Victoria Laurei Codruța Kovesi la CEDO are o mulțime de semnificații. În primul rând, este o victorie în fața unui abuz comis prin revocarea sa din funcția de procuror-șef DNA de către guvernul condus de Liviu Dragnea, dar și de o victorie împotriva Curții Constituționale (CCR), cea care a confirmat practic, prin decizia sa, revocarea ei din funcție. Apoi, este o victorie de ordin moral în raport cu sistematicele hărțuieli și presiuni politice la care a fost a fost supusă în ultimii ani.
Victoria Laurei Codruța Kovesi la CEDO arată cu degetul spre abuzurile oamenilor politici și ale partidelor politice aflate vremelnic la conducerea României, instanța europeană dându-i dreptate fostei șefe a Direcției Naționale Anticorupție în două puncte importante: a spus că i-a fost încălcat dreptul de a merge în instanță pentru a se apăra, drept garantat de articolul 6. 1 din Convenție, dar și dreptul la libera exprimare a opiniilor, pornind de la acuzația fostului ministru al Justiției, Tudorel Toader, care a notat în raportul care a stat la baza revocării că fosta șefă a DNA și-a încălcat atribuțiile făcând declarații presei internaționale.
Citește și: Ionuț Apostu și „IMACULATURA” din Primăria Buzău! Toma a vrut să-l angajeze pe Caragiale ca purtător cu vorba, dar din cauză de faliment s-a mulțumit cu Ionuț Aprostu, scuzați, Apostu. Despre istoria unui comunicat de șpresă și golănașii, looserii și țuțării care conduc municipiul Buzău
De altfel, hotărârea CEDO conține critici apăsate la adresa deciziei Curții Constituționale. De exemplu, se spune că Înalta Curte trebuia să aibă dreptul de a verifica fondul deciziei de revocare, fapt care contrazice decizia din 2018 a CCR, care exclude o astfel de prerogativă judiciară. Legislația națională nu exclude controlul judiciar al revocării, spune CEDO, contrazicând astfel concluzia CCR, conform căreia Constituția nu prevede acest drept al instanței de contencios administrativ.
De altfel, încă de la vremea respectivă decizia CCR a fost criticată de o bună parte a magistraților, constituționaliștilor și societății civile. Curtea Constituțională a fost acuzată în repetate rânduri de politizare atât în contextul cazului Kovesi, cât și din cauza deciziilor prin care a consfințit modificările operate de fostul executiv PSD la legile justiției și la Codurile penale. Sunt lucrurile care i-au adus critici și din partea Comisiei europene, prin ultimele rapoarte din Mecanismul de Control și Verificare (MCV).
Acum, după hotărârea CEDO, criticile la adresa CCR au devenit și mai contondente, președintele Iohannis a declarat că ea nu poate rămâne fără consecințe, Curtea fiind obligată să ”revizuiască de îndată decizia referitoare la revocarea doamnei Kovesi”, precum și alte decizii date doar pentru niște declarații, fie ele și politice. Klaus Iohannis se referă, probabil, la decizia referitoare la guvernul Orban. Totodată, a mai spus președintele, ”credibilitatea CCR este puternic zdruncinată de astfel de decizii controversate”, motiv pentru care se impune a ”reformă a Curții Constituționale”. Un subiect care revine periodic pe agenda publică.
Citește și: Lucian Romașcanu, un mitoman la cur-tea Ciolacului național. Folosindu-se de o imagine fake, purtătorul cu vorba al PSD îl acuză pe Iohannis că, în cursul unei vizite în Harghita, a ascultat Imnul Secuiesc cu mâna la inimă / VIDEO
De reamintit că, după revocarea cerută insistent de fostul ministru al justiției, Tudorel Toader, după presiunile făcute de fostul premier Liviu Dragnea, acum aflat în închisoare cu o condamnare de 3 ani și jumătate pentru corupție, revocare refuzată în două rânduri de președintele Iohannis, guvernul a atacat acest refuz la CEDO. De fapt, așa cum a relatat presa, însuși Tudorel Toader ar fi fost cel care a contribuit la redactarea plângerii la CCR.
Acum, după decizia CEDO, fostul ministru se disculpă spunând că președintele nu a revocat-o pe Kovesi din funcție pe baza cererii sale, ci a executat o decizie a Curții Constituționale. Dar Curtea se apără, la rândul ei, susținând că decizia CEDO nu a fost dată în baza hotărârii CCR. Mai mult, Valer Dorneanu, președintele Curții, spune că aceasta nici măcar nu ar conține critici.
Pe de altă parte, Codruța Kovesi, susține acum, într-un mesaj adresat presei, așa cum a susținut de altfel și la vremea respectivă, că „revocarea mea a făcut parte dintr-o campanie de intimidare a sistemului judiciar, în încercarea de a descuraja lupta împotriva corupției”.
Victoria Laurei Codruța Kovesi la CEDO este și una de ordin moral
Citește și: Cartierul Poștă din municipiul Buzău a fost plasat în carantină! 19 buzoieni au fost testați pozitiv cu COVID-19. Cartierul plasat în carantină are o populație de circa 2.000 de locuitori
Victoria Codruței Kovesi la CEDO este și una de ordin moral, în ultimă instanță, dacă se iau în calcul piedicile pe care au încercat, același Tudorel Toader și fostul guvern PSD, să-i le pună pentru a bloca alegerea ei ca procurorul șef al Parchetului European. A fost o perioadă dificilă, în care lui Kovesi i s-a deschis chiar și un dosar penal de către Secția de investigare a magistraților, fiindu-i interzisă ieșirea din țară exact în perioada în care aveau loc audierile pentru această funcție.
Laura Codruța Kovesi atrage atenția acum că hotărârea CEDO ”consolidează statutul tuturor magistraților din Europa și îi apără de ingerințe politice discreționare din partea reprezentanților altor puteri într-un moment în care independența celor care investighează corupția sau alte fapte grave este pusă sub semnul întrebării în mai multe locuri și în mai multe modalități”.Este ceea ce, de altfel, a susținut mereu laura Codruța Kovesi, că magistrații trebuie apărați de ingerințele politice și că procurorii DNA trebuie să continue să instrumenteze dosarele fără a se lăsa intimidați.
Primele efecte ale deciziei CEDO nu au întârziat să apară și nu e vorba de avalanșa de declarații politice în favoarea acesteia, ci în special de reacțiile magistraților. Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție consideră că se impune revizuirea ”legislației privind desemnarea judecătorilor Curții Constituționale a României, dar și a unora dintre competențele și procedurile derulate de acest organism constituțional, având în vedere și numeroasele trimiteri preliminare aflate pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene”.
Citește și: Marcel Vela, fratele geamăn al lui Marian Oprișan. Dezvăluiri terifiante despre cel de-al doilea om din statul român. De ce credem noi că mama lui Oprișan este și mama actualului ministru de interne
Ministrul justiției, Cătălin Predoiu, a făcut chiar un gest concret: a cerut Comisiei de la Veneția să-l elibereze pe Tudorel Toader din funcția deținută în comisie. „În urma consultărilor cu Prim-Ministrul României, ca urmare a implicațiilor Deciziei CEDO în cauza Kovesi împotriva României, privind credibilitatea angajamentului Guvernului României față de independența procurorilor și respectul regulilor de drept, Ministerul Justiției va înainta premierului propunerea ca Guvernul României să transmită Comisiei de la Veneția solicitarea de a aplica dispozițiile statutare ale Comisiei în privința domnului Tudorel Toader, respectiv eliberarea acestuia din funcția de membru al Comisiei de la Veneția”, se arată într-un comunicat al ministerului Justiției.
Reamintim că mandatul lui Tudorel Toader în cadrul Comisiei de la Veneția a fost prelungit în anul 2018, chiar în timpul exercitării mandatului de ministru al Justiției.
