă drept județul cu cea mai mare diferență între numărul de elevi ce terminau ciclul liceal sau gimnazial și se puteau înscrie la Bacalaureat și numărul de candidați prezenți pe liste.

O organizație nonguvernamentală a acuzat presiunea conducerilor și a profesorilor din județul Brăila că descurajează înscrierea la examenele naționale a copiilor care nu au rezultate foarte bune în timpul anilor de studiu. Aici apare prima problemă. Aceste examene nu sunt gândite, prin definiție, ca probe pentru mare performanță, ca olimpiade. De aceea există și Bacalaureat separat pentru olimpici. Și în niciun caz nu trebuie să fie o competiție între unitățile de învățământ pentru cele mai bune medii obținute de elevii lor. Cel puțin, nu în acest mod. Nu prin interzicerea accesului copiilor la aceste probe.

Citește și: „Omul lui Putin”, în Guvern și la vârful PSD? Acuzații explozive pentru Teodorovici, un pesedist pe care-l doare în Sulina de dezvăluirile noastre de pe Facebook

Un elev care a obținut, pe bună dreptate, medii ce i-au permis să promoveze anii de studiu trebuie să aibă șansa de a progresa, deci, implicit, să participe la aceste examene naționale. Iar profesorii nu trebuie să devină mai drastici, astfel încât să lase mai mulți corigenți, de teama rezultatelor copiilor la aceste probe. Materia, programa, din fiecare an de studiu nu este echivalentul probelor de la examenele naționale. Diferența dintre acești copii trebuie făcută la momentul potrivit. Fără forțări care, să fim sinceri, vin tot pe presiune politică.

Mai exact, problema pleacă tot de la centru și se desfășoară, cu tentacule periculoase, în teritoriu. Cei din fruntea Ministerului Educației Naționale se contrazic singuri. Pe de o parte, invocă rolul acestor examene naționale și șansa egală pentru elevi; pe de alta, tot ei pun presiune pentru rezultate care să lase impresia de performanță și eficiență a învățământului românesc. Iar acest lucru este realizat prin ordine ce reglementează evaluarea conducerilor inspectoratelor școlare, a școlilor și a cadrelor didactice.

Inspectorii, directorii de școli și profesorii primesc punctaje importante la evaluarea lor (ce contează pentru păstrarea postului, evitarea restrângerii, promovare sau obținerea unei gradații de merit) pentru rezultatele elevilor la aceste examene naționale. Pe scurt, cei care s-au perindat pe la conducerea Ministerului Educației nu spun ca doar elevii ce pot obține rezultate bune să participe la aceste probe, dar… trebuie.

Citește și: Bate un vânt rece de baltă dinspre Bruxelles peste corupția de la București. Franța NU-ȘI RETRAGE candidatul, dar O VA SUSȚINE pe Kovesi pentru șefia Parchetului european

Și mai este un fenomen, pe care organizațiile nonguvernamentale nu l-au sesizat. Diferența dintre numărul de elevi ce puteau participa la examenele naționale, după absolvirea ciclului de învățământ, și cei înscriși pe liste nu este dată doar de cei lăsați corigenți sau care nu au candidat, cu sau fără presiunea profesorilor. Mai există un fenomen, ce se manifestă de foarte mulți ani, dar la care toți cei ce au condus soarta școlii românești nu au vrut să reacționeze. Și nu îi bănuiesc de necunoștință de cauză.

Este vorba despre elevii înscriși fictiv în învățământul obligatoriu. Sunt copii proveniți din familii defavorizate, despre care se știe că nu se prezintă la școală (și nu se deranjează nimeni să-i determine să vină) sau despre cei plecați în străinătate. Dar, pentru o „mică atenție“ acordată părinților sau chiar în lipsa acestora, sunt înmatriculați în învățământul românesc de unități de stat sau private. Motivele sunt simple: finanțarea per elev a unităților de învățământ și justificarea unor norme didactice.

Citește și: Nicușor Constantinescu o să-i țină de urât, mult timp, lui Mazăre. Fostul președinte al Consiliului Județean Constanța a fost condamnat, azi, la 10 ani de închisoare cu executare. Decizia ICCJ este definitivă

În județul Brăila, atât de mediatizat după aceste examene, la Evaluarea Națională, spre exemplu, diferența dintre numărul elevilor înmatriculați în clasa a VIII-a și cei înscriși la probă a fost de peste 600. Și nu toți acești elevi au rămas corigenți. Dar nu se putea rata finanțarea. Este atât în interesul unităților de învățământ, cât și al Inspectoratului Școlar Județean Brăila.

Probabil de aceea inspectorul școlar general al acestui județ susține public că, într-adevăr, există un „Fenomen Brăila“, dar acesta este unul „al performanței“.

Aparent, performanța se înțelege cu totul altfel în sistemul de educație românesc din zilele noastre, cel puțin din punctul de vedere al celor ajunși, într-un fel sau altul, la conducerea centrală sau la cele regionale ale Învățământului. (Sursa: romanialibera.ro)

Dacă ți-a plăcut acest articol, dă-ne un „LIKE” pe pagina noastră de Facebook.

Întrucât suntem CENZURAȚI pe FACEBOOK, ne poți urmări investigațiile și reportajele și pe GoogleNews. Nu te costă nimic, dar ajuți astfel niște ziariști idealiști care se încăpățânează, încă, să creadă că își pot face meseria fără patroni și fără interese ascunse. 

Express Sud-Est.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială, care nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice. Puteți să ne sprijiniți prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Donează prin Transfer Bancar

CONTURI BANCARE:
IBAN RO34BTRLRONCRT0CE8518001, în lei
IBAN RO78BTRLEURCRT0CE8518001, în euro

Deschise la Banca Transilvania

Doriți să primiți notificări ori de câte ori postăm ceva nou?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Preluarea textelor de pe paginile EXPRESS SUD-EST se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe EXPRESS SUD-EST sunt protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului. Preluarea integrală a materialelor EXPRESS SUD-EST se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

- A word from our sponsor -

spot_img

News

EXPRESS SUD-EST

Editorial

George Lixandru
GEORGE LIXANDRU

Tinere, averea ta e țara de mâine! Ieși la vot! Nu-i lăsa pe martalogii din PSD să ți-o fure!

Când suntem tineri, viața noastră e atât de puternică și bogată, încât ce se întâmplă în exterior pălește. Iar pofta de viață și speranța unor visuri împlinite sunt mult mai puternice decât realitatea înconjurătoare. Totuși, ce se întâmplă în exterior – în cazul nostru orașul Buzău, comunele, județul Buzău – ne influențează viața fără să simțim. Și ajungem să intrăm în viață, în viața aia reală, de după facultate, și să avem de-a face cu toate problemele pe care tinerețea noastră le-a neglijat și care, acuma, pac, ne lovesc frontal. Tinere, averea ta e țara de mâine! Ieși la vot! Nu-i lăsa pe martalogii din PSD să ți-o fure! Chiar dacă azi nu te gândești că vei avea nevoie de...

Dezvăluiri

Sorina Docuz și legăturile periculoase cu comuna Racovițeni din Buzău, epicentrul rețelei de firme care sub protecția premierului Ciolacu sug zeci de milioane de...

O întreagă rețea de indivizi care provin din comuna Racovițeni, județul Buzău, și care are directă legătură cu Sorina Docuz, fosta soție a lui Robert Negoiță și apropiată a premierului Marcel Ciolacu, a primit contracte de la primăria Sector 3 condusă de Robert Negoiță, fostul soț al Sorinei. Numele implicate și firmele din cadrul rețele organizate au fost documentate de G4Media.ro pe parcursul mai multor luni. Un aport esențial l-a avut o sursă apropiată afacerii din Sectorul 3. G4Media a scris că în noiembrie anul trecut, primăria sectorului...
spot_img

REPORTAJ

Ianca, orașul fantomatic din...

Unitatea de la Ianca a fost 58 de ani elita aviaţiei militare. Acum seamănă cu piramidele mayaşilor din junglă. Ultimii 22 de colonişti de aici merg 5 km ca să-şi cumpere o pâine. E o lungă penitenţă, cea mai plictisitoare din lume. E ca o pedeapsă de 20 de ani la solitudine, pleci capul şi încerci să rezişti, n-ai unde să fugi, n-ai unde să scapi. Câteva familii, le numeri pe degetele de la mâini, îşi contemplă finalul printre ruinele fostei unităţi militare de aviaţie Ianca, într-un decor fantomatic din...

Focurile Vii, locul de baștină a Flăcării olimpice....

Focurile Vii. Un fenomen rar, o locație superbă, un loc cu iz de legendă, chiar mitic dacă este să-i credem pe cei care spun că a inspirat Flacăra Olimpică… Toate acestea sunt ascunse însă de o infrastructură jalnică, fapt ce a dus la o situație caracteristică pentru întreg turismul românesc. Fenomenul natural de la Focurile Vii, din județul Buzău, este puțin cunoscut turiștilor din țară şi străinătate şi nu este deloc promovat în circuitele turistice...

Anchete

Nehoiu, orașul cu lacăte pe speranță

Nehoiu, orașul care, înainte de revoluție, era o bijuterie a județului Buzău, trece printr-unul dintre cele mai grele momente ale existenței sale. După ce fabrica de prelucrare a cherestelei Foresta a încăput pe mâinile afaceristului sirian Omar Hayssam, sub oblăduirea prefectului Ion Vasile și a primarului Alexandru Corcodel, orașul s-a prăbușit, scăderea iremediabilă a nivelului de trai aducând sărăcie, șomaj şi lipsa oricărei perspective pentru localnici. Altfel, localitatea în care trăiesc în jur de 14.000 de suflete se află...

- A word from our sponsor -

spot_img

Buzău, orașul înglodat în datorii. Drumul lui Constantin Toma, de la o căruță cu pepeni, la falimentarea unui oraș. Ascensiunea unui escroc

Constantin Toma a pozat, ani de zile, în „milionar”. Să ne aducem aminte cât de mult timp s-a lăudat și s-a folosit de această etichetă ca să se strecoare în Primăria Buzău. Șmecheria a ținut pentru că buzoienii, ca orice alți românii de fapt, preferă să creadă în iluzii şi să uite ce nu le place. În fapt, statutul lui Constantin Toma din top Forbes a ținut doar o vară. Odată cu obținerea funcției de primar al Buzăului, și...