25.8 C
Buzău
duminică, 25 iulie, 2021
duminică, 25 iulie, 2021
25.8 C
Buzău

Valer Dorneanu, președintele CCR, prins cu minciuni grave, prin care lezează statul de drept. „Rechizitoriul” care-l desființează pe Dorneanu, liderul unor „analfabeți funcțional și semidocți în capoate vișinii”

SourceAdevărul
ești aiciPOLITICĂLicheleValer Dorneanu, președintele CCR, prins cu minciuni grave, prin care lezează statul de drept. „Rechizitoriul” care-l desființează pe Dorneanu, liderul unor „analfabeți funcțional și semidocți în capoate vișinii”
spot_img

Jurnalistul Liviu Avram publică în Adevărul o amplă analiză asupra activității „infracționale” a lui Valer Dorneanu, liderul unor „analfabeți funcțional și semidocți în capoate vișinii”. Sunt evocate minciuni punctuale ale lui Dorneanu, prin care a manipulat documente și decizii care au afectat statul de drept.

„Prima dată l-am prins pe Valer Dorneanu mințind uluitor la începutul lui 2017, în contextul Ordonanței 13. Ca să o umilească pe judecătoarea care contestase Ordonanța 13 la CCR, Valer Dorneanu a strecurat în decizie o frază cum că aceasta nu ar fi respectat o anumită procedură obligatorie (nu intru în detalii tehnice), deși din actele dosarului aflat la CCR rezulta fix contrariul: judecătoarea respectase procedura cu asupra de măsură.

Valer Dorneanu, un mincinos patologic

Citește și: Cumulul pensiei cu salariul la stat a fost interzis azi de Guvernul Cîțu / Oricine poate ieși la pensie la 70 ani, dacă dorește. DOCUMENT

Şi afirm că Valer Dorneanu este autorul acelei minciuni pentru că el a fost judecător-raportor în acel caz, adică cel care gestionează bucătăria dosarului şi redactarea deciziei. Am întrebat atunci la CCR, oficial, de ce a fost strecurată o minciună atât de stridentă şi de ușor depistabilă într-o decizie definitivă şi general obligatorie.

Mi s-a răspuns, tot oficial, că nu e o informație de interes public“, arată Liviu Avram chiar la începutul analizei sale.

“Rechizitoriul” întocmit de Liviu Avram are un lung probatoriu care dovedește reaua credință a găștii conduse de Dorneanu, la CCR, axându-se pe ultimul război al acestei organizații anti românești cu CJUE.

Fragmente din analiza lui Liviu Avram:

După patru ani şi încă vreo câteva asemenea mistificări definitive şi general obligatorii, ne vine acum ultima, dar probabil că nu cea din urmă minciună pe care Valer Dorneanu se pregătește să o planteze într-o decizie CCR. Deocamdată, o găsim doar într-un comunicat emis marți şi care prefigurează un fel de declarație de război pe care Curtea Constituțională a României o înaintează Curții de Justiție a Uniunii Europene.

CCR a judecat marți, 8 iunie, o sesizare de neconstituționalitate privind Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ, Secția Specială), formulată încă din 2019 de trei asociații de magistrați – aceleași asociații care au obținut de la CJUE istorica decizie din 18 mai, care atestă obligativitatea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) şi care practic cere desființarea Secției Speciale.

Citește și: Buzău: „Mica Românie” a și mai nimicului PSD Buzău. Cum a băgat Petre Emanoil Neagu „Ținutul Buzăului” în UNESCO și în alte găuri numai de el știute. Ori despre cum se alege praful și pietrișul de minunile naturii din acest județ

Decizia CCR trebuia pronunţată încă din 20 mai, dar Parchetul General a cerut o amânare a pronunțării, astfel încât CCR să poată lua în considerație şi decizia CJUE ce tocmai venise două zile mai devreme. Parchetul spera la un aşa-numit „reviriment jurisprudențial” – adică spera ca CCR, în lumina deciziei CJUE, să-şi reconsidere atitudinea față de existența Secției Speciale, pe care a tot cocoloșit-o prin mai multe decizii anterioare. Aşa cum era de aşteptat, revirimentul n-a mai venit. CCR a zis din nou că nu e nimic în neregulă cu Secția Specială şi a respins excepțiile de neconstituționalitate ridicate de asociațiile de magistrați.

Juzii CCR din gașca Dorneanu, încă majoritari, au simțit nevoia să-şi regleze niscaiva conturi cu justiția europeană prin intermediul comunicatului ce anunța verdictul. Au tras împrăștiat, în toate direcțiile posibile, dar unul dintre gloanțe mi-a atras în mod deosebit atenția. Zice comunicatul, la un moment dat, aşa: o fi stabilit CJUE caracterul obligatoriu al MCV, dar asta înseamnă că obligațiile cad doar „în sarcina autorităților române competente să colaboreze instituțional cu Comisia Europeană (paragraful 177 din hotărâre), deci în sarcina instituțiilor politice, Parlamentul şi Guvernul României”, şi, prin urmare, aceste obligații nu s-ar adresa și instanțelor de judecată, „organe ale statului care nu sunt abilitate să colaboreze cu o instituție politică a Uniunii Europene”.

Citește și: Cristina Coarnă, judecătoarea care a „violat” o fetiță, reabilitată de ICCJ. Curtea a decis, marți, repunerea în funcție a judecătoarei. Cine este Cristina Coarnă și ce hotărâri bizare a dat în dosarele pe care le-a judecat

Serios? Păi hai să vedem ce spune paragraful 177 din decizia CJUE, invocat de CCR pentru a ajunge la o asemenea concluzie. Iată-l, ca să nu avem discuții, integral: „177. Pentru a se conforma obiectivelor de referință enunțate în Decizia 2006/928 (care reglementează MCV-n.m.), România trebuie să țină seama în mod corespunzător de cerințele şi de recomandările formulate în rapoartele întocmite de Comisie în temeiul acestei decizii. În special, acest stat membru nu poate adopta sau menține în domeniile acoperite de obiectivele de referință măsuri care ar risca să compromită rezultatul pe care acestea îl prevăd.

În cazul în care Comisia exprimă într‑un astfel de raport îndoieli cu privire la compatibilitatea unei măsuri naționale cu unul dintre obiectivele de referință, revine României sarcina de a colabora cu bună‑credință cu această instituție pentru a surmonta, cu respectarea deplină a acestor obiective de referință şi a dispozițiilor tratatelor, dificultățile întâmpinate cu privire la realizarea obiectivelor de referință menționate”. De unde a scos onorabila CCR, din acest paragraf, concluzia că obligațiile MCV vizează doar Guvernul şi Parlamentul, dar nu şi instanţele de judecată? Nu știu şi, cel mai probabil, nu vom afla nici din motivarea completă a deciziei.

Dacă domnii de la CCR ar fi citit şi paragraful precedent (176) din decizia CJUE, ar fi aflat că instanţa europeană a afirmat explicit exact contrariul a ceea ce susțin domniile lor:

„Statele membre sunt ținute să ia toate măsurile necesare pentru a garanta aplicabilitatea şi eficacitatea dreptului Uniunii, precum şi să elimine consecințele ilicite ale unei încălcări a acestui drept şi că o astfel de obligație revine, în cadrul competențelor sale, fiecărui organ al statului membru în cauză”.

Pentru analfabeți funcțional și pentru semidocți în capoate vișinii, facem precizarea că „fiecare organ al statului membru” înseamnă exact asta: „fiecare organ al statului membru” – deci inclusiv organele judiciare, cum sunt instanţele de judecată.

Dacă Dorneanu și gașca sa de la CCR înțeleg să pornească războiul cu sistemul de justiție european sprijinindu-se pe asemenea neadevăruri flagrante, mă tem că la finalul zilei nu vor avea sorți de izbândă. Căci mai devreme sau mai târziu, fiecare cetățean va ajunge să-şi pună întrebarea pe care eu mi-o pun de mai bine de patru ani: de ce să mai respect decizii ale unei instanțe care utilizează cu atâta nonșalanță minciuni grosiere, bazându-se doar pe faptul că deciziile sale nimeni nu i le poate nicicum şi nicăieri contesta?

Dacă vă plac materialele publicate, vă invităm să ne urmăriți și pe pagina noastră de Facebook.

- Reclama ta poate fi aici! -

spot_img

ATENȚIONARE

EXPRESS SUD-EST dorește ca acest site să fie un spațiu al discuțiilor civilizate, al comentariilor de bun simț. Din acest motiv, cei care postează comentarii la articole trebuie să respecte următoarele reguli:
1. Să se refere doar la articolul la care postează comentarii.
2. Să folosească un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legătură cu textul.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.
Abaterile repetate vor avea drept consecință interdicția accesului la aceasta facilitate a site-ului.

7 COMENTARII

  1. Pe ei ca ingeri ai dreptatii in Romania nu ii afecteaza subiectul ; nu ii arde la buzunar, nu pierd nimic ; pensiile speciale le ramin pina la moarte. Ne va afecta in schimb pe noi. Si ? Pe noi romanii oricum ne afecteaza pensiile lor speciale, salariile lor uriase. Statul e capusat si chinuit, facut ferfenita, se fac averi uriase in batjocura romanului sarac, oamenii pleaca, datoriile se inmultesc

    • Și totuși câte verdicte și judecăți eronate ?
      Într-adevăr, nu ei au ucis sau fraudat, dar cu siguranță prin atitudine și puterea pe care le-au avut au susținut și încurajat fărădelegile !

  2. Eu cred ca nu trebuie sa jucam cum ne canta UE,atunci daca eliminam aceasta sectie speciala,cine ii mai controleaza pe coruptii din justitie,judecatori,procurori S.A.M.D ,deci un haos total in justitie,si o tara care are o justitie corupta,aceia este o jungla ,nu mai este o tara de drept ,deci sant pentru aceasta sectie speciala ,de a controla pe coruptii din justitie

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Buzăul cu Țintești în frunte. Cum vrea liberalul Bolojan să se unească cu pesedistul Toma San

Proiectul „Buzăul cu Țintești în frunte” prinde viață. Liberalul Bolojan vine la Buzău (fieful PSD și al lui Ciolacu) să se unească cu pesedistul Toma San. Buzăul cu Țintești în...

EDITORIAL

Buzăul cu Țintești în frunte. Cum vrea liberalul Bolojan să se unească cu pesedistul Toma San

Proiectul „Buzăul cu Țintești în frunte” prinde viață. Liberalul Bolojan vine la Buzău (fieful PSD și al lui Ciolacu) să se unească cu pesedistul Toma San. Buzăul cu Țintești în frunte După modelul „Ciolacu a făcut pentru Buzău ce n-a făcut nimeni”, un eșec major al baronului Ciolacu povestit pentru fraieri drept o mare victorie, și la nivelul municipiului Buzău primarul...

ULTIMA ORĂ